marți, 16 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 626

ISU: Documentațiile de securitate la incendiu se depun în format electronic

    de
    Deșteptarea
    -

    Începând cu data de 1 ianuarie 2024, autoritățile responsabile cu avizarea și autorizarea privind securitatea la incendiu și protecția civilă au implementat o schimbare semnificativă în procesul de depunere a documentațiilor. De acum înainte, toate documentațiile de avizare și autorizare trebuie să fie depuse exclusiv în format electronic.

    Cu toate acestea, pentru a oferi o perioadă de tranziție și pentru a asigura o adaptare ușoară a părților implicate, autoritățile au instituit o excepție temporară. Până la data de 31 martie 2024, documentațiile tehnice de proiectare pot fi depuse și în format letric.

    Pentru a facilita înțelegerea acestor modificări și pentru a ghida părțile interesate în procesul de depunere a documentațiilor, instituția a publicat un material de prezentare detaliat pe site-ul său oficial. Materialul poate fi consultat la secțiunea „Avizare-Autorizare” pe pagina web a instituției: www.isubacau.ro. Acolo, participanții pot accesa direct materialul de prezentare la următorul link: Depunere Documentații – Ghid Practic.

    Reținut de polițiști după ce a condus fără permis și sub influența alcoolului

      de
      Comunicat de presa
      -

      La data de 03 ianuarie a.c., în jurul orei 21.30, polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Brusturoasa au depistat în flagrant delict, un bărbat de 31 de ani, în timp ce conducea un autoturism în localitatea Asău, aflându-se sub influența alcoolului.

                    Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 1,25 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior fiind transportat la spital unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

                    În urma verificărilor efectuate în baza de date a reieșit că, cel în cauză nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

                    După administrarea probatoriului, polițiștii l-au reținut pe cel în cauză pentru 24 de ore și l-au introdus în Arestul I.P.J. Bacău.

        La data de 04 ianuarie a.c., bărbatul a fost prezentat instanței de judecată care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

                    Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere și sub influența alcoolului.

      Unde se află județul Bacău în peisajul economic național

      de
      Deșteptarea
      -

      Într-o perioadă de două decenii, economia României a evoluat semnificativ, atingând un PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 76% din media Uniunii Europene. Cu toate acestea, analiza detaliată a situației economice la nivel de județ aduce în discuție diferențe notabile. Județul Bacău, amplasat în regiunea Moldovei, se află într-o poziție intermediară, cu provocări specifice și potențial de dezvoltare.

      În contextul evoluției economice a României, se remarcă o creștere semnificativă a PIB/cap de la 26% din media UE acum 20 de ani la 76% în prezent. Această transformare plasează țara într-o poziție mai solidă în ceea ce privește puterea de cumpărare, depășind state membre precum Grecia, Letonia sau Croația.

      Cu toate aceste progrese, discrepanțele regionale în cadrul țării sunt evidente. Bucureștiul se situează la polul opus, cu un PIB/capita de peste 260% din media Uniunii Europene, ceea ce reflectă o putere economică semnificativă. În contrast, județul Vaslui se confruntă cu o realitate dificilă, fiind de aproape 7 ori mai sărac decât capitala.

      Dintre județele României, Clujul se evidențiază prin evoluția remarcabilă în ultimii 20 de ani. De la ocuparea locului al cincilea în clasamentul PIB/capita în 2000, Clujul a urcat treptat pe scara dezvoltării economice și în 2020 se poziționează pe locul al treilea, depășind chiar și Ilfov și aflându-se în spatele doar a Bucureștiului și a Brașovului.

      În acest context, județul Bacău se află într-o poziție intermediară, cu un PIB/capita de 31.363 lei, mult sub nivelul Capitalei, dar și sub media națională. Bacăul se confruntă cu provocări în ritmul său de dezvoltare economică, însă, în același timp, reprezintă o zonă cu potențial neexploatat. Investițiile strategice și sprijinul guvernamental pot juca un rol crucial în stimularea creșterii economice și reducerea discrepanțelor regionale.

      Peisajul economic al României reflectă succesul global al țării, dar și provocările regionale semnificative. În acest context, județul Bacău se află într-o poziție de tranziție, cu oportunități de dezvoltare care așteaptă să fie exploatate. Prin strategii economice bine gândite și investiții direcționate, Bacăul poate contribui la echilibrarea disparităților regionale și la consolidarea performanțelor economice la nivel național.

      Începe plata pensiilor majorate cu 13,5%

        de
        Deșteptarea
        -

        În prima ședință de Guvern din 2024, desfășurată joi, 4 ianuarie, premierul României a adus vești bune pentru pensionari. Anunțând primul angajament al anului, premierul a declarat că începând de vineri, 5 ianuarie, se va demara plata pensiilor majorate cu 13,5%.

        Cu toate că anul 2024 se anunță a fi unul electoral extrem de important pentru țară, premierul a subliniat necesitatea responsabilității în luarea deciziilor guvernamentale. În discursul său, el a insistat asupra faptului că nu se vor face promisiuni nerealiste sau angajamente care nu pot fi îndeplinite. În ciuda contextului electoral, Guvernul își propune să rămână concentrat pe prioritățile naționale și să gestioneze cu atenție resursele pentru a asigura beneficii reale pentru populație.

        Una dintre primele măsuri anunțate pentru începutul anului 2024 este majorarea pensiilor cu 13,5%. Această creștere se va reflecta în veniturile lunar ale pensionarilor și reprezintă un gest semnificativ de susținere pentru această categorie vulnerabilă. Premierul a explicat că plata efectivă va începe de vineri, iar cei care încasează pensiile în carduri vor beneficia de această majorare în zilele următoare.

        Premierul a subliniat, de asemenea, că aceasta este prima majorare a pensiilor din anul curent, iar un alt moment important va fi recalcularea din luna septembrie. Aceasta va avea rolul de a aduce dreptate pentru milioane de pensionari și de a ajusta cu echitate nivelul pensiilor în funcție de nevoile reale ale beneficiarilor.

        .

        Dobânzile la depozitele în lei scad de aproape un an

        de
        Deșteptarea
        -

        Situația dobânzilor la depozitele în lei aflate în sold și a celor nou constituite în sistemul bancar românesc a cunoscut o evoluție semnificativă în cursul anului 2023, conform ultimelor date furnizate de Banca Națională a României (BNR). În ciuda unor scăderi notabile, dobânzile rămân sub presiune, având consecințe asupra economiei și comportamentului investitorilor.

        Tendințe generale ale dobânzilor

        Conform datelor BNR, dobânda la depozitele în lei existente în sold a înregistrat o scădere de la 6,48% la finalul lunii ianuarie 2023 la 6,25% în noiembrie 2023. În ceea ce privește depozitele nou constituite, reducerea a fost chiar mai accentuată, coborând de la 6,43% în ianuarie la 5,74% la sfârșitul lunii noiembrie. Aceste cifre indică o tendință clară de diminuare a dobânzilor pe parcursul anului.

        Diferențe între depozitele firmelor și cele ale populației

        O analiză detaliată relevă o scădere mai semnificativă a dobânzilor la depozitele în lei constituite de către firme, cu o reducere de la 6,51% la 5,72% în perioada menționată. În contrast, dobânzile la depozitele în lei ale populației au cunoscut o ușoară creștere, de la 6,49% la 6,57%. Această discrepanță ar putea reflecta strategiile diferite ale băncilor în ceea ce privește atragerea depozitelor de la diverse categorii de clienți.

        Politicile BNR și inflația

        În ciuda scăderii dobânzilor la depozite, dobânda de politică monetară a rămas neschimbată la 7%, iar BNR continuă să ofere dobânzi la depozitele băncilor la BNR la un nivel ridicat de 8%. Aceasta reprezintă o situație paradoxală, deoarece dobânda oferită de BNR este mai mare decât cea oferită de bănci economiilor din sistem. În plus, inflația, care a atins 6,72% în luna noiembrie, reprezintă o provocare pentru mediul economic, afectând indirect randamentele investițiilor și economiile populației.

        Impactul asupra economiei și investitorilor

        Scăderea dobânzilor la depozite poate avea consecințe semnificative asupra comportamentului investitorilor și al populației în general. Cei care depind de dobânzile la depozite pentru veniturile lor ar putea resimți o presiune suplimentară în gestionarea finanțelor personale. În același timp, investitorii ar putea căuta alternative mai rentabile, cum ar fi piața de capital sau investițiile în active cu risc mai ridicat.

        Evoluția dobânzilor la depozitele în lei în 2023 reflectă o dinamică complexă între politica monetară, inflație și strategiile băncilor. Reducerea constantă a dobânzilor poate reprezenta o provocare pentru stabilitatea financiară a populației, iar implicațiile asupra economiei rămân de urmărit în continuare.

        Handbal feminin/ Cupa României: CSM Bacău, cu gândul la calificare

        de
        Dan Sion
        -

        Primul weekend din ianuarie programează meciurile din primul tur al Cupei României la handbal feminin. Uvertura va avea loc vineri, odată cu jocul dintre CSM Roman și HC Zalău, după care sâmbătă, 6 ianuarie, se vor desfășura celelalte zece partide.

        Calupul de sâmbătă cuprinde și confruntarea dintre divizionarele A CSM Bacău și Spartac București, programată de la ora 13.00, în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu”. „CSMeoaicele” pornesc cu prima șansă în condițiile în care, pe lângă avantajul terenului propriu, vor avea în față o echipă aflată pe ultimul loc al Seriei A1 din liga secundă, fără niciun punct în cont.

        „Prea multe informații nu avem despre adversara noastră, dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pornind doar de la situația din clasament a Spartacului. Cupa este competiția surprizelor, iar noi vrem să evităm o surpriză neplăcută. Prin urmare, vom trata jocul cu toată atenția, având ca dorință calificarea”, a declarat antrenorul CSM Bacău, Adi Brezan, care contează pe aportul întregului efectiv ce și-a reluat pregătirile miercuri după-amiază.

        Programul complet al turului 1 al Cupe României

        Vineri, 5 ianuarie: CSM Roman- HC Zalău.

        Sâmbătă, 6 ianuarie: U Cluj Napoca- CSM Corona Brașov, CSM Iași 2020 – CSU Slatina, CSU de Vest Timișoara- Universitatea Craiova, Neptun Constanța- Minaur Baia Mare, ACS Liviu Rebreanu Turda- Măgura Cisnădie, Unirea Dobroești- Știința București, CSM Bacău- Spartac București, CSM Deva- CSM Râmnicu-Vâlcea, Activ Prahova – CS Dacia Mioveni 2012, CSM Unirea Slobozia- Gloria Buzău.

         

        Atletism/ Aruncarea ciocanului: Bianca Ghelber, cantonament în Cipru

        de
        Dan Sion
        -

        Sportiva legitimată la SCM Bacău va efectua un stagiu de pregătire de 25 de zile în Insula Afroditei, începând cu data 28 ianuarie. În 2022, an în care s-a laureat campioana Europei, eleva Mihaelei Melinte a beneficiat de un program asemănător

        În 2024, ca în 2022. Și- de ce nu?- un 2024 peste 2022. Bianca Ghelber își va începe pregătirile după tiparul de acum doi ani: cu un cantonament în Cipru. În 2022 stagiul cipriot s-a dovedit de bun augur, de vreme ce, la mijlocul acelui sezon, Bia s-a laureat campioana Europei la aruncarea ciocanului, aducând un titlu continental la nivel de senioare pe care România îl aștepta de fix două decenii. Acum, la orizont este o nouă ediție de Campionat European: între 7 și 12 iunie, la Roma. Și, mai ales, Jocurile Olimpice programate în august, la Paris.

        „Văd Olimpiada de la Paris ca pe un moment al retragerii mele din activitatea competițională. Un motiv în plus pentru a da totul și pentru a obține un rezultat cât mai mare”, punctează Bianca Ghelber. Prin urmare, 2024 se profilează pentru atleta SCM Bacău care va împlini 34 de ani pe 1 iunie, nu doar ca un an al marilor provocări, ci și ca unul care, în proporție de 99 la sută, ar putea aduce căderea de cortină pentru această sportivă de excepție.

        „Aș putea continua, dar s-au adunat multe și cred că e timpul să mă dedic familiei, soțului meu, fiicei mele Victoria. La ce probleme medicale am avut în carieră mă puteam retrage de vreo zece ori, mai ales după ce s-a născut Victoria. Dar am tras de mine și Dumnezeu mi-a răsplătit ambiția, eforturile și sacrificiile”, mărturisea Bia la finalul lui 2023 într-un interviu pentru „Deșteptarea”. Așadar, Parisul este „un motiv în plus pentru a da totul”.

        Și pentru un „rezultat cât mai mare”. Ce ar putea însemna un rezultat cât mai mare pentru o sportivă care are în palmares un titlu european și un loc 6 la ultima Olimpiadă, cea de la Tokyo, în care a reușit recordul personal, cu o aruncare ce a măsurat 74,18 metri? Ne spune antrenoarea Biancăi, fosta campioană mondială la aruncarea ciocanului, Mihaela Melinte: „Un rezultat mare ar reprezenta un nou Personal Best”.

        Concret, un rezultat peste 74,18m. „Eu sunt convinsă că Bia își poate depăși limitele. Sănătoasă să fie”. Prin urmare, cursa unui rezultat „peste 74,18 m” va începe în stagiul organizat de Federația Română de Atletism, în Cipru, la finele lui ianuarie. Un cantonament de 25 de zile, care va debuta pe data de 28 ianuarie și care va preceda Naționalele de Aruncări de la București, din 24 februarie.

        „Noi ne vom întoarce în țară pe 22, iar pe 24 vom intra în concurs. Va urma apoi, în perioada 9-10 martie, tradiționala Cupă a Europei din Portugalia, de la Leiria”, detaliază Mihaela Melinte, care ține însă să facă o remarcă: „2022, anul în care Bia a ieșit campioană a Europei, l-am început, într-adevăr, tot cu un cantonament în Cipru. Numai că atunci toate ne-au mers pe dos în primă fază: am fost depistate pozitiv la testarea anti-Covid 19 și am ratat o mare parte din stagiul cipriot, fiind carantinate în hotel. Ulterior, Bia a dat sub 70 metri, ba chiar sub 68, atât la Naționalele de Iarnă, cât și la Cupa Europei. E drept însă că atunci când lucrurile s-au reglat, au mers ca pe roate, iar în vară a venit titlul european, dar începutul a fost cu dureri de cap”.

        Prin urmare, un 2024 fără dureri de cap. Și nici de spate. Un 2024 peste 2022, ok?

         

         

        Suferința: oblojitor sau zdrenţuitor de suflete? (VII)

        de
        Ion Fercu
        -

        Dostoievski, Nietzsche și Munch au găsit suferința în inima lumii

        Suferința m-a invitat și într-o nișă exclusivistă în care locuiesc Nietzsche, Dostoievski și Edvard Munch. În biografiile lor aflăm despre mari destrămări ale trupului și sufletului. Îi regăsim pe toți trei sub aura unor mari singurătăți, dar și în compania nebuniei (pe Nietzsche și Munch). Când Munch se destăinuie – ,,Teama de viață-mi este necesară, la fel ca boala mea. Fără anxietate și boală, sunt precum o navă fără cârmă […]. Suferința mea este parte din mine și din arta mea. Nu pot fi separate de mine, iar distrugerea lor mi-ar distruge arta” (apud Peter Sragher, ,,Edvard Munch – cum suferința se preface în artă”, în Revista ,,Traduceri literare”, mai 2022) – parcă-i auzim și pe ceilalți doi glăsuind aidoma. N-au avut apropieri fizice, dar s-au întâlnit în universul ideilor. După șase ani de la moartea lui Nietzsche, Munch i-a pictat portretul acestuia. A investit o mare parte din urmele lecturilor operei nietzscheene în acest tablou. Pe noptiera de lângă patul în care pictorul norvegian și-a dat obștescul sfârșit stătea deschis volumul lui Dostoievski, ,,Posedații”, ,,Djasvlene”, în traducere norvegiană. Criticii ruși de artă spun că, în esență, pictorul norvegian a făcut pentru artă ceea ce scriitorul rus a făcut pentru literatură: a întors sufletul uman pe dos, a privit în abis și în vârful pasiunilor care-i sfâșie peoameni, a făcut chirurgia suferinței. Ei sunt convinși de faptul că, precum personajele dostoievskiene, tablourile lui Munch au suferința în carnea sufletului lor. Se insistă chiar și pe ideea că ,,Strigătul” lui Munch pare a fi posedat de unul dintre demonii din… ,,Demonii”. Ei se întreabă dacă n-ar fi nimerit să îndrăznim a privi picturile lui Munch ca pe niște ilustrații de excepție realizate după lucrările lui Dostoievski. Pe Nietzsche îl simțim de multe ori ca parte naturală din saga nordică, norvegiană, alături de Ibsen și Munch. Cea mai importantă operă a lui Edvard Munch, ,,Țipătul” (,,Strigătul”), pictată în patru variante, pare a fi întrupată (și) din suferința pentru care Dostoievski și Nietzsche au trudit atât de elevat pentru a ne-o apropia de suflete. Cei trei au găsit însă suferința în inima lumii. Pe rama uneia din cele patru versiuni ale ,,Strigătului”, Munch a notat un poem care-i trădează sursa de inspiraţie: ,,Mă plimbam pe o cărare cu doi prieteni./ Soarele apunea./ Dintr-o dată, cerul s-a transformat în roşu sângeriu./ M-am oprit, simțindu-mă epuizat şi m-am sprijinit de un gard./ Erau sânge şi limbi de foc deasupra fiordului albastru-negru şi deasupra oraşului./ Prietenii mei au plecat mai departe, dar eu am rămas tremurând de spaimă şi am auzit un țipăt/ infinit străbătând natura” (apud Mihaela Mihăilescu, ,,Picturi celebre: Strigătul, Edvard Munch”, http://istoriesicultura.ro/edvard-much-tipatul. html# more). Era țipătul izbucnit din pieptul suferinței Lumii; strigătul ca o chintesență a Suferinței. Strigătul care subsumează toate vârstele omenirii, începând cu strigătul nou-născutului, al lui Adam, al lui Iov… Mereu, mereu, părinții Strigătului au avut chipul Suferinței. Niște părinți buni, ar spune, în cor, dar cu voci nuanțate, Nietzsche, Dostoievski și Munch. Când privesc ,,Țipătul” lui Munch, simt că în pânza lui încă se mai coace suferința, că fulgerele și marile zvârcoliri ale culorilor dinspre apus îi vor dărui noi virtuți. În tablou țiuie până și tăcerile singurătății suferinței. Distingem în ,,Țipătul” și cel puțin două discursuri metafizice esențiale separate (didactic) de două planuri: unul uman și celălalt natural, separate prin diagonala unei balustrade. Aceste două dimensiuni par a sugera ideea imposibilității coexistenței lor: omul este străin de natură, devorat de modernitate, captiv al propriilor angoase, al demonilor săi interiori, iar natura, la rândul ei, e înstrăinată de om, intangibilă și ininteligibilă. În prima dimensiune îl aflăm pe insul destrămat de marile spaime ale supraviețuirii, locuit de stihiile culcușite în demonul unor mari absențe ale spiritului; divinul, de pildă. Personajul, stihial în esența sa, vrea să se elibereze, să incendieze limitele; spaima de vidul sensului lumii îl face să simtă privirile hulpave ale prăpăstiilor. În celălalt plan, surprindem spectacolul tulburător al unui apus de soare. Asfințitul, născut dintr-o mare violență a culorilor, mă trimite nu doar către un nou început care s-ar putea ivi din acest apus… nietzschean al reevaluării tuturor valorilor sau către acel infern din ,,Demonii” în care au dat în clocot toate zvârcolirile lumii. Unii văd în ,,Țipătul” o natură devenită un spațiu al nemărginirii, un preaplin deopotrivă dorit și înspăimântător, în care omul dorește să se integreze, dar eșuează. Eu văd și speranța lui Nietzsche, dar și oftatul uman dostoievskian pe care-l mărturisește starețul Zosima. Când privești tabloul, nu ți se pare că țipătul său începe să fie însoțit și de strigătul spontan născut din suferințele singurătăților și destrămărilor tale? Recent, cercetătorii, apelând la scanările cu infraroșu, au concluzionat că înscrisul realizat cu un creion de pe una dintre cele patru variante ale ,,Strigătului” – „Nu a putut fi pictat decât de un nebun” – îl are ca autor, neîndoielnic pe Edvard Munch, cel care obișnuia să spună că va picta mereu oameni care trăiesc și simt, suferă și iubesc. Nu întâmplător, una dintre picturile sale a fost numită ,,Dragoste și suferință”, în vreme ce un alt tablou, ,,Femeie îndrăgostită”, este perceput ca Madona suferinței.
        Am și neliniști mari raportate la Dostoievski, Nietzsche și la perspectiva religioasă etc., privind suferința. Admitem că suferința copiilor trebuie acceptată fără rezerve în toate situațiile? Când Kolea, din „Fraţii Karamazov”, cuvântă ca un crucificat – „Vreau să sufăr pentru omenire!” („Frații Karamazov”, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1982, p. 623) – mă curtează mari îngrijorări, ca și atunci când unii dintre eroii dostoevskieni îmi spun că suferința trebuie mereu sporită. Cu o rară subtilitate, am văzut, Bartolomeu Valeriu Anania argumentează că ,,nenorocirile lui Iov nu sunt opera directă a lui Dumnezeu, ci doar îngăduite de El, pentru ca prin ele să se demonstreze ceva, anume ca devoțiunea omului fata de Creatorul sau, chiar subțiată până la limita de jos, poate fi expresia unei relaţii directe și dezinteresate, independența de orice factor contingent” (,,Introducere la Iov”, în ,,Biblia sau Sfânta Scriptură”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București – 2001, p. 553). Chiar și în contextul demonstrării devoțiunii lui Iov față de Dumnezeu, faptul că nenorocirile lui Iov ,,sunt doar îngăduite de El” îmi destramă mult confortul terestru al supraviețuirii.

         

        Amenzi de peste 200.000 lei în construcții, pentru încălcarea normelor de sănătate și securitate în muncă

        de
        Elena Țintaru
        -

        În decembrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău a finalizat încă o campanie de control, desfășurată timp de 9 luni, în sfera construcțiilor civile și industriale. Acțiunea a fost dispusă la nivelul întregii țări de Inspecția Muncii și a avut ca obiectiv verificarea modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă (SSM).

        Concret, inspectorii de specialitate ai ITM Bacău au verificat, la agenții economici din domeniul vizat, organizarea activității de SSM pe șantierele temporare sau mobile, instruirea lucrătorilor, lucrul la înălțime și acordarea echipamentului individual de protecție, corespunzător sarcinii de muncă, utilizarea instalațiilor de ridicat și protecția împotriva electrocutării, precum și cerințele minime de securitate și sănătate la lucrările de săpături.

        Toate aceste aspecte au fost controlate de către inspectorii SSM la un număr de 56 angajatori de profil, dintre care numai unul a scăpat de sancțiune. Mai exact, 24 operatori economici au fost amendați, iar alți 31 au primit avertisment.

        Valoarea totală a amenzilor aplicate se ridică la nu mai puțin de 204.000 lei. Dintre angajatorii sancționați, 2 au fost amendați, în total, cu 20.000 lei, pentru că nu au dus la îndeplinire măsurile dispuse de către inspectorii SSM la controlul anterior. Alții au fost amendați pentru că salariații lor nu utilizau echipamentul individual de protecție din dotare ori deoarece nu au adoptat tehnologii de fabricație, respectiv soluții conforme cu prevederile legale.

        Restul angajatorilor amendați au fost nevoiți să cotizeze la bugetul statului pentru că nu le-au pus la dispoziție salariaților echipamente de lucru care să aibă sisteme de protecție colectivă.

         

        S-a pensionat preotul militar Ion Roncea de la Baza 95 Aeriană

          de
          Deșteptarea
          -
          FOTO: Baza 95 Aeriană

          Baza 95 Aeriană „Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu” din Bacău a fost martora unei ceremonii impresionante miercuri, când mai mulți membri ai personalului militar au trecut în rezervă. Printre aceștia s-a numărat și preotul militar Ion Roncea, care a rostit un discurs emoționant, marcat de recunoștință și dedicare.

          În cadrul ceremoniei, preotul Ion Roncea și-a exprimat gratitudinea față de colegii săi de la Baza 95 Aeriană, evidențiind conexiunea specială pe care a dezvoltat-o cu această familie militară. Cu cuvinte pline de sensibilitate, el a mărturisit: „Am vrut să fiu un frate pentru dumneavoastră și un slujitor în același timp. Pentru mine, așa cum în familie, pe toți frații îi văd la fel, provin dintr-o familie cu zece copii, așa v-am privit și pe dumneavoastră.”

          Cu o carieră impresionantă de 22 de ani în calitate de preot militar, Ion Roncea a subliniat implicarea sa în toate aspectele vieții de la Baza 95 Aeriană. A participat activ la activitățile specifice, inclusiv sărituri cu parașuta și misiuni naționale și internaționale, pentru a cunoaște mai bine experiențele personalului navigant.

          „Mă bucur și dau slavă lui Dumnezeu pentru că am avut onoarea ca, timp de 22 de ani, să port această reverendă albastră și să fiu prezent în toate activitățile specifice Bazei 95 Aeriană. Am încercat să vă înțeleg și să vă fiu alături de fiecare dată”, a declarat preotul militar în fața celor prezenți.

          Discursul său a atins apoi corzi mai profunde, vorbind despre viața duhovnicească și conexiunea cu Dumnezeu. „Viața duhovnicească și experiența pe care o poți avea cu Dumnezeu este una pe care nu o poți descrie în cuvinte și pe aceasta v-o doresc, să zburați mai sus de stratosferă, până spre împărăția lui Dumnezeu și atunci veți înțelege acest adevăr pe care mă străduiesc să vi-l transmit”, a împărtășit el cu sinceritate.

          La finalul discursului său emoționant, preotul militar Ion Roncea și-a exprimat recunoștința față de cei 40 de ani de carieră, primind „Emblema de onoare” a Statului Major al Apărării la finele anului trecut, cea mai înaltă distincție pe care o oferă instituția.

          De asemenea, în cadrul Bazei 95 Aeriană slujește și sublocotenent-inginerul Ciprian Roncea, fiul preotului militar Ion Roncea, care și-a exprimat speranța de a-l face mândru pe tatăl său în continuare. Cu aceste momente pline de emoție și recunoștință, Baza 95 Aeriană din Bacău a sărbătorit nu doar retragerea unor membri ai personalului, ci și legăturile puternice și valorile umane care definesc această comunitate militară.

          Măgura: Cei care și-au montat panouri fotovoltaice din fonduri proprii primesc scutire de 50% la impozit

            de
            Deșteptarea
            -

             

            Începând cu anul acesta, locuitorii din comuna Măgura care și-au montat panouri fotovoltaice pe cheltuiala proprie vor beneficia de o reducere semnificativă a impozitului, conform Hotărârii Consiliului Local 94/2023. Această măsură are scopul de a încuraja adoptarea surselor de energie regenerabilă și de a sprijini inițiativele de dezvoltare durabilă la nivel local.

            Cu această decizie, Primăria Magura dorește să încurajeze instalarea panourilor fotovoltaice pe cheltuiala proprietarilor, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon și la protejarea mediului înconjurător.

            Pentru a beneficia de această scutire fiscală, cei interesați trebuie să întreprindă câțiva pași simpli. În primul rând, proprietarii de panouri fotovoltaice trebuie să redacteze o cerere către Primăria Magura, în care să solicite recunoașterea investiției lor și să furnizeze toate documentele necesare.

            Printre aceste documente, este esențial să includă dovezi clare că instalarea panourilor fotovoltaice a fost realizată din bugetul personal și nu cu ajutorul finanțării din programe naționale precum Casa Verde. Această clarificare este necesară pentru a se asigura că beneficiarii scutirii fiscale au contribuit la proiect din resursele proprii și nu au primit sprijin financiar suplimentar.

            Cererea trebuie redactată în mod clar și concis, conținând informații complete despre investiție, inclusiv factura sau documentele de achiziție a echipamentului.

            Această măsură vine în întâmpinarea eforturilor individuale de a contribui la protejarea mediului înconjurător și la dezvoltarea unui parc energetic durabil la nivel local. Reducerea impozitului pentru posesorii de panouri fotovoltaice reprezintă un pas semnificativ către o comunitate mai verde și mai responsabilă din punct de vedere ecologic.

            10 tone de gunoi lăsate în urmă de șoferii ucraineni

              de
              Deșteptarea
              -
              FOTO: DRDP Iași

              În ultima perioadă, acostamentele și zona drumului pe DN 2, tronsonul Dărmănești – Siret, județul Suceava, au devenit martorele unui adevărat dezastru ecologic, generat de șoferii ucraineni care tranzitează această rută. Cu toate eforturile depuse de lucrătorii Secției Drumuri Naționale Suceava, sprijiniți de Primăria orașului Siret, situația rămâne una alarmantă.

              Acțiuni de igienizare în desfășurare

              Echipele de intervenție lucrează intens la igienizarea acostamentelor și a zonei adiacente drumului, afectate semnificativ de staționarea prelungită a coloanelor de TIR-uri, majoritatea înmatriculate în Ucraina. Această situație a generat nu doar o problemă estetică, ci și consecințe grave asupra mediului înconjurător.

              Sprijin din partea autorităților locale

              Primăria orașului Siret a devenit un partener esențial în demersul de redresare a situației, furnizând un sprijin semnificativ pentru acțiunile de igienizare și refacere a acostamentelor afectate. Cu toate acestea, eforturile comune nu au reușit încă să stăvilească valul de deșeuri abandonate.

              10 tone de gunoaie colectate până în prezent

              Până în acest moment, au fost colectate aproximativ 10 tone de deșeuri, subliniind amploarea problemei. Cu toate acestea, imaginile surprinse pe teren reflectă doar în mică măsură dezastrul vizual și olfactiv cu care se confruntă mediul înconjurător.

              Apel la comportament civilizat și sancțiuni eficiente

              Organizatorii acțiunii de igienizare reiterează apelul la un comportament responsabil din partea șoferilor și autorităților competente. Este esențial ca șoferii să conștientizeze că drumul nu este un tomberon de gunoi, iar autoritățile să ia măsuri ferme în privința celor care încalcă normele de mediu. Atenționările și sancțiunile aplicate în mod consecvent pot contribui semnificativ la prevenirea și descurajarea unor astfel de comportamente iresponsabile.

              Continuarea acțiunilor de igienizare

              Acțiunea de igienizare va continua până la finele săptămânii viitoare, în funcție de condițiile meteorologice. Este imperativ ca astfel de inițiative să fie menținute pe termen lung pentru a proteja mediul și a asigura o infrastructură rutieră durabilă.

               

               

               

              Denis Voicu, o nouă voce de senzație a Bacăului

              de
              Florin Ștefănescu
              -

              Pe tânărul Denis Voicu, elev al Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău îl urmăresc de ceva ani și chiar am scris de câteva ori despre faptul că are un potențial fantastic. Iar așteptările nu ne-au înșelat. Denis a avut un an 2023 cu o ascensiune considerabilă, fiind remarcat de foarte multă lume și invitat la diferite evenimente. De altfel, și finalul anului 2023 l-a găsit pe Denis Voicu tot în „acțiune” la diferite evenimente dar și la…colindat. Pentru că pentru el, datina e foarte importantă. Mentorul lui Denis este pr. Ichim-Radu Gabriel. Dar cred că este mai potrivit să îl lăsăm pe Denis Voicu să ne răspundă la câteva întrebări: 

              -Când ai descoperit că îți place să cânți?

              -Am descoperit că îmi place să cânt pe la vârsta de 7 ani, mergând la biserică, și eram foarte fascinat de vocea preotului și a dascălului.

              -Care a fost primul concurs la care ai participat și care a fost primul premiu câștigat?

              -Primul concurs la care am participat a fost la începutul clasei a VI-a, Toamna Artelor, unde am interpretat piesa lui Aurelian Andreescu – „Merit eu”, și am primit premiul II. Atunci luam lecții de canto de doar două luni. Acel premiu m-a ambiționat foarte mult pentru că îmi doream să ajung să câștig cele mai multe trofee.

              -Câte premii ai câștigat până acum și care este cel mai important?

              În toți acești ani, de când studiez canto, am participat la foarte multe concursuri unde am obținut 50 de trofee și 70 de diplome, dintre care 9 sunt trofee de festival, obținute în perioada 2020-2023. Anul trecut am mai obținut un trofeu de festival la Festivalul Moldovenesc și premiul 1 la Concursul Național de Canto clasic George Elenescu care a avut loc în luna decembrie 2023 la Piatra Neamț. Pentru mine toate premiile sunt importante pentru că am muncit foarte mult, am avut repetiții…emoții…

              -Ce alte apariții scenice ai mai avut până acum?

              Apariții scenice am avut foarte multe, la diferite evenimente, dar în mod special am fost invitat și onorat de către Federația Română de Gimnastică să intonez Imnul de Stat la Cupa României la gimnastică ce s-a desfășurat la Cluj-Napoca în luna decembrie 2022. Am mai fost invitat să cânt la Gala Învățământului, Gala Sportului, Zilele orașului și la Ziua Unirii Principatelor.

              -Care sunt profesorii cu care te-ai pregătit și dacă vrei să le transmiți un mesaj

              -Din clasa a VI-a și până la începutul clasei a VIII-a am fost îndrumat de doamna prof. Andra Gabriela Lungu, iar din ianuarie 2022 studiez cu doamna prof. Claudia Vasilache, care mă îndrumă și în prezent în canto clasic. Ce să le spun profesorilor mei? Le promit că voi munci să ajung pe cele mai înalte culmi și că o să îi fac mândri de mine.

              -Cine sunt cei care te-au susținut și care ți-au fost alături?

              -Părinții sunt cei care m-au susținut mereu, în mod special mama mea care mă însoțește la fiecare concurs sau eveniment, fratele meu care mă impulsionează mereu, profesoara de canto…

              -Ce urmează? Ce concursuri ai în plan pentru 2024? Unde te vezi peste câțiva ani?

              -Urmează un an plin de evenimente, voi participa la Olimpiada de canto clasic, apoi la Primăvara Artelor și la tot ce urmează. Vreau să particip și să demonstrez că am muncit și că sunt bine pregătit. Pentru viitor…îmi doresc ca după liceu să studiez la Conservator dar și teologia. Vreau să cânt muzică clasică și muzică psaltică alături de pr. Mihail Bucă, dirijorul corului Tronos al Patriarhiei Române, pe care îl admir foarte mult. Vreau să duc numele orașului meu cât mai departe, și nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc pentru tot sprijinul acordat profesoarei mele de canto, doamna Claudia Vasilache, conducerii Colegiului de Arte, doamnei director Dana Bîrzu, părintelui Ichim-Radu Gabriel și nu în ultimul rând părinților.

              La final, am dorit să obținem și un punct de vedere despre tânărul Denis Voicu, chiar de la profesoara lui de canto, prof. Claudia Vasilache:

              „Lucrez cu Denis de doi ani. În tot acest timp s-a arătat interesat și preocupat de arta cântului clasic demonstrând abilități remarcabile pentru aceasta. Este ca un „burete” care absoarbe orice informație în ceea ce privește tehnica de cânt fiind motivat și de participarea în numeroase spectacole și concursuri de gen la care a obținut numeroase premii și trofee. Sper ca parcursul lui să fie unul încununat cu multe succese pe toate planurile și, după cum îmi doresc, să ajungă un mare solist de operă.”

               

              + Trofee muzicale și planuri mărețe pentru tânărul băcăuan Denis Voicu 

              + Star în devenire: Denis Voicu din Bacău a câștigat titlul de „Colindătorul Anului”

               

               

              Avionul care n-a mai fost. IAR 90, proiectul uzinei din Bacău

              de
              Deșteptarea
              -

              În anul 1967, un grup de ingineri de la Uzina de Reparații Avioane (URA) Bacău (actuala Aerostar), a elaborat un studiu preliminar pentru un avion de transport cu reacție, cunoscut sub numele de IAR 90. Cu o masă maximă la decolare de 4 tone, acest avion trebuia să servească diverse scopuri, inclusiv ca avion de legătură, transport de materiale parașutate, misiuni medicale, aerofotogrametrie, aerotaxi pentru turism și școală de antrenament, scrie site-ul IAR93.ro.

              Proiectul a inclus un dosar detaliat, prezentând domeniile de utilizare, principalele caracteristici tehnice și un studiu tehnico-economic privind costurile de proiectare și fabricare.

              IAR 90 ar fi avut aripa sus, cu două motoare montate în gondole și trenul de aterizare retractabil în aceste gondole, permitându-i să opereze de pe terenuri neamenajate. Avionul propus urma să fie echipat cu motoare turboreactoare cu dublu flux, cum ar fi Turbomeca Au bisque 1A cu tracțiune de 742 kgf sau Bristol-Siddeley BS-358 cu tracțiune de 907 kgf. Pentru economie, echipamentele de bord urmau să fie preluate de la avioane militare sovietice reparate la Bacău.

              Inginerul Ion Cincă, entuziasmat de proiect, a lucrat la proiectarea ampenajelor și a suprafețelor de comandă ale IAR 90. Cu 8+2 locuri, acest avion era conceput, în termeni moderni, ca un avion „de business”.

              Într-un interviu publicat în lucrarea „Povestea mea printre avioane” (Nicoleta Bichescu, Ionuţ Tomescu), Ion Cincă împărtășește detalii despre IAR 90, avionul cu un design gândit pentru 8+2 locuri, asemănător cu un avion „de business” modern. Contribuția lui Ion Cincă la proiectare s-a concentrat pe ampenaje și suprafețe de comandă, iar visul său extraordinar de a vedea acest avion „zburând” părea aproape de realizare.

              Cu acceptul de principiu primit de la generalul Ispas, șeful Centralei, visul începea să prindă viață. Cu toate acestea, evenimentele politice din Cehoslovacia au adus armata în uzină, schimbând drastic cursul istoriei. Într-o noapte, secția de proiectare a fost transferată în actuala cantină, marcând un punct de cotitură în evoluția proiectului. Cu tristețe, Ion Cincă relatează că, în ciuda stadiului avansat al proiectului, acesta a fost abandonat printr-o decizie venită din București.

              „Avionul nostru era în stadiul de proiect tehnic, era desenat complet, știam cum trebuie să arate piesele, era gata cam în proporție de 20-30%.” În urma înființării institutului la București, mulți membri cheie ai echipei, inclusiv Teodor Zanfirescu, Dumitru Badea și Carol Bencze, au părăsit proiectul. Cei rămași au continuat să lucreze la proiectarea IAR 90 până la jumătatea anului 1969. Cu toate că proiectul a fost prezentat la institut, Constantin Teodorescu-Țintea s-a opus continuării lui, subliniind interesul predominant pentru avioanele militare.

              Colectivul dedicat proiectului s-a dizolvat, iar noul șef al Proiectării a devenit inginerul Victor Anghel. Deși unii ingineri au fost transferați în 1968 la noul Institut de Proiectare I.C.P.A.S., formând nucleul de specialiști care a demarat proiectul IAR 93, IAR 90 a fost uitat. Propunerea de proiectare și fabricație a acestuia nu a fost aprobată, iar prioritatea a fost acordată avioanelor de luptă.

              IAR 90 rămâne astfel o poveste a unui proiect inovator și promițător care, din păcate, nu a avut ocazia să se concretizeze în realitate. Cu toate acestea, memoria sa persistă în istoria industriei aeronautice românești.

              IAR-90 – date tehnice:

              Lungimea: 12,95 m

              Înălțimea: 3,775 m

              Anvergura: 10,4 m

              Suprafața portantă: 18 metri pătrați

              Sarcina alară (încărcătura): 225 kg/m2

              Greutatea avionului (gol): 2390 kg

              Greutatea utilă: 1610 kg

              Greutatea utilă comercială (normală): 540 kg

              Greutatea utilă comercială (maximă): 1000 kg

              Greutatea avionului la decolare și la aterizare: 4 tone

              Capacitatea totală a rezervoarelor de combustibil: 1600 litri

              Ecartamentul trenului de aterizare: 1,92 m (2,43 m cu motoarele britanice montate)

              Ampatamentul trenului de aterizare: 5,2 m (6,7 m în cazul instalării propulsoarelor britanice)

              Distanța de decolare, cu două motoare în funcțiune: 980 m

              Distanța de aterizare: 695 m

               

              Aripa trapezoidală, amplasată sus, și ampenajul în formă de literă T au fost elemente distinctive ale acestui avion. Fuselajul circular, cu un diametru de 2,06 m, era prevăzut cu trei ferestre pe partea stângă și patru pe partea dreaptă, fiecare având dimensiunea de 28×40 cm. În cabina pasagerilor se montau șase fotolii în dreptul ferestrelor, dispuse pe două coloane. Aceste detalii tehnice reflectau atenția acordată confortului și eficienței în proiectarea avionului IAR-90.

              Clipa visează să ajungă primăriță

              de
              Carmen Mihalache
              -

              Talentata actriță păpușar Mihaela Murafa, înzestrată și cu darul scrisului, revine în atenția publicului cu o nouă carte apărută spre finalul anului trecut la Editura Babel. „Clipa și ațele-ncurcate” este titlul unei noi piese de teatru de animație, ea fiind pusă în scenă, în cadrul unui proiect, cu o trupă de teatru a elevilor de la Colegiul „N. V. Karpen” din Bacău, autoarea semnând regia, scenografia, construcția de păpuși. Un spectacol de autor în toată regula, așadar.

              La debutul ei în dramaturgie, cu „Vise pe hârtii pentru suflete zglobii” (carte publicată la aceeași editură băcăuană, în 2018), remarcam imaginația, sensibilitatea, vioiciunea, umorul din piesele ei de teatru, care au o mare priză la actualitate, conținând ironice trimiteri spre acele realități care ne strică, ne urâțesc viața. Cu simțul ei ascuțit de observație și cu bogata experiență de teatru, Mihaela Murafa reușește să surprindă în construcțiile ei dramatice, făcute cu meșteșug, aspecte din viață, situații, comportamente, caractere, totul pe înțelesul acelor spectatori speciali, pretențioși, care sunt copiii. Față de care trebuie să fii sincer, convingător, spunându-le povești care să-i prindă în joc, punându-le imaginația la treabă.

              În noua ei piesă, personajul principal este o fetiță năstrușnică, numită Clipa, al cărei vis este să ajungă primăriță. Recunoaștem aici o tendință și o temă de actualitate, Women in power. Clipa e foarte ancorată în realitate, fiind mereu de partea acțiunii. Având alături un prieten isteț și săritor la nevoie, pe motanul Tic-Tac, ea va veni în ajutorul unor personaje care-și ignorau puterea interioară, încredere în sine, căzând pradă modei, falsității, sclipiciurilor, precum Glamour (un soi de influenceriță fandosită, superficială), sau agresivității celor din imediata lor apropiere. Este vorba despre copii victime ale bullyingului de la școală sau ale indiferenței celor din familie (abuz emoțional).

              Un băiat din piesă, Algol, are nevoie de ajutor pentru rezolvarea unui exercițiu de matematică, dar tatăl lui vorbește încontinuu la telefon, mama e nedezlipită de laptop, iar fratele mai mare e acaparat total de un joc pe calculator. Este interesant tipul de experiență traversat de Clipa, care alunecă într-o scorbură, căutând zmeul de hârtie pe care-l pierduse, sugestia fiind cea a unei lumi de subsol, aflată într-o urâtă, nocivă neorânduială, cu „ațe-ncurcate”, așadar.

              Dar, ca în orice poveste și piesă de teatru pentru copii, mai mici sau mai mari, adolescenți, binele învinge răul și finalul va fi unul senin, fericit. Clipa, căreia îi place zborul și visarea, își va găsi zmeul, acesta ridicându-i, pe ea și pe motanul Tic-Tac, în văzduh.
              Avem nevoie de prieteni buni, adevărați (nu din aceia de pe rețele), de scopuri și motivații temeinice, de visuri mărețe, de idealuri care să ne înalțe, mesajul e clar, pentru că orice lucrare care se adresează copiilor trebuie să aibă valențe educative .

              Volumașul, cu o copertă veselă, pe fond galben, lustrația fiind semnată de Adrian Amalanci, conține și fotografii din timpul spectacolului de pe scena Teatrului „Bacovia” și are, în deschidere, poezia „Mărturisire de o clipă” (interpretarea autoarei poate fi audiată prin scanarea codului QR atașat), care dezvăluie procesul de creație al piesei.

              Prefixul unui an de excepție. 366 de zile care vor schimba lumea

              de
              Deșteptarea
              -

              Anul 2024 se profilează a fi nu doar un interval temporal extins, ci și un capitol definitoriu pentru harta geopolitică mondială.

              În centrul atenției se află Statele Unite, unde alegerile devin epicentrele unei schimbări politice iminente. În același timp, teatrele de război din Ucraina și Orientul Mijlociu se pregătesc să-și scrie noi capitole, schimbând cursul evenimentelor cu implicații globale.

              În Asia, tensiunile se adună în Marea Chinei de Sud, oferind un cadru tumultuos pentru evoluțiile regionale. Pe de altă parte, economia occidentală traversează o criză profundă, sub presiunea relațiilor dificile cu Rusia și sub impactul schimbărilor generate de așa-zisa adaptare la schimbările climatice.

              În acest context de incertitudini, anul ce se deschide promite să redefinească nu doar politica, ci și echilibrul economic și securitar mondial. (Răzvan Bibire)

              Incertitudini românești

              Economie: vulnerabilitatea la evenimente externe

              Economia României în 2024 se confruntă cu provocări majore, iar dependența excesivă de economia europeană o expune la riscuri semnificative. Consecințele economice ale conflictului din Ucraina și măsurile impuse de Rusia ar putea provoca o contractare a economiei europene, afectând direct România. Aceasta se datorează în parte lipsei unei economii autosustenabile și dependenței accentuate de importurile de alimente și produse industriale. În contextul unei posibile crize economice, Romania ar trebui să exploreze opțiuni pentru a-și diversifica și consolida economia.

              Politica Internă: alegeri cu impact, dar limitat

              Anul 2024 aduce o serie de alegeri în România, cu un impact semnificativ asupra scenei politice, dar fără a schimba fundamental echilibrul de putere. Totuși, se observă o posibilă presiune din partea factorilor politici externi, în special din SUA, pentru a lua anumite măsuri care să servească intereselor lor în regiune. Implicarea în Ucraina, chiar și în absența unui conflict militar direct, ar putea afecta bugetul național și ar trebui gestionată cu precauție.

              Educație și Tehnologie: accelerarea digitalizării

              Sectorul educațional se îndreaptă către o accelerare a digitalizării în 2024. Tehnologiile educaționale și platformele online devin din ce în ce mai esențiale pentru procesul de învățământ. Investițiile guvernamentale și private în infrastructura digitală și programele de formare sunt necesare pentru a asigura o adaptare eficientă la societatea bazată pe cunoștințe.

              Mediu: presiuni europene și reglementări stricte

              Politica europeană privind mediu ar putea afecta negativ economia României. Presiunile pentru alinierea la standardele europene pot duce la scăderea producției de energie și la creșterea prețurilor. Proiectele legislative cu privire la protecția mediului ar putea impune restricții asupra drepturilor cetățenilor, generând dezbateri privind echilibrul dintre conservarea mediului și drepturile individuale.

              Digitalizare și Inovație: evoluție rapidă, dar riscuri de eșec

              Sectorul tehnologic continuă să evolueze rapid în 2024, sprijinit de investiții guvernamentale și private. Cu toate acestea, încercarea de digitalizare fiscală pentru combaterea evaziunii ar putea să se confrunte cu provocări semnificative și să devină un posibil eșec. Adaptarea eficientă și transparentă a noilor tehnologii va fi crucială pentru a evita potențialele consecințe negative.

              În ansamblu, anul 2024 aduce cu sine atât oportunități, cât și amenințări pentru România. Abordarea strategică și gestionarea adecvată a acestor provocări pot contribui la construirea unei baze solide pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea țării în viitor.

              Prognoze pentru 2024: Anticipări publicate de Foreign Policy

              Într-o lume plină de provocări și incertitudini, revista Foreign Policy a făcut unele prognoze îndrăznețe pentru anul următor. Iată câteva dintre acestea:

              1. Foreign Policy anticipează că Joe Biden va câștiga alegerile din SUA, însă cu o marjă minimă. Republicanii ar putea recâștiga controlul Senatului, având o majoritate de două sau trei locuri, în timp ce democrații ar obține controlul limitat asupra Camerei.

              2. Se preconizează că Coreea de Nord va efectua cel de-al șaptelea test nuclear, adăugând o nouă dimensiune la provocările regionale și globale.

              3. Zona africană cunoscută sub numele de „Centura de Lovitură” ar putea deveni martora unor noi lovituri de stat, iar Ciad este identificat ca principalul candidat pentru astfel de evenimente.

              4. Se prognozează că Sudanul va fi teatrul unei lovituri de stat, marcând schimbări semnificative în dinamica internă a țării.

              5. Ucraina ar rămâne într-un impas, cu o situație asemănătoare cu cea din Primul Război Mondial, caracterizată de bătălii statice pe tot parcursul anului.

              6. O prognoză îndrăzneață sugerează că se va găsi o modalitate de a transfera active rusești în Ucraina, un eveniment care ar putea schimba echilibrul de putere în regiune.

              7. Conform prognozelor, conflictul dintre Israel și Hamas nu ar evolua într-un război pe două fronturi, inclusiv cu gruparea Hezbollah.

              8. Se anticipă creșterea tensiunilor în Marea Chinei de Sud, subliniind importanța strategică a acestei regiuni.

              9. Foreign Policy prognozează că Suedia va adera în sfârșit la NATO, reflectând schimbări în abordarea securității în regiunea nordică.

              10. O previziune încurajatoare indică faptul că comunitatea mondială va intra într-o ofensivă amplă împotriva malariei, abordând o problemă vitală de sănătate globală și principala cauză a mortalității infantile.

              China în anul dragonului

              Potrivit analizei făcute de către expertul rus Constantin Dvinski, anul 2023, conform calendarului chinezesc, a fost marcat de semnul Iepurelui, iar anul ce urmează, 2024, va fi anul Dragonului, aducând cu sine simbolism și schimbări semnificative.

              Un moment crucial în evoluția Chinei în ultimele 12 luni a fost implementarea Novei Constituții a Republicii Populare Chineze, o mișcare care a inclus alegerea lui Xi Jinping pentru al treilea mandat. Această decizie a marcat o schimbare majoră, deoarece, înainte de aceasta, mandatul pentru funcțiile de conducere era limitat la două termene. Dvinski subliniază că această acțiune a consolidat poziția lui Xi Jinping și a eliminat consensul anterior cu privire la schimbarea puterii.

              Analiza lui Dvinski evidențiază schimbări semnificative în politica de personal, asemănătoare cu agitația din perioada Revoluției Culturale. Xi Jinping a adoptat o abordare de a pune în umbră pe cei trimiși „la odihnă”, înlocuind oficiali importanți precum ministrul de externe Qin Gang și ministrul Apărării Li Shanfu, acesta din urmă demisionând în urma informațiilor despre scurgerea de informații către SUA despre arsenalul nuclear chinez.

              Alte schimbări au vizat poziții cheie în domeniul financiar, științei, culturii și administrației civile, iar ministrul Sănătății, Ma Xiaowei, a fost demis. În al treilea rând, se remarcă decesul lui Li Keqiang, premierul de lungă durată și un adept al cooperării pașnice cu Statele Unite. Acest eveniment, speculează Dvinski, ar putea fi rezultatul manevrelor politice ale lui Xi Jinping.

              Analistul subliniază că, odată cu înfrângerea liberalilor la cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist din China, Xi Jinping a consolidat incredibil puterea imperiului chinez. În al patrulea rând, Dvinski aduce în discuție pregătirile Chinei pentru confruntarea cu Statele Unite.

              Alegerea amiralului Dong Jun în funcția de șef al departamentului de apărare indică direcția strategiei chineze de a forma cea mai puternică flotă din lume, capabilă să facă față unei coaliții conduse de SUA. Întâlnirea tensionată dintre Xi Jinping și Joe Biden la San Francisco, care nu a reușit să amelioreze relațiile, subliniază tensiunile existente între cele două superputeri.

              Concluzia lui Constantin Dvinski este că anul 2023 a marcat schimbări adânci în politica internă și externă a Chinei, cu implicații majore asupra relațiilor globale și a echilibrului de putere.

              Tendințe la nivel global

              Economie Globală

              Într-o lume în plină renaștere după impactul devastator al pandemiei de COVID-19, ochii economiștilor sunt ațintiți asupra direcției pe care o va lua redresarea în 2024. Se preconizează că majoritatea țărilor vor înregistra o creștere economică, dar ritmul acesteia poate varia semnificativ între regiuni. Cu toate eforturile de stimulare economică depuse pentru a contracara efectele pandemiei, riscul inflației ridicate este o umbra care planează asupra piețelor globale.

              Politica Globală

              Anul 2024 aduce cu sine potențiale schimbări majore în peisajul politic global. Alegerile și rotația liderilor în Statele Unite, Uniunea Europeană și China vor contura relațiile internaționale. De asemenea, tensiunile geopolitice persistente și conflictele regionale, precum cele din Orientul Mijlociu și Peninsula Coreeană, vor influența stabilitatea globală. În același timp, problema climatică își consolidează poziția pe agenda politică, cu lideri ai lumii împingând pentru acțiuni concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice.

              Tehnologie și Inovație

              În 2024, inovația tehnologică continuă să redefinească lumea în care trăim. De la inteligența artificială la tehnologia cuantică și biotehnologie, progresele tehnologice au un impact semnificativ asupra societății. În contextul acestor schimbări rapide, crește și presiunea pentru reglementări tehnologice mai stricte, cu un accent deosebit pe securitatea cibernetică și protejarea datelor personale.

              Sustenabilitate și Schimbări Climatice

              Un alt element cheie în 2024 este conflictul tot mai profund în legătură cu „lupta contra schimbărilor climatice”. Dezindustrializarea forțată nu este privita cu ochi buni de toata lumea, unele țări încercând să iasă din capcana în care au fost împinse în numele climei. Pe de alta parte, de întreaga campanie pentru climă profită China, care a reușit să scoată pe piață produse mai ieftine, de la panouri fotovoltaice, la mașini electrice.

              The Economist: Bătălia pentru Marea Neagră se va desfășura în 2024

              Într-un interviu de Anul Nou acordat publicației britanice The Economist, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a clarificat intențiile Occidentului în privința relației cu Rusia. Potrivit lui Zelensky, campania militară din 2024 va avea la bază obiectivul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei, iar centrul de greutate al acestui conflict se va concentra în jurul Crimeei și a bătăliei asociate din Marea Neagră. Președintele ucrainean consideră că izolarea Crimeei și diminuarea capacităților militare ale Rusiei în regiune sunt esențiale pentru securitatea Ucrainei.

              În încercarea de a atinge aceste obiective, Zelensky a solicitat public achiziționarea rachetelor de croazieră lansate cu aer germane Taurus, menționând capacitatea acestora de a penetra adânc în țintă. El a subliniat că astfel de arme ar putea fi cruciale pentru distrugerea Podului Kerci, contribuind la reducerea amenințărilor din regiune. Pe măsură ce evoluează conflictul, devin tot mai evidente obiectivele principale ale Ucrainei.

              Se conturează că războiul din Ucraina este, în esență, un război pentru controlul strategic al Mării Negre, iar peninsula Crimeea reprezintă premiul geopolitic major dorit atât de Statele Unite, cât și de Marea Britanie. Generalul american în retragere Ben Hodges a denumit Crimeea „teritoriu decisiv” în acest context, subliniind importanța crucială a acestei regiuni în actuala confruntare geopolitică.

              Transformări și Consecințe: Cum Reducerea Consumului de Gaze Naturale a schimbat Peisajul Economic al Europei

              Anul trecut a marcat o schimbare semnificativă în consumul de gaze naturale în Europa, cu o reducere notabilă de 15%. Inițial, această decizie a fost văzută ca o măsură temporară pentru sezonul de încălzire 2022/23. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, a devenit evident că această mișcare a fost necesară pentru a gestiona cererea și pentru a influența prețurile. Așa s-a ajuns ca Europa să vadă o scădere a prețurilor de gaze de la niveluri „mai mari cu un ordin de mărime” la niveluri „mai mari de câteva ori”.

              Este remarcabil faptul că nu toate țările europene au beneficiat în mod egal de această schimbare de paradigmă. Austria, Slovacia, Ungaria și Spania, deși au redus consumul, au înregistrat o scădere mai mică, în jur de 10%. Intrigant, toate aceste țări au continuat să importe gaze din Rusia, iar Spania, în particular, a rămas cel mai mare cumpărător de GNL din Europa. Cu toate acestea, liderii neașteptați ai acestei transformări au fost țările baltice. Estonia a redus consumul cu 47%, Letonia cu 43%, iar Lituania cu 40% (în perioada septembrie 2023 comparativ cu media din 2019-21). Aceste cifre reprezintă nu doar atingerea, ci chiar depășirea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană.

              În termeni absoluti, cererea de gaze pentru aceste trei țări a scăzut de la aproximativ 4 la puțin peste 2 miliarde de metri cubi pe an. Nu a existat o miraculoasă creștere a eficienței energetice, ci mai degrabă o schimbare în paradigma economică, cu accent pe reducerea dependenței de gaze. Lituania a suferit cel mai mult din punct de vedere industrial, având în vedere închiderea producătorului de îngrășăminte cu fosfat, Lifosa. Achema, cel mai mare producător de îngrășăminte cu azot din regiune, a cedat și el în fața crizei. Aceste închideri au avut un impact semnificativ, întrucât producția de îngrășăminte nu doar consumă energie, ci și gaze naturale ca materie primă. În Letonia, problema a fost legată de infrastructura de transport. Calea ferată letonă, cândva profitabilă, acum se confruntă cu o posibilă închidere, cu traficul de mărfuri în scădere cu 30,2%, iar traficul de tranzit în scădere cu 62,4%.

              Această tendință descrescătoare nu este doar un rezultat al pandemiei, ci și al sancțiunilor anti-ruse care au împiedicat redresarea. Porturile baltice au avut, de asemenea, de suferit, cu un declin de 28,9% în transportul de mărfuri în 2023. Aici, pierderile sunt resimțite și în domeniul îngrășămintelor, întrucât Rusia a redirecționat tranzitul lor către noi facilități în Ust-Luga. Astfel, transformările în industrie și infrastructură au fost semnificative, cu implicații economice și sociale majore. Cu toate acestea, este important de subliniat că aceste schimbări nu sunt doar consecințe ale reducerii consumului de gaze, ci și rezultatul unor decizii economice și geopolitice la nivel global. Europa se confruntă cu provocări și oportunități, iar echilibrul delicat dintre independență energetică și interesele economice externe continuă să fie un subiect fierbinte.

               

              Cum a fost Revelionul în Bacău acum 50 de ani

              de
              Deșteptarea
              -

              Salbe strălucitoare pe umerii celei mai frumoase nopţi…

              Am admirat dintotdeauna tinereţea. Ne place exuberanţa și frumuseţea ei, cutezanţa și poezia rostită de buzele ce învaţă să pronunţe cât mai corect alfabetul vieţii. E vârsta de aur, vârsta visului îngăripiat, a aspiraţiilor și zborului spre înălţimi. În tot ceea ce fac ei, tinerii, ne regăsim pe noi înşine, și-i admirăm, și-i preţuim. I-am privit o noapte întreagă, înlănţuiţi de fericirea pe care doar sărbătoarea Revelionului ţi-o poate procura. Câteva sute de tineri băcăuani — muncitori și intelectuali, pînă și studenți, și-au dat întîlnire spre a se desfăta la izvorul bunei dispoziţii. Revelion ’74. Ce a însemnat, pentru ei, anul a cărui ultimă filă a fost ruptă cu mîini copleşite de emoţie? Un bilanţ al hărniciei și entuziasmului creator pe ogorul fertil al muncii; un an în care și-au demonstrat lor înşile că știu și pot să se autodepășească, că sunt părtași activi la un proces pe care l-am definit dezvoltare. Urare de An nou: să ne strîngem mîinile, cu putere și încredere, căci al nostru este viitorul. Legământ sacru ce reunește tot ce este mai bun, mai nobil. Iar din această înlănţuire de muzică și dans, de veselie molipsitoare — salbă strălucitoare pe umerii celei mai frumoase nopţi a anului ce a fost, a anului ce este… Câteva sute de tineri băcăuani au sărbătorit Revelionul — comuniune a trăirii unor sentimente din cele mai puternice.

              Lucrătorii ogoarelor, la confluenta dintre secole 

              Până când fila din calendar n-a indicat 31 decembrie, ultima zi a anului ’73, mecanizatorii ogoarelor n-au încetat să lucreze în câmp ori în atelierele de reparații. În ziua ce-a precedat noaptea noului an însă, pretutindeni s-au făcut pregătiri intense, îneît sărbătorirea marelui eveniment — confluența dintre ’73 și ’74 — să-i găsească bine dispuși, în fața meselor cu cele mai alese bucate și, bineînțeles, cu paharele pline cu tradiționala licoare de struguri. Cu justificate argumente, cea mai mare parte dintre mecanizatori au hotărât să petreacă noaptea Revelionului în sânul familiei, lângă cei dragi — părinți, soții, copii, rude sau prieteni. Dacă în cele 4 anotimpuri lucrările agricole i-au determinat să nu părăsească ogorul — muncind din zori și până în noapte, chiar dacă vremea nu întodeauna a fost cea mai prielnică lucrului în câmp — atunci Anul Nou se cuvenea a-l întâmpina în cu totul alte împrejurări. Așa au petrecut Revelionul mecanizatorii din Traian și Hemeiuși, Podu Turcului și Dealu Morii, Izvoru și Odobești, Răcăciunî și Filipești. Pentru lucrătorii Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ultima seară a anului 1973 a constituit pragul anului 1975. Da. Nu este nicio eroare, mecanizatorii de aici lucrează deja în contul ultimului an al actualului cincinal, succes care se datorează hărniciei întregului colectiv de muncă. De fapt, seara noului an a constituit încă un prilej de manifestare a unității între mecanizatori și cooperatori, prin urările pe care și le-au făcut reciproc. În cântec de fluier și clinchete de zurgălăii, în sunete de tobe, urătorii satelor noastre — cooperatori, au dat glas propriilor gânduri și realizări, angajându-se ca în viitor să obțină rezultate și mai bune, pe măsura hărniciei și priceperii lor. Anul 1973 a marcat încă o etapă importantă în construirea noii societăți — România socialistă — așa cum și-o dorește fiecare dintre noi. Învigând capriciile vremii, harnicii cooperatori au reușit să obțină importante succese. Lucrate la timp și bine, viile au produs mai mult ca oricând: la C.A.P. Blaga — aproape 10.000 kg de struguri la hectarul de viță nobilă. Recolte bogate au adunat și cooperatori din Căbești, Dealu Morii și Slobozia. Cooperatori din Hemeiuși și Berești Bistrița se mândresc cu producțiile realizate în cultura mare, iar cei din Găiceana sau Faraoani cu rezultatele înregistrate în sectorul zootehnic. În aceeași atmosferă sărbătorească, plină de farmec și veselie, ridicând pahare, lucrătorii din fermele de stat au închinat pentru sporirea celor 20 milioane lei realizate peste plan la producția globală de către Trustul județean al I.A.S. Bacău, pentru sănătatea tuturor muncitorilor din acest sector de activitate al agriculturii, pentru succese și mai de seamă în noul an — 1974.

              La casa cu cei mai mulți copii

              Într-o zi ca aceea care încheie un an, colindătorii sunt cei dintâi și cei mai așteptați oaspeți. Copiii gazdei, apoi ai vecinilor, vin să aducă prin cântecul lor încrederea, și speranța, și dorul pentru anul care vine. Tot așa și la casa cu nr. 68 din Calea Republicii, acolo unde cresc și învață laolaltă aproximativ 400 de fete. Prima urare a fost adresată directoarei Elena Verdeanu, celorlalte cadre didactice care se ocupă de educația și supravegherea unor preșcolari și elevi, întregului colectiv de salariați al Casei de copii școlari. Grupul de urători a făcut popasuri, în continuare, în ograda colegilor de școală, a învățătorilor și profesorilor din cartier. Aceasta până când s-a lăsat seara și a început dansul, până când Anul Nou și anul vechi, cu chipul a două fetițe din sutele de participante la Revelionul organizat în sala de mese a Casei de copii, s-au întâlnit pentru o clipă. Toasturile au cuprins cuvinte de recunoștință la adresa partidului și statului nostru pentru grija ce o poartă tinerelor vlăstare. Și, ca în orice familie, veselia a domnit până la ziuă când sorcoveții au prins să-și rostească urarea lor veșnic tânără: „Să trăiți, să înfloriți, ca merii, ca perii în mijlocul verii!”

              O seară de neuitat

              După Revelion rămâne doar o impresie: a fost frumos, a fost plăcut sau dimpotrivă, mâncarea a fost servită rece, vinul avea iz de butoi, ospătarii erau pe lângă tine când nu aveai nevoie și lipseau tocmai la o adică, într-un cuvânt, a fost o seară ratată. Deci, cum a fost Revelionul la restaurantul „Decebal“? Nu că acolo se afla (desigur, în afara exercițiului funcțiunii) însuși directorul O.J.T. Bacău, tovarășul Petrică Moldoveanu, dar a fost o petrecere — o spun cu mâna pe inimă! — deosebit de reușită. A fost un Revelion elevat. Fără stridențe, cu o servire ireproșabilă, cu consumatori veseli, simpatici și ponderați. Mesele ne-au întâmpinat într-un decor cvasihibernal, cu fulgi de nea animați de perdele vișinii și cu căldură de la calorifere, cu tacâmuri sclipitoare, cu fețe de mese albe ca zăpada, cu ferigi și garoafe roșii în glastre de cristal. Orchestra a cântat frumos, soliștii, ca și momentele vesele ale lui Nicolae Driu, au plăcut, iar de mare succes s-a bucurat în urechile unora stația de amplificare, care era bună, puternică, chiar foarte puternică. Am spus „în urechile unora“ pentru că ne-am gândit la cei care au fost ceva mai aproape de ringul de dans (care n-a rămas gol în nici o clipă a nopții). Dar nu-i poți mulțumi chiar pe toți. Cei care au stat ceva mai departe s-au simțit și ei, totuși, bine. Programul artistic variat a fost receptat de cei mai mulți. Atmosfera s-a încălzit curând, femeile au strălucit, rochiile de seară au fost puse în valoare, ne-am gândit puțin și la croitoresele noastre, cele care ne fac soțiile fericite, a fost dans, antren, am glumit, am schimbat o vorbă, două, o privire, două și, uite așa pe nesimțite, după un cocteil, niște icre, o gustare cu salam de Sibiu, pastramă, măsline, pate de ficat în aspic și piftie de pasăre, după un șpriț, două, a venit și clipa când s-au stins luminile, când am cântat „Mulți ani, trăiască!“, clipa când am refuzat, cu tot dinadinsul, să ne gândim la cele rele, considerându-ne mai buni, mai drepți, mai înțelepți, mai curați. Ne-am gândit atunci, desigur, la tot ce e frumos pe lume, ne-am gândit cu încredere că ’74, va fi un an plin de satisfacții, de bucurii, de succese. Și prima treabă importantă pe care am făcut-o în acest an, dacă nu luăm în considerare dansul și muzica, este aceea că am băut un pahar de șampanie și n-am dat uitării mâncarea. Trebuie să spunem că bucatele au fost excelent gătite. Ne gândim atât la șalăul cu sos special, la cotletul de porc, la friptura de curcan, la tortul de ciocolată, la ciorba de potroace, la toate cele care s-au servit la masă. Fără îndoială, se cuvine un cuvânt de laudă bucătarului șef, Eugenia State, ale cărei calități profesionale merită toate aprecierile. Ospătarii, deși erau permanent lângă noi, au fost atenți, îndatoritori. O servire de acest gen am observat, printre alții, și la ospătarul Târâș Nicolae. Dar meritul esențial al unei serviri de înaltă ținută, de care toată lumea a fost mulțumită, este, în primul rând, al șefilor de restaurant Gheorghe Dracea și Ion Apetrei. Amândoi au depus eforturi deosebite pentru reușita serii de revelion. Gheorghe Dracea a dirijat, seara, cu deosebită iscusință, tot personalul, făcând și el ca O.J.T.-ul să câștige în prestigiu în fața consumatorilor. A fost un revelion de neuitat.

               

               

              Steagul roșu – 3 ianuarie 1974

               

               

               

              A crescut punctul de amendă. Cât trebuie să plătească șoferii care fac greșeli în trafic

                de
                Florin Ștefănescu
                -

                De la 1 ianuarie a crescut punctul de amendă la 165 de lei față de 145 de lei cât a fost până acum. Și modul de calcul s-a schimbat.

                La data de 15.12.2023, a fost publicată în Monitorul oficial nr 1139, partea I, Ordonanță de Urgență nr 115 din 14 decembrie 2023. Un punct amendă reprezinta valoric 5 % din salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

                Este prima modificare a punctului de amendă după 6 ani, deși salariul minim a crescut.

                De la 1 ianuarie valoarea punctului de amendă a crescut la 165 de lei – de la 145 de lei. Suma reprezintă 5% din salariul minim brut pe țară, față de 10% cât a fost în ultimii șase ani. Clasele de sancțiuni rămân însă aceleași, în funcție de gravitate faptei.

                Pentru lipsa centurii de siguranță, amenda va fi acum cuprinsă între 330 de lei și 495 de lei. Iar șoferii care nu respectă culoarea roșie a semaforului vor plăti între 660 de lei și 825 de lei, pe lângă faptul că vor rămâne 30 de zile fără permis.

                Pentru depășiri neregulamentare, neacordarea de prioritate altor șoferi alflați în trafic ori pentru șoferii agresivi implicați și într-o tamponare – amenzile cresc până la 990 de lei și pot ajunge până la 1.320 de lei. În plus, puteți rămâne fără permis pentru 60 de zile. Pentru alcool sau viteză mai mare de 50 de kilometri peste limita legală, amenzile pot fi între 1.485 de lei și 3.300 de lei – aceasta fiind și amenda maximă. În aceste cazuri, șoferii vor rămâne fără permis 90 de zile.

                Punctul de amendă s-ar putea să crească din nou din luna iulie când Guvernul a propus o nouă creștere salarială, de la 3.300 de lei cât este în prezent la 3.700 de lei, doar că, deocamdată nu s-a ajuns la un accord cu angajatorii.

                La Slănic-Moldova va avea loc unul dintre cele mai importante evenimente culturale de la începutul acestui an

                  de
                  Romulus Dan Busnea
                  -

                  În Sala ,,Amfiteatru” a Complexului ,,Panoramic” din stațiunea Slănic-Moldova, va avea loc, în zilele de 14 și 15 ianuarie 2024, cea de-a doua ediție a evenimentului cultural-artistic omagial, ,,Zilele Culturii Naționale”, care celebrează în fiecare an Ziua Culturii Naționale și ziua lui Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc.

                  Programul manifestărilor din cele două zile va cuprinde, printre altele, Simpozionul ,,Dor de Eminescu”, activitatea ,,Lecția de Poezie”, festivitatea de premiere a Festivalului Internațional de Creație Literară ,,Freamăt de Codru și Ape”, expoziții de pictură și medalioane, momente poetice și artistice, la care se vor adăuga și alte surprize oferite de organizatorii evenimentului.

                  După ce la ediția de anul trecut s-au înregistrat câteva premiere naționale, noua ediție din acest an va fi marcată de cel puțin alte două premiere, respectiv, lansarea antologiei de poezie ,,Freamăt de Codru și Ape”, ediția a I-a, precum și lansarea volumelor de poezii ale câștigătorilor primei ediții a concursului literar.

                  Evenimentul este organizat de Primăria Slănic-Moldova, sub coordonarea poetei și artistei plastice, Ionica Bandrabur, iar printre participanți se vor număra poeți, scriitori, critici literari și memorialiști, jurnaliști, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Societății Culturale ,,Apollon – România”, cadre didactice și elevi.

                  Vom reveni cu alte detalii în săptâmâna premergătoare evenimentului.

                  Romulus-Dan BUSNEA

                   

                   

                  Ștefan Vuza, mai tare ca Malaxa

                    de
                    Petru Done
                    -

                    „Azi îmi închei un ciclu, un vis, pentru că am ajuns ceea ce mi-am dorit: să devin cel mai mare industriaș al României, depășindu-l chiar și pe marele Malaxa din perioada interbelică! Și vă întreb: cui predau ștafeta? Voi ce visuri aveți?” – a scris, recent, pe pagina sa de LinkedIn, cunoscutul om de afaceri Ștefan Vuza, cel care controlează Compania Română de Chimie, din care fac parte și cele două combinate Chimcomplex, din Borzești și din Râmnicu Vâlcea.

                     

                    Ștefan Vuza este antreprenor și coordonează un Grup compus din 19 companii, are în subordine 127 de manageri care, la rândul lor, coordonează activitatea a peste 3.100 de angajați.

                    Conform unui top al revistei Forbes International, România va avea 7 miliardari în dolari. Dar, din cei 2.700 de miliardari ai lumii, doar 7% mai provin din industrie, într-o scădere dramatică față de 65% cât erau acum 30 de ani, atunci când și-a început cariera și industriașul român.

                    Ștefan Vuza opinează că a ajuns aici doar prin propriile sale forțe și eforturi. „Sunt, așa cum se intitula Henry Kissinger – spune industriașul –«Self-Made Man» (Om al cărui succes îi aparține), iar aceasta induce o emoție «irespirabilă» (la fel cum am trăit «fără aer» în ascensiunea de pe Aconcagua, pe 1 decembrie, când am arborat tricolorul și steagul Chimcomplex la aproape 7.000 m)! Mi-aș dori să fiu un model pentru noua generație de antreprenori români, un model care arată că se poate, chiar dacă întreaga lume e debusolată.”

                    Ștefan Vuza crede că în România o astfel de realizare este de neconceput de 99% dintre concetățenii care cred că este imposibil fără să aii avut pile, informații sau pe cineva în spate. Iar omul de afaceri nu le dă dreptate, ba chiar mulțumesc celei care i-a ținut mereu spatele – soția sa.

                    „Puterea unui antreprenor – mai spune antreprenorul – nu constă în cifrele din conturi, proprietăți sau în clasamentul Forbes, ci în abilitatea de a transforma visurile în realitate, chiar și atunci când acestea par a fi imposibile! Și mai constă în a fi normal, iar prin normal înțeleg ceea ce mă diferențiază de majoritatea celor din acest top: nu am și nu am avut șofer sau bodyguard niciodată, nu am avion și nici iaht, am stat în chirie până la 48 de ani, nu am case de vacanțe nici în țară și nici în străinătate și am o familie mare, cu opt copii. Iar familia nu este o chestiune de resurse, ci de asumare!”

                    Ștefan Vuza: „Vreau să fac industria chimică românească să vibreze în Europa și sper să pot convinge cât mai mulți tineri că munca este cea mai bună metodă de a savura viața!”

                    1...625626627...5.779Pagina 626 din 5.779

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.