Mult beton, putin oxigen
Municipiul Bacau este unul dintre cele mai poluate din tara. Aerul irespirabil pericliteaza viata locuitorilor si, in plus, ii pune in pericol pe copii, categoria sociala cea mai afectata de poluarea din oras. Cel mai important poluator din municipiu ramane CET Bacau, societate controlata de municipalitate. Tabloul poluarii este intregit de lipsa unei sosele de centura, carenta ce face ca tot traficul care ar putea ocoli orasul sa treaca, de fapt, prin mijlocul lui. Nivelul noxelor este mult peste limitele admise de lege. La asta se adauga lipsa spatiului verde din municipiu, Bacaul fiind – din acest punct de vedere – cu mult sub normativele in vigoare.
La ultima sedinta a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat – la presiunea autoritatilor de mediu – un “program” de masuri vizand imbunatatirea calitatii aerului din municipiul resedinta de judet. Alaturi de alte orase din tara, Bacaul face parte dintr-un lot al “municipiilor negre” in care nivelul noxelor este cu mult peste limitele admise de legislatia in vigoare. Potrivit unei adrese remise municipalitatii de Agentia pentru Protectia Mediului, Primaria este obligata sa extinda suprafata spatiilor verzi, sa limiteze traficul in zona centrala a orasului si sa redirectioneze traficul greu “pe inelele de centura” (sic!). De asemenea, aceeasi adresa mai prevede obligativitatea promovarii mijloacelor ecologice de transport, prin construirea de piste destinate bicicletelor. “Calitatea aerului in Bacau este sub media din Uniunea Europeana”, a declarat Paul Toderica, seful APM Bacau. Reprezentantii APM au precizat ca “programul” intocmit de Primarie va fi trimis la Ministerul Mediului pentru a putea fi comunicat mai departe Uniunii Europene.
Zgura de la CET ne sufoca
In teorie, municipalitatea sta excelent. Practica o omoara. Proiectul de hotarare aprobat de CL Bacau identifica principalul poluator din municipiu: CET SA, societate de termoficare “patronata” de municipalitate. Pentru a reduce emisiile CET-ului, edilii umbla cu estimari si asteptari. Astfel, potrivit documentului amintit, municipalitatea se obliga sa utilizeze biomasa in arderile de la furnizorul de termoficare si sa scada cantitatea de carbune utilizata in procesul de productie a agentului termic. Asta, in conditiile in care la darea in functiune a faimosului grup de cogenerare aceiasi edili au promis ca nivelul poluarii, precum si cel al costurilor vor scadea semnificativ. Mai mult, una dintre cele mai mari probleme nerezolvate de catre Primarie o constituie zgura depozitata in halda CET-ului. Vantul, precum si pozitionarea precara a haldei, fac ca tone de praf sa se abata asupra orasului.
Lipsa centurii ne ingroapa
In urma cu o saptamana, in cadrul unei videoconferinte, reprezentantii Executivului atrageau atentia ca orasele fara centuri ocolitoare sunt predispuse la poluare. Municipiul Bacau nu face nota discordanta. Dupa ce au fost mintiti in fata ani de zile de catre actuala conducere a Primariei, bacauanii trebuie sa suporte rigorile lipsei unei sosele de centura adecvate care sa preia tot traficul de tranzit din municipiu. In fiecare zi, Bacaul este tranzitat de aproximativ 15.000 de vehicule, in cea mai mare parte a lor camioane si autoutilitare. Numarul autoturismelor din municipiu se ridica la peste 50.000, cifra care – data fiind lipsa acuta a parcarilor – transforma viata pietonilor intr-un adevarat calvar.
N-avem aer, dar taiem copaci la greu
Lipsa spatiilor verzi contribuie la gradul mare de poluare. Cerintele Uniunii Europene stabilesc 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, insa in Bacau un locuitor dispune in medie de aproximativ 18 mp. Pana in 2010 municipiul trebuie sa gaseasca solutii pentru a ajunge la cel putin 20 mp/cap de locuitor. Daca spatiile verzi lipsesc, nici aerul pe care il respiram nu este unul foarte curat. APM masoara zilnic calitatea aerului in Bacau prin cele sase statii situate in diferite puncte din oras. Aceasta este calculata pentru indicatori precum dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon, monoxid de carbon si pulberi in suspensie. Potrivit specialistilor, suntem norocosi mai ales cand ploua, intrucat atunci cantitatea de pulberi este mai mica, iar aerul mai curat. In rest, vantul, praful de pe strada si traficul intens sunt principalii factori de poluare. In plus, strazile nu sunt spalate.
In timp ce orasul se lauda cu o medie sub cea a UE de spatiu verde pe cap de locuitor, un dezvoltator imobiliar se pregateste sa culce la pamant 80 de arbori in plin centru al orasului. Parcul neamenajat din spatele Universitatii “George Bacovia”, care are o suprafata de 2500 de metri patrati si peste 80 de arbori maturi, se va transforma in curand in santier. Dezvoltatorul Magenta Rezidential Patru are de gand sa construiasca un imobil de 12 etaje si un complex comercial al carui regim de inaltime este S+P+1. Pentru acest teren, in anul 2007, Primaria Bacau si-a dat acordul schimbarii destinatiei, din “spatii plantate, agrement, sport” (conform PUG-ului din anul 2000) in “curti, constructii”.
Spatii verzi la groapa de gunoi
Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primarie s-a declarat rezervata cu privire la sansele municipiului Bacau de a indeplini normativele europene in materie de spatiu verde/locuitor. Aceasta a apreciat ca e improbabil ca in 2013 Bacaul sa dispuna de 26 de metri patrati de spatiu verde pentru fiecare locuitor. “Asteptam punerea punctuala in posesie, clarificarea legilor de fond funciar, sa vedem unde mai putem identifica suprafete care sa ne conduca in 2013 aproape de cei 26 de mp. Astazi nu am certitudinea ca vom atinge acest prag”, a mai precizat Viorica Marcu. Daca in 2013, administratia va trebui sa mai treaca un prag, pana pe 31.12.2010, municipiul Bacau trebuie sa gaseasca o solutie pentru a ajunge la cel putin 20 mp/locuitor.
Pentru a suplini lipsa spatiilor verzi, municipalitatea a imaginat mai multe “trucuri” edilitare. Astfel, Primaria ne promite un imens spatiu verde pe vechea groapa de gunoi a Bacaului, situata in afara orasului. La inceputul acestui an, arhitectii ieseni de la societatea Arcadis au prezentat omologilor bacauani prima varianta a Planului Urbanistic General al municipiului Bacau. Dincolo de erorile flagrante continute de PUG, documentul intocmit de arhitectii de pe Bahlui contine o sumedenie de inadvertente care au atras numeroase critici. Livada Fructex concesionata pe mai multe zeci de ani de o societate de la Agentia Domeniilor Statului a fost trecuta in domeniul public al municipiului, cu titlu de perimetru verde. Aceeasi soarta a avut-o Parcul Gheraiesti, desi acesta se afla – in mod evident – in afara municipiului. Se pare ca arhitectii ieseni au “lucrat” la sugestia municipalitatii care, sesizand cantitatea din ce in ce mai mica de spatiu verde din Bacau, a cerut inglobarea in perimetrul verde al urbei a parcurilor si livezilor aflate in afara orasului. Doar, doar o iesi la numar.
Copiii, principalele victime
Aerul curat si miscarea sunt factori indispensabili in dezvoltarea corecta, armonioasa a copiilor. “Aerul ar trebui sa fie cat mai pur, fara praf, gaze sau particule radioactive, ne-a declarat dr. Aurelia Taga, medic pediatru. Din aer, organismul isi ia oxigenul pentru dezvoltarea tuturor celulelor. Cand concentratia de oxigen este mai mica, se realizeaza o oxigenare inadecvata, care afecteaza procesele de ardere din organism. Poluarea are efecte multiple, in special asupra copiilor. Una dintre bolile provocate de aceasta este hipotrofia ponderala , adica intarzierile in crestere.” Copiii crescuti in atmosfera unui oras ca Bacaul au o rezistenta scazuta la imbolnavire, dezvolta diferite alergii si boli. Una dintre cele mai frecvente, si care marcheaza intreaga viata de copil si adult, este astmul bronsic. “Acesta poate avea o cauza infectioasa, dar poate fi si un efect al poluarii, a explicat dr. Taga. Nici incarcarea microbiana din aerul orasului nu trebuie ignorata. Punem astfel bazele unui adult bicisnic. Observam deja ca foarte multi copii ajung sa aiba regimuri restrictive, din cauza unor intolerante, consecinta unor patologii cu caracter tranzitiv sau permanent.” Tot in ultimii ani, medicii pediatri au sesizat ca avem un numar semnificativ de hipoacuzici in oras, una dintre cauze fiind poluarea fonica. Medicii le recomanda parintilor sa dea o mare atentie mediului si sa incerce, cat mai des, sa-i “smulga” pe copii orasului. “Baile de aer” pe care le recomanda pediatrii cu experienta nu sunt un moft. Expunerea in mod corect la soare, exercitiile de respiratie si jocul in aer liber, mai ales langa padure, sunt un mod eficient de a combate efectele acestui oras otravit de noxe.
Se joaca tot dupa blocuri
Daca spatiile de joaca sunt mult prea putine, parintii prefera sa-si lase copiii tot in jurul blocurilor. Din pacate si aceasta varianta este periculoasa. Locul spatiilor verzi a fost luat de masinile locatarilor, iar copii sunt nevoiti sa se joace pe strada sau in scara blocului. “Parcurile pentru copii sunt prea departe. Daca merg cu baiatul este oricum mult prea aglomerat. Spatiile astea sunt mici. Nici banci destule nu sunt, nu-i un copac sub care sa stai pe caldurile astea, asa ca prefer sa stam in fata blocului”, ne-a spus Maria Moscu.
Parintii care ii duc pe cei mici in parculetul de pe strada Republicii nr. 1 trebuie sa fie vigilenti pentru ca locul de joaca este in apropierea caii ferate, neingradita si fara paza, adica un pericol real mai ales pentru copiii nesupravegheati.
Pe strada Bradului, parculetul pentru copii a fost amplasat pe un fost rond de verdeata. Parintilor le este frica sa-si lase copiii singuri aici. “In locul acestui parc a fost un rond ca un sens giratoriu. Nu pot sa las fetita singura pentru ca e plin de masini. Cand stau aici nici nu poti respira pentru ca traficul este aglomerat si e plin de praf. Nu este un mediu sanatos pentru cei mici”, a zis Carmen Nistor. Locurile de joaca pentru cei mici, nu sunt prevazute cu spatii verzi. Iarba a fost inlocuita fie cu ciment, fie cu pietris.
Ultimele locuri de joaca au fost facute in campania electorala din 2008
Reprezentantii Primariei Bacau au refuzat sa ne ofere prea multe date referitoare la situatia locurilor de joaca din municipiul Bacau. In momentul de fata, investitiile pentru “spatiile de joaca” au fost mutate de la Directia de Spatii Verzi, la Directia Patrimoniu a Primariei Bacau. Gavril Pircu, directorul Directiei Patrimoniu, ne-a explicat ca in Primaria Bacau poate vorbi presei doar purtatorul de cuvant Ionut Tomescu. “Oricum, e criza, nu stiu cand se vor face alte locuri de joaca. Suntem in cautarea amplasamentelor”, ne-a spus Pircu. Potrivit datelor oficiale, in municipiul Bacau sunt aproximativ 40 de spatii de joaca, din care 22 au fost realizate in cartiere, in campania electorala din 2008. 16 spatii de joaca sunt in incinta unor unitati de invatamant iar restul sunt in parcuri. Deocamdata, edilii se plang de lipsa banilor, un motiv de stopare a investitiilor in domeniu. In momentul de fata acestia spun ca intentioneaza sa construiasca aproximativ 15-20 de alte spatii pentru copii, dar deocamdata sunt in cautarea amplasamentelor.
„Serbanestiul e total izolat“
Desi cartierul Serbanesti a cunoscut o evidenta expansiune in ultimii patru ani, autoritatile nu inteleg ca acesta are aceleasi nevoi ca oricare alta zona a municipiului Bacau. “Serbanestiul e total izolat. Pe la noi, politicieni vin doar in campanie”, acuza locuitorii. Parintii de pe Calea Barladului se plang ca, din cauza lipsei trotuarelor, copiii care se plimba cu bicicleta sunt loviti de masinile care trec in mare viteza pe aceasta strada: “Pe Calea Romanului au trotuare. Interesati-va si o sa vedeti ca a crescut numarul accidentelor. Ne-ar trebui, de ce nu, si o pista pentru biciclete. Daca ar construi un parc de joaca, ar putea sa faca, de jur-imprejur, o pista. Nu merg doar cei mari, de clasa a VIII-a, cu bicicleta, ci si astia mai mici, de 8-10 ani.” Diana Ghiunghies, 21 de ani, isi duce nepotul in centrul Bacaului: “Copiii vor locuri de joaca. Vor in scranciobe, in tobogane… Suntem nevoiti sa mergem pana in Cancicov, nu avem alt parculet mai aproape de noi.” Adultii le cumpara, pustilor, role, dar “unde sa alerge cu ele, pe strada, in gradina?” Maria Postolache, 58 de ani, bunica, sustine ca exista spatiul necesar amenajarii unui un loc de joaca: “Pe stanga, cum te aproprii de intersectia Lazarica, este un loc liber. Acolo ar putea sa-l faca, daca le-ar pasa! Multe ne-ar trebui, un oficiu postal, un chiosc de ziare, o cofetarie, un teren de sport, dar pe noi nu ne intreaba nimeni!” Oamenii ar vrea ca Serbanestiul sa arate ca un cartier modern, nu ca o periferie sau, mai rau, ca un sat. Multe familii au renuntat sa locuiasca la bloc, au facut un credit si au venit “la casa”, dar au descoperit ca nu in toate privintele e un avantaj. “Suntem mutati aici de un an, declara Lacramioara Plesuvu, 31 de ani. Cand stateam in oras, imi duceam baietelul la scranciobe in fiecare zi. Acum mergem la URA, unde locuieste tatal meu, sau in Parcul Cancicov, insa mult mai rar. E departe. Trebuie sa adunam semnaturi pentru un parc de joaca si sa facem demersurile necesare, dar ma tem ca nu vom avea succes.”
