Porcul de Ignat si vinul de coasta vândut la poarta fac parte din traditie. Decât sa cumperi din magazin mai bine tragi o fuga 20 km, la margine de Bacau si ajuti si taranu nevoias, sa mai faca un ban. Cum acum sunt la mare cautare brazii si porcii, aflat cu alta treaba prin Nicolae Balcescu impreuna cu Marius, colegul meu de imagine, am zis sa luam putin pulsul ofertei.
Pe la porti sunt tablite cu “vând porumb”, “vând vin”. E sâmbata dupa-amiaza dar oamenii au treaba. O tanti ne face o oferta pentru vin de coasta cu patru lei litru. Pe gustate. Pâna vine la poarta intru-n vorba cu un nene care sprijinea un carut.
Cinci minute de intelepciune
L-am intrerupt din cugetare când contempla poiata cu gaini. Bause vreo doua paharele. Un câine hamaia. Facuse sant alergând in jurul cotetului, bucuros ca are un un ditamai lantul, la care altii râvneau sa-l vânda la fier vechi. “Ati venit dupa vin? Vinu-i vin când vin sa beau un vin, sa nu mai stiu de unde vin.”
Hopa! Buna cugetare. “Arunca fa zoaia cu ligheanul in potaia aia ca nu ma inteleg cu oamenii. Lua-l-ar catranu ca-i plin de purici.” Nu ma pot abtine si-i fac o fografie. Nu se supara. Il intreb de nume.
“Ei, acum vreti sa-mi faceti reclama?” La inceput imi zice ca Vasile, apoi, Ion, apoi Costica. E nemultumit ca acum toate sunt pe dos. “E tara lui Papura Voda si toti sunt pe invers.” Am sa-i spun Nea Pose la cât e de sugubat.
“Cumparti si porc? E unspe lei kilu, da ne-ntelegem”. Aduce vorba si de chinezi si c-o s-ajungem sa mâncam numai orez. Are omul asta o filozofie in el. Am cumparat niste vin asa ca ne luam ramas bun si dam sa plecam.
“Da niste tuica nu vreti?” Poate altadata. Ne departam. “Hei!… tu!… ba ala!” Ma intorc. “Domnule! Porcul meu isi poarta crucea!” Noroc ca-i ceata si nu m-a lasat sa ma pierd ca magarul. Dupa zodiacul chinezesc sunt mistret, dar ei sunt budisti. Noi crestinii ne purtam crucea, pe care-o punem si-n mâncare.
Mai stii ce-o fi daca vin peste noi?
