Imaginează-ți că te plimbi pe un drum larg, construit cu grijă, în mijlocul unei perioade de transformare a unui oraș aflat în plin proces de dezvoltare. Aceasta este imaginea unui Bacău din anii ’70, când Podul Narcisa străbătea orașul cu grație, fiind un simbol al modernizării și al unui viitor promițător.
Fotografia în alb și negru surprinde o scenă din acea eră – o vedere aeriană a Podului Narcisa, așezat cu mândrie deasupra unei străzi ce leagă cartierele rezidențiale de centrul orașului. Clădirile de blocuri de locuințe, cu arhitectura caracteristică vremurilor comuniste, sunt în contrast cu casele tradiționale cu acoperișuri din țiglă, care încă păstrau farmecul unor vremuri mai vechi. La capătul drumului, podul deschidea drumul spre un viitor ce părea să fie la îndemână.
Pentru mulți dintre locuitorii Bacăului din acea perioadă, Podul Narcisa era un simbol al legăturii între trecut și viitor, o cale ce lega viețile celor ce locuiau în cartierele periferice cu centrul orașului, un loc de tranzit zilnic și, totodată, o promenadă pentru cei ce apreciau peisajul urban în schimbare.
De-a lungul decadelor, însă, acest pod emblematic a început să resimtă trecerea timpului. Azi, Podul Narcisa este în atenția publicului dintr-un alt motiv: starea sa de degradare. Balustradele care odinioară oferau siguranță și protecție au început să se prăbușească, iar structura podului arată semne vizibile de uzură.
Imaginea acestui pod din anii ’70 este acum o fereastră către trecut. Ea ne invită să reflectăm nu doar asupra schimbărilor urbane, ci și asupra modului în care orașele noastre sunt, adesea, uitate în fața progresului rapid.
