vineri, 26 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 4225

Hotii din Bacau vor fi prinsi cu ADN artificial

    de
    Geta Panaite
    -

    ADN-ul artificial pentru identificarea si prinderea hotilor se va aplica, in premiera, in România, de catre o firma de protectie si paza din Bacau. Sistemul a fost prezentat, vineri, la Centrul de Afaceri, eveniment la care au participat un specialist din Olanda, adjunctul Politiei Române, politisti din Bacau si oficialitati locale.

    Societatea cu peste 21 de ani de experinta in protectie si paza, Azia Security System Bacau, va implementa un sistem de prevenire a furturilor si de descurajare a hotilor, care si-a dovedit eficienta in 31 de state. Este vorba despre ADN-ul artificial, cel mai de temut scut impotriva infractorilor dupa cum spun cei care comercializeaza si promoveaza acest sistem. Administratorul bacauan Ion Neculcea a fost convins de acest procedeu si pentru a le arata si colaboratorilor sai ce presupune implementarea acestuia i-a invitat la Centrul de Afaceri unde s-a realizat chiar si o demonstratie de catre reprezentantul companiei producatoare din Olanda. La eveniment a fost prezent si inspectorul general adjunct al Politiei Române, chestorul Gheorghe Popa, profesor universitar si inventator in domeniul criminalistic. Una dintre truse a ajuns si la politistii bacauani.

    Practic, ADN-ul artificial este un dispozitiv care pulverizeaza asupra infractorului o solutie care contine particule minuscule, detectabile doar la microscop si inscriptionate cu numere unice. In timpul unei spargeri, sistemul se va declansa automat, iar hotul va fi marcat si asa va putea fi identificat imediat sau in timp, comparând Adn-ul de pe el cu cel din baza de date. Mai mult, se inregistreaza data, ora si minutul la care s-a declansat sistemul. Acesta este vizibil doar la raze ultraviolete. Are cod unic pentru fiecare utilizator si rezista pe corpul uman pâna la doua saptamâni. Acolo unde este deja utilizat, furturile au scazut cu cel putin 30 la suta iar spargerile de locuinte cu peste 80 la suta.

    „Trebuie sa tinem pasul cu infractorii pentru ca si metodele lor devin din ce in ce mai sofisticate. Dintre cele mai noi inovatii una ar putea pune pe gânduri cel mai curajos spargator, ADN-ul sintetic. In urma cu câtiva ani am fost in Australia si am remarcat in parcarea unui mare magazin un politist ce scana cu o lumina, aparent obisnuita, un individ pe care l-a incatusat si l-a dus la masina politie. Am intrebat ce este si mi-a spus ca este o substanta ecologica, inofensiva, o inventie a unui chimist din Anglia si a unui politist. M-am documentat apoi si am decis sa implementam si noi acest procedeu”

     – Ion Neculcea – presedinte Azia Security Bacau

     

    „ADN-ul artificial se bazeaza pe faptul ca este unic pentru fiecare persoana. Este un mijloc de preventie pentu spargeri si jafuri. Este deja folosit in 31 de tari din lume si speram ca România va intra cât mai curând. Motivul pentru care avem acest mare succes este ca rezultatul este spectaculos. Spargerile din locuinte se pot reduce cu pâna la 85%”

    – Mauritz Dohmen – specialist olandez

     

    „Daca cineva incearca sa fure va fi usor depistat. Poate fi folosita ca si capcana criminalistica, nu doar ca prevenire dar si la prinderea autorilor. Fara a instiinta publicul in locurile unde furturile sunt repetate si noi trebuie sa le stopam. In ceea ce priveste probatoriul, Codul de Procedura Penala al României spune ca procesul verbal este mijloc de proba. Asta inseamna ca la aplicarea substantei se va intocmi un proces verbal si un altul la depistarea celui care a intrat in contact cu substanta si astfel se dovedeste legatura”

     – chestor Gheorghe Popa – insp. gen adj. Politia Româna

     

    „Timpul si vremurile ne va arata utilitatea acestei tehnologii noi, acestui produs. Trusa o voi analiza cu mare atentie cu specialistii nostri. Ne intrebam retoric daca infractorii vor vedea ce li se pregateste ce-or spune? Ei vin cu metode noi iar noi trebuie sa-i depasim de fiecare data”

    – cms. sef Vasile Oprisan – insp. sef IPJ Bacau

    Inginerii agronomi nu si-au primit salariile

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Camera Agricola Judeteana (CAJ) Bacau, fostul Centru de consultanta agricola, nu poate achita salariile angajatilor sai. „Nu avem buget pe luna aprilie, acesta e adevarul. Incercam sa facem diligente, am vorbit la minister, am vorbit si la CJ Bacau, toata lumea e la curent, dar nu stim cum se va rezolva. E o situatie la nivel national”, declara Vasile Aichimoaie, directorul CAJ Bacau. „Camera” e in subordinea CJ Bacau, dar e finantata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). Salariile aferente lunii aprilie ar fi trebuit achitate pe 16-17 mai. „Oamenii nostri lucreaza acum fara bani! Le-am dat câte o mie de lei din veniturile proprii, dar fara a plati obligatiile catre stat”, arata directorul CAJ. Institutia are doar 20 de angajati, iar la nivelul tarii, sunt vreo 800. Asadar, nu e vorba de bani, ci de dezordine. „Cei din minister au crezut ca va aparea legea noua si nu ne-au mai prins in buget, explica ing. Aichimoaie. Legea Camerelor Agricole, care e de doi lei, spune ca finantarea va fi asigurata din cotizatii. Care cotizatii? Ale cui cotizatii?” Dupa aprobarea bugetului, legea s-a amânat, asa incât nu se stie când va fi infiintata Camera Agricola ca structura a fermierilor si desfiintata actuala, care e institutie de stat. Din cauza asta, acum, nu vin bani nici de la Ministerul Agriculturii, nici din contributiile fermierilor. Pâna in semestrul viitor, când va avea loc o rectificare bugetara, sansele de a fi achitate salariile sunt extrem de mici. Conform legii, Ministerul Agriculturii are obligatia de a vira banii catre CJ Bacau, iar acesta catre institutie. Ministerul nu are bani pentru „Camere” din cauza ca nu a prevazut cheltuieli de personal decât pentru timestrul I, iar CJ Bacau nu are nicio cale legala de a achita salariile din bugetul propriu. „Salariatii nostri sunt disperati, afirma directorul Camerei Agricole Judetene. La fiecare curg facturile, datoriile, au copii la facultate, rate, credite! Toti ai greutati!”

      Vasile Achimoaie, directorul CAJ Bacau, afirma ca toata lumea da din umeri: „Nu avem niciun raspuns din partea ministerului. Daca ne-ar asigura ca ne dau bani la rectificare am putea sa-i rugam pe cei de la Consiliul Judetean (CJ) sa ne imprumute. Asa, fara nicio garantie, nu se poate!”

      Un nou vaccin gratuit pentru copii

        de
        Doina Mincu
        -

        Numarul cazurilor de copii bolnavi de oreion, sinuzita, pneumonie sau meningita s-ar putea reduce in anii urmatori. Acesta ar putea fi efectul pozitiv al introducerii vaccinului pneumococic in calendarul national de imunizari. In acest sens s-a incheiat un protocol intre Ministerul Sanatatii si Coalitia pentru o Noua Preventie, care a avut initiativa adaugarii vaccinului pe lista celor gratuite. Si pana acum, unii copii erau imunizati, dar pe cheltuiala parintilor. Nu toate familiile isi permit insa achizitionarea din farmacii a vaccinului. Dr. Anca Dancau, medic epidemiolog la Directia de Sanatate Publica, a declarat ca recomanda imunizarea. Noul vaccin se va administra, incepand din ultimul trimestru al lui 2013, copiilor la 2, 4 si 14 luni de la nastere.

        E.ON a lasat CET fara gaze si pe bacauani fara apa calda

          de
          Doina Mincu
          -

          Bacauanii din apartamentele bransate la CET au ramas fara apa de pe 22 mai. Initial, reprezentantii societatii de termoficare au anuntat ca sistarea furnizarii este motivata de reviziile si reparatiile anuale. In realitate, CET nu mai poate functiona deoarece a ramas fara gaze naturale. E.On a inchis robinetul din cauza facturilor neplatite de societatea de termoficare.

          CET Bacau nu mai furnizeaza apa calda consumatorilor pe care ii deserveste. Locatarii nu au fost anuntati din timp si au reclamat imediat situatia. De la dispeceratul CET nu au primit explicatii. Li s-a spus doar ca disconfortul va dura câteva saptamâni. Pe 22 mai, in prima zi a sistarii apei calde, de la CET ni s-a declarat ca societatea intra in reviziile anuale si reparatiile programate. Adevarul este, insa, altul: E.ON a lasat CET fara gaze naturale. Vinovati pentru aceasta situatie sunt considerati consumatorii care nu-si platesc intretinerea. „SC CET SA a sistat furnizarea energiei termice din cauza debitelor foarte mari inregistrate de asociatiile de proprietari la plata facturilor, a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al societatii. Societatea noastra se afla in imposibilitatea de a achita facturile catre furnizorul de gaze, care a notificat societatea noastra cu privire la sistarea furnizarii pâna la achitarea debitelor restante.”

          Potrivit datelor furnizate de CET Bacau, societatea de termoficare ar avea de recuperat de la asociatiile de proprietari aproape 34 de milioane de lei. La aceasta suma se adauga alte câteva milioane de lei reprezentând restante ale agentilor economici. La rândul sau, SC CET trebuie sa plateasca furnizorului de gaze facturi in valoare de peste 20 de milioane de lei. Restanta ar reprezenta valoarea a patru facturi din luni de vara, când se furnizeaza doar apa calda. Conducerea SC CET cere scuze consumatorilor buni platnici pentru disconfortul creat si da asigurari ca se vor depune eforturi pentru remedierea situatiei. Aceasta depinde insa cel mai mult de ritmul incasarilor de la asociatiile de proprietari.

          Indemnizatie de somaj pentru absolventi

            de
            Elena Țintaru
            -

            Absolventii promotiei 2012-2013 care nu vor reusi sa promoveze examenul de bacalaureat ori de licenta, dar si cei care vor trece aceasta proba de foc, vor beneficia de anumite facilitati, daca nu-si vor gasi imediat un loc de munca. Pentru aceasta, vor trebui sa se inscrie la una din agentiile de somaj din judet. Este vorba despre toti absolventii in vârsta de minimum 16 ani, care au doar un certificat de studii ori au obtinut si o diploma de bacalaureat sau de licenta. Ei sunt asteptati dupa absolvire la agentiile locale de forta de munca din Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi, Comanesti, Tirgu Ocna, Racaciuni sau Podu Turcului, in functie de domiciliul pe care il au, pentru a-si depune actele de somaj. Pentru a fi luati in evidenta uneia din agentii trebuie sa prezinte la aceasta actul de identitate si certificatul de nastere, in original si copie, adeverinta de la medicul de familie, din care sa rezulte ca sunt apti de munca, precum si certificatul de studii ori diploma de bacalaureat sau de licenta. Daca vor depune toate aceste acte la agentia de forta de munca din raza lor de domiciliu in termen de 60 de zile de la data absolvirii, vor beneficia de toate facilitatile si serviciile prevazute de Legea 76/2002 privind asigurarile de somaj. Absolventii care se vor prezenta cu dosarul de somaj in termenul amintit, vor avea acces gratuit la servicii de mediere pentru ocuparea unui loc de munca, la cursuri de formare profesionala si la informatii despre piata muncii si vor primi indemnizatie de somaj (250 lei), timp de 6 luni. Dar, din pacate, foarte multi dintre absolventii din promotiile anterioare nu au avut parte de aceasta indemnizatie, deoarece si-au depus dosarul de somaj dupa expirarea termenului de 60 de zile de la absolvire. Ei nu au promovat examenul de bacalaureat din vara si au asteptat sa treaca de sesiunea a doua, din toamna, pentru a se inscrie la somaj. Dar au avut nesansa sa nu ia nici examenul din toamna. Or, intre timp termenul de 60 de zile de la absolvire s-a scurs. Tocmai de aceea absolventii trebuie sa tina cont de faptul ca se pot inscrie la somaj si in baza certificatului de studii si ca nu trebuie sa astepte pâna când obtin diploma de bacalaureat sau de licenta.

            Aproape 300 de bilete la tratament

              de
              Elena Țintaru
              -

              Ieri, 23 mai, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a primit o noua serie de bilete la tratament, al carei sejur va incepe in data de 3 iunie 2013. Pentru aceasta serie institutia judeteana are la dispozitie 299 bilete, din care 289 vor fi repartizate pensionarilor si asiguratilor care au depus cerere din timp iar celelalte 10 (in statiunile Bala, Mamaia si Moneasa) vor fi vândute la liber, deoarece nu exista nicio solicitare pentru ele. Cei care se afla pe listele de repartitie vor trebui sa se prezinte la Casa de Pensii pentru a-si cumpara biletul pâna in data de 29 mai. Dupa aceasta data, biletele ramase vor fi date pe principiul „primul venit, primul servit”. Marea majoritate a locurilor alocate judetului Bacau sunt in statiunile 1 Mai, Amara, Bala, Baltatesti, Caciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Govora, Herculane, Lacul Sarat, Mangalia, Moneasa, Olanesti, Pucioasa, Nicolina, Singeorz, Saturn, Sinaia, Slanic Moldova, Slanic Prahova, Tirgu Ocna, Techirghiol, Tusnad si Vatra Dornei. La cumpararea biletului, pensionarii vor prezenta cuponul de pensie din aprilie sau mai si biletul de trimitere de la medicul de familie. Persoanele cu dizabilitati vor trebui sa depuna, pe lânga actul medical, certificatul de handicap si „Programul individual de reabilitare si integrare sociala”, daca vor sa beneficieze de gratuitate.

              Testare gratuita pentru hepatita B

                de
                Doina Mincu
                -

                Judetul Bacau se numara printre cele 6 selectate pentru o campanie de depistare a hepatitei B. Testarea va fi gratuita si vizeaza persoanele cu risc de imbolnavire. Printre acestea se afla cele care au piercing-uri si tatuaje, precum si cele care au suferit interventii chirurgicale sau transfuzii de sânge inainte de 1992 (ulterior s-a introdus testarea sângelui si pentru depistarea virusului hepatitei B). In cadrul programului vor fi efectuate in cele 6 judete 9.000 de analize. Selectia pacientilor va fi realizata de medicii de familie. Acestia ii vor convoca la cabinet, unde vor completa un chestionar si vor primi un cupon de analize. Apoi, pacientii se vor prezenta la laboratorul de investigatii medicale. „Deocamdata nu stim câti medici vor intra in program, a declarat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Ar trebui sa fie toti inclusi, dar numarul de teste este limitat. Recent a mai avut loc o campanie asemanatoare, dar pentru depistarea hepatitei C. Firmele de medicamente finanteaza astfel de testari.” Hepatita B se transmite prin sânge, dar si prin contact sexual neprotejat. Infectia cu virurul hepatitic B creste chiar si de 10 ori riscul de cancer la ficat. 50 la suta din pacientii care au infectia ramân purtatori si dupa finalizarea tratamentului, de aceea este foarte importanta testarea.

                Lansari de carte “in rafala”

                  de
                  Silvia Patrascanu
                  -

                  Bibliotecarii din comune, orase si municipii s-au intâlnit, joi, de la ora 9, la Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza”, la o instruire privind profesia lor si programele derulate in acest domeniu. „Mai are biblioteca publica valoare pentru societate?”, „Programul Biblionet: perfectionari, oportunitati, centre de excelenta” si „Informatii privind derularea rundei a cincea in Programul National Biblionet” au fost temele prezentate la intâlnire. In partea a II-a a manifestarii, au avut loc mai multe lansari de carte: „Impostorul”, romanul lui Viorel Savin, „Valeriu Filimon. Epistole catre Dan Sandu”, „Jurnal duhovnicesc” a Arhimandritului Paulin Lecca si „Furtuna din camara mea. Sfatuiri duhovnicesti pentru vremea de acum”, autor Ioan Enache, „Nostalgia paradisului” a lui Nichifor Crainic si „Despre gândurile despatimitoare” – Pr. Artemie Popa. Au vorbit Viorel Savin, Dan Sandu, Petre Isachi, Ioan Enache si Ionel Rusei. Astazi, biblioteca va pune la dispozitia bacauanilor doua expozitii de carte, realizate de Margareta Duma si Radita David, dedicate criticului Eugen Simion, de la nasterea caruia se implinesc 80 de ani.

                  Dentistii au bani de primit de la Casa de Asigurari

                    de
                    Doina Mincu
                    -

                    Cei 118 medici dentisti care au avut contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) mai asteapta inca sa primeasca banii pentru serviciile acordate asiguratilor in luna martie. Suma restanta este de 81.581.000 lei. In alte judete au inceput platile catre dentisti, dar pentru cei din Bacau nu s-au primit inca banii. Reprezentantii CJAS au declarat ca s-a trimis la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) o solicitare de fonduri si se asteapta raspunsul. Anul trecut au incheiat contracte cu CJAS 118 cabinete de medicina dentara. Relatia contractuala s-a prelungit prin acte aditionale si in primele luni din acest an. De la 1 mai insa, când a inceput contractarea de servicii cu alti furnizori pentru anul 2013, dentistii nu au mai fost invitati sa depusa dosare. Aceasta, deoarece CNAS nu a alocat buget si pentru asistenta stomatologica. Desi asiguratii au in continuare prin lege dreptul la servicii stomatologice gratuite sau compensate, nu vor gasi niciun cabinet care sa aiba fonduri de la CJAS in acest scop.

                    Programari la RAR la un numar unic

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Incepând cu 23 mai 2013, programarile la Registrul Auto Român se vor face la numarul unic 021.9672. Acesta este valabil la nivel national, astfel incât orice are acces la serviciile institutiei, indiferent de domiciliul sau zona din tara in care se afla. Prin acest serviciu unic, clientul are acces rapid la operatorul care efectueaza programarea telefonica, isi poate face o programare si in alt judet daca intervalul de asteptare este mai mic. Conducerea institutiei mai estimeza ca astfel va putea actiona mult mai repede daca numarul de solicitari creste. Programul functioneaza in paralel cu programarile on-line, care se fac pe site-ul rarom.ro.

                      Week-end cu motoare si distractie

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Bacauanii sunt asteptati la sarbatoarea motociclistilor

                        MOTOR BIKER PARTY, editia a XI-a, 24-26 mai

                        Clubul Moldavia Bikers Bacau organizeaza cea de a XI-a editie a MOTOR BIKER PARTY, una dintre cele mai importante reuniri ale pasionatilor de motociclete. Cel mai vechi, cunoscut si mai apreciat club, Moldavia Bikers isi sarbatoreste cu acest prilej si cei 20 de ani de existenta oficiala, lucru foarte rar in România. Un parteneriat laudabil cu Primaria sI Consiliul Local a facut posibil ca Bacaul sa devina pentru trei zile o adevarata capitala a centaurilor ce mâna… sute de cai putere.

                        “Privesc in urma, la cei 20 de ani si parca nu-mi vine sa cred cum a trecut timpul! Un timp frumos, in care prietenia si dragostea pentru motoare ne-a legat cu fire ce nu mai pot fi rupte. MOTOR BIKER PARTY nu e doar sarbatoarea noastra a celor de la Moldavia Bikers, este a tuturor bacauanilor, pe care iI asteptam sa se distreze impreuna cu noi!” – Adinel, presedintele Moldavia Bikers Bacau

                         

                        “Motociclismul a devenit parte din viata mea si sunt fericit sa spun acest lucru. Pe lânga familia de acasa, care ne intelege si ne sprijina, noi suntem o familie si la club. Este poezie si barbatie, este solitudinea unei calatorii si placerea de a sta cu oameni care iti seamana. E cel mai frumos!” – Manolo, arhitect

                         

                        “Eu sunt muzician si cred ca exista o muzica a motoarelor, una care este, de fapt, fundalul pentru gândurile care iti roiesc prin minte in timp ce strabati distantele pe motocicleta. Si mai e ceva, e bucuria impartasita impreuna cu cei care stii ca iti vor fi mereu alaturi, indiferent de situatia materiala sau pozitia sociala. Le doresc tuturor sa aiba parte de asa ceva!” – Bogdan, muzician

                         

                        Program:

                        Vineri

                        – 15.00 Sosirea participantilor si campanrea lor in zona Centrului de Afaceri si Expozitii

                        18.00 Prologul intrecerii de endure pe dealurile din comuna Magura

                        Sâmbata

                        – 10.00 Etapa nationala de enduro pe trasee din comuna Magura

                        – 12.00 Defilarea motociclistilor pe traseul Centrul de Afaceri – Pasajul “Stefan Gusa” – Centru – Tic-Tac – Pod Narcisa – Centru de Afaceri

                        – 14.00 Concursuri in parcarea Centrului de afaceri. Trasul frânghiei, skandenberg, parcurgerea pe motociclieta a unui traseu cu obstacole si, nu in ultimul rând, concurs de tricouri ude sunt intrecerile care vor stârni interesul bacauanilor

                        – 17.30 Cascadorii cu motocicleta in parcarea Centruluide Afaceri

                        – 19.00 Concerte in pavilionul de expozitii. Vor concerta Artizan si Desperados, vor mixa DJ cunoscutI, iar totul va fi asezonat cu un show laser. Petrecerea va tine pâna dimineata pentru cei rezistenti.

                        Ploaie de mai peste absolventi

                          de
                          Roxana Neagu
                          -

                          Sarbatoare mare la Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen”, unde o noua promotie a finalizat cursurile de liceu. Bucurosi si entuziasmati de intregul eveniment, absolventii au ignorat pâna si ploaia torentiala care s-a incapatânat sa se abata peste oras chiar in momentul in care acestia au organizat, traditionalul de acum, mars prin centru, cu oprire in fata Prefecturii Bacau. Si-au luat ramas bun de la anii de liceu, de la profesori, colegi si spiritul „Karpen” peste 220 de elevi, din 8 clase de a XII-a si o clasa de a XIII-a, care au invatat fie la profil teoretic – Matematica – Informatica, fie la profil tehnic sau profil servicii. Majoretele liceului si formatia de dans modern au oferit publicului prezent in fata Prefecturii, dar si oficialitatilor locale care au iesit sa-i intâmpine, si un mic moment artistic, pentru ca apoi cu totii sa-si indrepte pasii spre Universitatea „George Bacovia” unde a fost organizat cursul festiv. In aceasta perioada, CTC „N.V.Karpen” promoveaza in scolile bacauane si oferta educationala a liceului cu speranta ca si anul acesta isi va realiza integral planul de scolarizare.

                          „Ne despartim acum de o noua promotie a Colegiului «Karpen», un colectiv de 9 clase, o generatie buna. Speram ca mai mult de jumatate dintre acesti elevi sa promoveze si examenul de bacalaureat si sa duca numele scolii noastre dincolo de orasul Bacau.”

                          prof. Remus Cazacu, director CTC „N.V.Karpen” Bacau

                           

                          Seful promotiei 2013 al Colegiului „Karpen” este Razvan Lazar – din clasa a XII-a B, care a finalizat anii de liceu cu media generala 9.70, pe specializarea tehnician operator tehnica de calcul. El a predat cheia succesului colegului mai mic, Eusebiu Popa, din clasa a XI-a D. „In spatele acestor rezultate este munca multa, continua si pe care am avut-o. Am fost constant in tot cei 4 ani de liceu”, ne-a declarat Razvan Lazar, care se pregateste acum pentru a intra la Facultatea de Automatica si Calculatoare de la Universitatea din Bucuresti.

                          Dragos Benea, Presedinte CJ Bacau: „Vom avea regiuni in ianuarie 2014!”

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau, si Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, au participat, ieri, la prima dezbatere organizata de vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pe tema descentralizarii si reorganizarii administrativ-teritoriale a României. Intâlnirea a avut loc in aula Universitatii „Ion Ionescu de la Brad”. Au fost prezenti, la eveniment, reprezentanti ai MDRAP, ai consiliilor judetene si primariilor din Regiunea Nord-Est, ai grupului de lucru academic din Consiliul Consutativ pentru Regionalizare (CONREG), ai asociatiilor, specialisti si ziaristi. S-a discutat despre bani, despre luarea deciziilor si s-a intarit ideea ca sediile institutiilor deconcentrate nu trebuie sa fie situate, toate, in capitala regiunii. Liviu Dragnea a afirmat ca stabilirea resedintelor va fi printre ultimele decizii din procesul de regionalizare si ca aceasta trebuie sa tina cont de modelul multipolar care asigura cea mai echilibrata dezvoltare. „Regionalizarea va aduce fondurile europene mai repede in regiune, fara sa mai fie nevoie sa mergem la Bucuresti, va aduce decizia mai aproape de cetatean si va creste numarul investitiilor din regiune si, implicit, din judet”, a afirmat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, a propus ca „viitorii consilieri regionali sa fie alesi dintre primari, consilierii judeteni si consilierii locali, sa nu mai existe aceasta incompatibilitate, deoarece au experienta si cunosc foarte bine problemele comunitatii. In plus, se reduc cheltuielile cu salariile pentru ca vor primi o singura indemnizatie.” La dezbaterea privind regionalizarea au mai participat Sorin Antonoaie, primarul comunei Brusturoasa, Dumitru Tulpan, primarul din Beresti Tazlau, Ioan Ionel, primarul comunei Flipesti, si Ioan Galateanu, viceprimarul comunei Hemeius.

                            „Eu sunt convins ca vom avea regiuni in ianuarie 2014. Obiectivul principal, pentru noi toti, trebuie sa fie acela de a scoate de pe Regiunea Nord-Est eticheta de cea mai saraca zona a Europei. Practic, sa creasca nivelul de trai al locuitorilor regiunii si in indicatorii statistici, si in viata reala. Ma refer atât la infrastructura, cât si la numarul locurilor de munca.”

                            Dragos Benea, presedintele CJ Bacau

                             

                            „O asumare a raspunderii publice, fara o dezbatere publica poate, in viitor, sa ingreuneze implementarea noilor institutii. Un lucru este clar, nu trebuie sa facem regiuni pentru baroni, ci pentru cetateni. Principiul cel mai important este modernizarea regiunilor si cresterea nivelului de trai.”

                            Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau

                             

                            „Daca am ajunge sa punem in practica tot ceea ce frumos discutam la aceste intâlniri ar fi foarte bine. Este o viziune globala, integratoare, care pleaca de la polul de dezvoltare – resedinta regiunii – si cuprinde toate nivelele – municipii, orase si comune – intr-o gândire coerenta.”

                            Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti

                             

                            Vicepremierul Liviu Dragnea a prezentat un sondaj, pe regiuni, cu privire la opiniile cetatenilor privind alegerea capitalei. In Regiunea Nord-Est, 9,8 la suta dintre bacauanii chestionati isi doresc ca Bacaul sa fie capitala regiunii, 48 la suta dintre ieseni vor ca Iasiul sa fie capitala, 11,1 la suta dintre locuitorii judetului Neamt vor capitala la Piatra Neamt, iar in Botosani si Vaslui, „patriotii” reprezinta 2,1 la suta, respectiv 1 la suta.

                            Silvia Patrascanu

                            Andreea Gavrila

                            Santier pâna in iulie

                              de
                              Andreea Gavrila
                              -

                              Pâna in vara, santierele pentru asfaltare se vor tine lant. Portiuni intregi de carosabil vor intra in reabilitare, dupa ani buni in care nu au avut parte decât de peticiri. In functie de buget, vor fi asfaltate cel putin sapte artere mari din oras, intr-un lant de santiere care s-ar putea intinde pâna in luna iulie. Pentru inceput, intra in reabilitare Calea Republicii, continuând cu Marasesti, 9 Mai si Bulevardul Unirii, pâna la podul de la Serbanesti. Urmeaza, tot pe Marasesti, portiunea de la Casa de Asigurari la statuia lui Stefan cel Mare. In paralel, se va repara strada Mihai Viteazul si apoi 9 Mai, portiunea cuprinsa intre sensul giratoriu de la Colegiul Economic pâna la fosta Curte de Apel. O ultima investitie in cadrul campaniei de asfaltare de primavara se va face in cartierul Serbanesti, pe strada Plaiului. Bugetul alocat in 2013 pentru aceasta campanie este de circa 10 milioane de lei si include nu doar asfaltarile de mai mare anvergura, ci si peticirile. Daca aceste lucrari sunt finantate cu bani de la bugetul local, alte doua mari santiere ar putea incepe de pe strada Mioritei, pâna pe Vadu Bistritei si incheind cu Milcov, cu fonduri europene.

                              “Banii europeni nu se dau pe ochi frumosi”

                              de
                              -

                              . interviu cu Mares Cosmin Constantin, fermier – Buhusi

                              – Tânar, nelinistit, dupa o experienta de câtiva ani prin tari straine, iata-va, din nou, in tara, de data aceasta pus serios pe treaba, mai precis in agricultura. De unde ideea cu agricultura, multi tineri cauta locuri mai caldute, bine platite si, daca se poate, fara prea mult efort, va spun acest lucru din experientele mele de la bursele locurilor de munca.

                              – Ideea nu e noua, insa nu venise timpul pentru a o pune in practica. Ea vine de la tatal meu, care este inginer agronom, a lucrat o viata in agricultura, iar eu am crescut alaturi de el pe câmp. Practic, de el am si preluat activitatea, dupa 1990, tatal meu a devenit unul din principalii fermieri din zona, la un moment dat lucra peste 300 de hectare de teren. Am revenit in tara, la insistentele lui, care dorea sa ca eu sa-i continui munca. Am venit, m-am informat, am depus un dosar la programul PNDR: Masura 112, “Instalarea tânarului fermier”. Asta in câteva cuvinte.

                              – Pare simplu, insa eu stiu ca nu a fost si nu este asa de simplu. Te-as ruga sa detaliem.

                              – Sunt doua posibilitati, ori preiei o activitate de altcineva, ori o pornesti de la inceput. Cum tatal meu avea deja o dotare, avea si teren, avea experinta, mi-a fost mai usor. Am stat de vorba, am pus capa la cap ideile mele si ale lui, am facut inventarul a ceea ce avem, ne-am adresat OJPDRP, am facut un curs de specialitate, in cadrul proiectului, la Constanta, am intocmit proiectul, cu sprijinul Camerei Agricole, care este gratuit. Ca o paranteza, am mai participat la un curs de trei luni, aici, in Buhusi, organizat de Camera Agricola, zilele acestea astept sa ni se inmâneze diplomele. Acest curs, organizat foarte bine, unde am invatat multe lucruri noi, imi va folosi, cred, la accesarea altui proiect, in perioada urmatoare, din 2015, când se va relua programul. Tot pe scurt, am luat de la tata o parte din pamântul pe care il avea el in arenda, unele utilaje, m-am declarat Persoana Fizica in 2009, Persoana fizica autorizata in 2010. Pentru ca un proiect sa devina eligibil, el trebuie sa acumuleze un numar de UDE-uri, unitati de dezvoltare economica, pentru a accesa suma de 25.000 de euro. Aveam 35 de hectare de teren, am pus culturile pe el, am facut calculul UDE-urilor, am mai adaugat câteva animale, fiecare se constituie intr-un numar de puncte.

                              Timp de cinci ani nu poti da faliment

                              – Ati vorbit de proiect, marea problema a românilor este proiectul, cine il face, cât costa, cine este autorizat, deoarece nu toata lumea se pricepe. Cine v-a ajutat la elaborarea acestui proiect?

                              – Mi s-a recomandat un specialist de la Camera Agricola, doritorii trebuie sa stie ca este gratuit. Eu am fost foarte multumit de colaborarea cu acea persoana. Cu rabdare, cu amabilitate, m-a condus pâna ce l-am finalizat. Poti sa faci cu cine vrei un proiect, dar este posibil sa te coste niste bani. L-am depus, repet, in 2009, in 2010 a fost aprobat si am luat prima transa de bani. Banii sunt nerambursabili, in conditiile in care respecti strict proiectul, dar absolut tot ceea ai scris in proiect. Programul dureaza cinci ani, timp de cinci ani trebuie sa functionezi in cadrul proiectului, sa te dezvolti, sa ai crestere, nu poti sa inchizi, nu poti sa dai faliment sau sa schimbi datele principale ale proiectului. Aceste lucruri trebuie sa-ti intre bine in cap, altfel dai banii inapoi. Mai este un hop de trecut, in anul trei de derulare a proiectului, ai o prima evaluare, an de control, se verifica daca tot ce a fost trecut in proiect, s-a respectat, utilaje, cu acele caracteristici din proiect, acele culturi, acele animale etc. Eu, fiind la inceput, am avut câteva probleme, am trecut un timp de moara, de 2000 de uero si eu am cumparat una de 5000 de euro, mai performanta, am facut, impreuna corectiile necesare, insa cu mari greutati, cu referate, cu explicatii. Este bine sa nu ajungi acolo. Dupa trei ani trebuie sa inregistrezi o crestere de patru UDE-uri, cu rapoarte de progres la fiecare sase luni. Vedeti, primesti acesti bani, insa finantatorul se intereseaza foarte strict de modul in care ii folosesti. Este ceva de munca, de atentie, de seriozitate, mai ales.

                              – Banii au fost virati in doua transe, ce ai cumparat?

                              – Practic doar 30 la suta din suma trebuie sa o justifici, ban cu ban. Ceilalti bani ii folosesti cum vrei, insa tot in ferma. Eu am cheltuit toti banii pentru dotarea fermei, am cumparat o moara pentru porumb, un pulverizator, o masina de imprastiat ingrasaminte si niste animale. Cam astea au fost cuprinse in proiect. Dupa verificarea de la anul trei, primesti a doua transa, cu alt dosar, cu alte cerinte. Este un pic mai complicat, insa dupa ce ai invatat mecanismul, merge mai usor. Dupa aceea am mai achizitionat o cositoare, o grebla si alte utilaje, seminte, ingrasaminte etc.

                              Politica agrara trebuie facuta pe termen mai lung

                              – România nu reuseste, an de an, sa accesee toate sumele alocate de UE, procentul este foarte mic. Toata lumea se plânge ca cerintele sunt foarte stricte, ca nu se pricep la dosare, la proiecte, ca banii vin târziu, ca ai nevoie, la plecare, de multi bani. Care este adevarul?

                              – Daca vrei cu adevarat sa deschizi o afacere, pe una dintre masuri, nu este foarte greu. Cât priveste banii de la inceput, este vorba de alte masuri, eu am accesat prin 112, banii sunt nerambursabili, nu ai nevoie de bani la pornire. Acum lucrez 50 de hectare, fata de 35 la inceput, cultivate cu grâu, floarea soarelui, legume in câmp, plante de nutret, am animalele (bovine si porcine), insa numarul acestora variaza, de la an la an: mai vinzi, mai valorifici, ti le mai fura. Asta e!

                              – Sunteti aproape de finalul perioadei de implementare a proiectului. Cum apreciati toata aceasta mica aventura?

                              – Pentru mine nu a fost aventura, totul a fost scris in proiect, m-am tinut de el si cred ca am reusit. Cum sa fie? Multa munca, responsabilitate, stiinta (v-am spus ca norocul meu este tata, el este specialistul care ma ajuta, a iesit la pensie, dar nu se poate lasa de pamânt, ma mâna mereu la treaba, stiti cum este in agricultura, nu totul depinde numai de om, mai intervine si natura, daca nu stii sa folosesti timpul, perioadele, te-ai dus, s-a dus munca, cheltuiala, drepturile oamenilor care ti-au arendat terenul, profitul tau. Eu sunt multumit, cu toate ca statul, in general, nu prea ajuta agricultorii. Sa va dau un exemplu, subventia la motorina am primit-o abia acum, anul acesta nu stim daca se mai da. Nu se stie nimic, insa lucrarile trebuie sa le faci, la toamna investim deja pentru anul viitor. Eu cred ca politica agrara trebuie facuta, aprobata pe o perioada mai lunga, sa stie fermierul cu ce pleaca la treaba. Asa, asteptam si speram, eu am suprafete mici, insa sunt ferme mari, oameni care lucreaza in agricultura de multi ani, au investit, s-au angajat la credite, au contracte de distributie, de valorificare, nu poti sa lucrezi de pe o zi pe alta. Vad ca a inceput sa se miste mai bine noul ministru, Guvernul. Eu cred ca agricultura poate salva România, nu este alta solutie acum. Dar de toate acestea v-ar putea vorbi tatal meu zile intregi.

                              Primul tractor privat din România este la Buhusi

                              – Domnule inginer Constantin Mares, am vorbit cu fiul dumneavoastra despre faptul ca l-ati sprijinit si il sprijiniti in continuare in proiectele sale. O scoate la capat?

                              – Trebuie. Nu mai are incotro. Vad ca a inceput sa-i placa. Sa stiti de la mine, nu utilajele sunt cele mai importante in agricultura, omul este cel mai important. Asta este valabil peste tot. Omul sfinteste locul, il face mai frumos, mai bogat, il imbogateste cu munca lui, cu dragostea lui pentru animale, pentru pamânt. Eu am invatat de la tata, Cozmin invata de la mine. Asa-i de când e lumea, copiii au ce invata de la parinti, numai sa asculte, numai sa vrea. Am sa va dau un exemplu. La Revolutie, imediat, se mai tragea prin tara, tata imi spune: o sa fie mare zarva dupa aceste evenimente, o sa fie inflatie, leul o sa cada, hai sa cumparam un tractor. Cu banii care ii avem, nu o sa reusim sa cumparm o matura si un faraj, hai sa-i investim. Un taran cu putine clase, dar trecut prin viata, prin mai multe regimuri. La sfârsitul lui decembrie am depus banii, in ianuarie 1990 mi-au aprobat, in februarie, tractorul era in curte. Am fost primul român care si-a cumparat un tractor. Il avem si acum, merge, ne facem treaba. Stiti ce a urmat. Tata a avut dreptate, eu l-am ascultat si asa am reusit sa lucrez in privat, in agricultura. Dupa aceea am mai cumparat unul, tot la sfatul lui, imi zicea ca astia or sa dea faliment. Vedeti, Tractorul Brasov nu mai este.

                              – Dumneavoastra cu ce il ajutati?

                              – Acum, cu sfaturi. Eu zic ca valoreaza si acestea ceva. Este important sa spuneti acolo, in interviu, ca fondurile se acceseaza destul de greu, insa cu munca si efort, banii se obtin. La acesta masura trebuie sa respecti exact ce ai trecut in proiect, altfel dai banii inapoi. Este greu la inceput, insa dificultatea vine dupa aceea, trebuie munca si stiinta. Eu as dori sa poata accesa si alte fonduri, acum este un inceput, primul pas, nu poate ramâne aici. Si am sa va mai spun ceva, tineti minte de la un om batrân: munca nu trebuie sa te oboseasca, munca trebuie sa o faci cu placere, sa te relaxeze, nu sa o faci ca trebuie facuta, in ciuda, când muncesti din placere, te simti si odihnit. Eu mai am o vorba, vorba multa, e saracie curata.

                              – Sa continuam, Cozmin, ca deja am vorbit prea mult, uite, tata zice ca trebuie sa mergi la treaba. Se acorda subventii si pentru animale…

                              – Da, beneficiaza de subventie doar aceia care au declarat animalele in 2007, eu nu aveam atunci animale, doar din 2014 voi beneficia, când se va aproba planul pe 2014-2020.

                              – Va descurcati cu ce aveti?

                              – Nu in totalitate, mai colaborez cu niste prieteni din zona, eu le dau o combina, el imi fac niste lucrari pe care eu nu le pot face singur. Suntem câtiva in zona, tineri, si ne ajutam. Eu am o cultura, el nu o are, lucram rapid la mine, apoi mergem la el. Oamenii buni se inteleg.

                              Din Italia m-am intors si cu o combina

                              – Ce faceti cu productia, cu produsele?

                              – O parte ramân in ferma pentru animale, pentru consum, o parte o valorificam, legumele, porumbul, grâul, floarea soarelui. Trebuie sa traim, sa ne mai dezvoltam.

                              – Vorbeam la inceput de o perioada petrecuta in Italia…

                              – Italia. In Italia m-am dus de curiozitate, apoi am ramas mai multi ani. Am lucrat ca reprezentant al unei firme de bauturi alcoolice si nealcoolice, am stat câtiva ani, dupa care m-am intors, la insitentele tatalui meu.

                              – Ai venit cu bani?

                              – Nu m-am dus neaparat sa adun bani, nu am simtit nevoia sa pun deoparte toti banii câstigati, am trait, am calatorit. A fost un moment când m-am gândit sa ramân definitiv, in acelasi timp imi pare rau ca nu m-am intors atunci când tata avea o societate puternica, lucra vreo 200-300 de hectare. Era singur si nu a mai putut sa se ocupe de tot si de toate. Acum am luat-o de la capat, incercam sa mai luam teren in arenda, mai cumparam, vreau, ca impreuna, sa ne dezvoltam, sa ajungem la 100-150 de hectare. Este altceva. Din 2014 vreau sa accesez un alt proiect, pe masura 121, daca stiu eu bine, modernizarea exploatatiilor agricole. Am nevoie de un tractor performant, cu toate utilajele dupa el, de alte masini absolut necesare pentru a face agricultura performanta, de productivitate mai mare. La aceasta masura trebuie sa ai tu 50 la suta din suma pe care vrei sa o accesezi. Este o facilitate. Si cu animalele este o afacere, insa ai nevoie de bani, de conditii, de teren. Ma intrebati de banii câstigati in Italia. Am inceput o casa, cu ajutorul tatii am terminat-o, o vedeti aici, am adus o combina de recoltat grâu, am demontat-o si am adus-o cu un tir, am ansamblat-o aici si este foarte buna pentru suprafetele pe care le lucram noi.

                              Este o crima sa lasi pamântul nelucrat

                              – In Italia ai vazut, te-a interesat cum se lucreaza, cum sprijina statul micii fermieri?

                              – Am vazut, m-am interesat când am stiut ca ma intorc. Nu se compara, italienii lucreaza totul mecanizat, pe terenuri compacte, au irigatii, subventii cu mult mai mari decât la noi, o alta structura a culturilor. Statul aduce instalatiile de irigat pâna la parcela fermierilor, iar de acolo se descurca fiecare, motorina este la jumatate de pret, creditele sunt avantajoase, subventia la ei este de 300 de euro la hectar, la noi este 140. Insumând toate aceste, subventia nu este doar 300 de euro, se ridica la 500-600 de euro. Am avut si noi, insa am distrus tot, pamântul s-a dat inapoi la fostii proprietari, structurile de organizare au fost desfiintate, baza materiala a disparut, iar taranul, de la an la an, nu a mai putut lucra pamântul, s-a parcelat, a saracit deoarece nu s-au mai administrat ingrasaminte, de aceea productiile sunt mici, ajung doar pentru consumul propriu. Abia in ultimii ani se incearca o comasare a terenurilor, s-au infiintat societati si asociatii agricole, cum sunt si in Buhusi destul de multe, cu suprafete mari, care lucreaza dupa tehnologii moderne, cu utilaje performante. Au investit foarte mult, altfel nu se poate. Eu, altii ca mine venim din urma. Este o crima sa lasi pamântul nelucrat câtiva ani, iti trebuie alti 3- 4 ani pentru a-l aduce la nivelul unui sol productiv, cu investitii foarte mari. Aceste aspecte sunt cunoscute, insa lucrurile se misca destul de greu. Nu ne putem compara, nu putem sa ne batem pe piata cu ei la preturi. Când am fost la cursul acela la Constanta, ne-au dus in practica la diferite ferme, nu din acele foarte mari, ci ferme mijlocii, care accesasea si ei fonduri europene. O ferma avea 100 de bovine, cu productia contractata de o firma mare de prelucrarea laptelui, una avea vita de vie, alta legume, toate infiintate cu fonduri europene, cu fonduri românesti. Am fost si in Bacau la o ferma de crestere a suinelor, avea 2000 de porci. Deci, se poate si la noi.

                              La agricultura se pricep multi, doar cei seriosi reusesc

                              – Am putea concluziona, ai luat banii, cei 25.000 de euro, ai pus afacerea pe picioare, vreti sa va dezvoltati, la anul doriti sa luati alti bani. Ce i-ai spune unui tânar, dornic si el sa se apuce de agricultura?

                              – Eu sunt multumit de ce am facut pâna acum. Imi place ceea ce fac, am planuri de viitor. Ma gândesc serios si la dezvoltarea sectorului zootehnic, insa toate la timpul lor. Eu l-as sfatui sa incerce, sa se informeze, sa invete si, daca este serios, fara seriozitate nu merge sa te apuci de agricultura, nu poti sa accesezi fonduri europene, fonduri de la programul national. Ii pot ajuta, ii pot consilia, asa cum am fost si eu la inceput. Daca ai cu ce pleca, este pacat sa nu pornesti o afacere de acest gen, sau alta structura de productie. Oricine poate deschide un calculator, se poate informa, poate cere sfaturi de la altii, poate merge la Directia Agricola, la APIA, la Camera Agricola. Nu-i usor in agricultura, insa eu am ales aceasta cale, acest domeniu.

                              – Am vorbit cu un tânar care a depus un proiect si nu a fost aprobat, el spunea ca nu a fost declarat eligibil deoarece nu a dat spaga. Tu câta spaga ai dat?

                              – Nu este adevarat. Este o prostie. Daca un proiect nu se aproba, inseamna ca nu a fost in regula, nu ai respectat criteriile, nu ai acumulat numarul suficient de UDE-uri, nu ai prezentat garantie, incredere. Se depun multe proiecte, insa sunt aprobate cele mai bune, se poate ca si proiectul acelui om sa fi fost bun, insa au fost altele mult mai bune. Si apoi proiectele nu sunt aprobate in Bacau, sunt centre, mi se pare ca este si la Iasi unul, deci nici vorba de spaga, de ochi frumosi. Oamenii pot spune multe la necaz, insa nu-i drept sa faci asemenea acuzatii. Mai intervine si problema banilor, a sumelor totale alocate fiecarei masuri, ma gândesc ca aprobarile au in vedere si acest aspect. V-am spus ca proiectul l-am facut prin Camera Agricola, nu am platit nimic, consultanta este gratuita, te invata pas cu pas exact tot ce trebuie sa faci. Este in joc si prestigiul lor, a institutiei. Monitorizarea este obiectiva, nimeni nu are interesul ca tu sa nu reusesti, totul depinde de tine.

                              – Totusi, cam cât ai cheltuit pâna la final?

                              – Nu pot sa va spun, nu am calculat, drumurile la Bacau, ceva bani la Registrul Comertului, copii dupa diferite acte. Atât. Nici nu poti sa le iei in calcul.

                              Românii nu si-au pierdut fecioria!

                              de
                              -

                              Aderarea României la Uniunea Europeana a avut loc la 1 ianuarie 2007, tratatul fiind semnat pe 25 aprilie 2005, la Abatia Neumünster din Luxemburg. Dupa zilele de euforie de dupa aderarea efectiva in Uniunea Europeana, care au fost scurtate brusc de chiar organizatia europeana careia ii inchinam imnuri si manele, trezia a fost dureroasa si au inceput sa curga intrebarile, am inceput sa mârâim pe la colturi: Aderarea are doua fete, Integrarea are doua taiusuri, erau titlurile din presa. Aflate la marginea de Sud-Est a Uniunii, cele doua tari se situau la coda clasamentului, in ceea ce priveste indicatorii economici, PIB pe locuitor, inflatia, ritmul de dezvoltare, nivelul investitiilor, raportul dintre importuri si exporturi, ceea ce preupunea un efort semnificativ din partea tarilor din vestul Europei pentru integrare si incadrare in normele foarte stricte impuse de Uniune, Comisie si Consiliu, la care s-au adaugat semnificative carente in functionarea democratiei, a justitiei, a libertatii presei etc. S-a spus si se spune in continuare ca s-a negociat in genunchi, România acceptând fara rezerve si obiectii toate clauzele din tratatul semnat cu UE. Privatizarile solicitate, reducerea subventiilor, fie ele in industrie sau agricultura, liberalizarea preturilor au fost primele care au dat semne ca nu-i de glumit. Treptat, treptat, diferite institutii ale Uniunii si-au impus punctele de vedere, sub amenitarea cu sanctiuni, ceea ce s-a si intâmplat in unele domenii, cum ar cel al justitiei, energiei si liberei concurente, au inceput sa controleze si chiar sa decida in probleme ce tin de suveranitate si independenta. In aproape cei sase ani, nimeni nu a miscat si nu misca in front, asa-zisul raport de egalitate intre toate statele membre funtioneaza ca in fabula cu leii si cateii. Nici presedintele, nici premierii nu au venit cu flori si felicitari de la diferite reuniuni, nu au reusit sa convinga “barosso-nii” ca România are si probleme specifice, are traditii, cultura, o mostenire istorica si spirituala fabuloasa. Pe de alta parte, tarile europene cu state vechi in Uniune privesc si decid ca vatafii, cum – spun românii – o facea cu sute de ani in urma Inalta Poarta. Ce avem ca certitudine? Analistii, politicenii, gazetarii, guvernantii ne asigura ca certitudine este doar…incertitudinea, lipsa unui orizont, a unei politici coerente, clare, in care axul central sa fie cetateanul si investitiile, familia si protectia sociala, democratia si libertatea de exprimare, taranul si agricultura, introducerea tehnologiilor noi si cresterea productivitatii. E mult? E putin? Este suficient? Lacrimile nu folosesc nimanui, nici macar lui Dumnezeu. Si incepuse tare frumos!

                              Copil de un an si jumatate, lovit de caruta

                                de
                                Geta Panaite
                                -

                                Accidentul s-a petrecut  in curtea locuintei din comuna Prajesti. Copilul, in vârsta de un an si sase luni, lasat nesupravegheat a fost lovit de caruta dupa ce calul s-a pus in miscare, nefiind asigurat. Victima a fost transportata la Spitalul de Pediatrie acolo unde a fost internata cu traumatism toraco-abdominal. Politistii din localitate au mers si ei la fata locului si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul si cine se face vinovat de acesta.

                                Doua minore, prinse la furat

                                  de
                                  Geta Panaite
                                  -

                                  Doua fete, in vârsta de 16 ani, au fost prinse la furat intr-un magazin din Bacau. Minorele aveau in posete mai multe pliculete de cafea si ciocolata. Au fost vazute de agentii de paza care le-au asteptat la iesire si le-au dat pe mâna jandarmilor de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Bacau. Bunurile au fost recuperate si restituite societatii si s-a intocmit dosar penal pentru furt calificat.

                                  Un nou judecator la Podu Turcului

                                    de
                                    Geta Panaite
                                    -

                                    Presedintele Traian Basescu a semnat, zilele trecute, decretele de numire in functia de judecator a celor care au sustinut examenul de admitere in magistratura, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, in perioada 27 noiembrie – 4 martie. Pentru judetul Bacau este un singur judecator, Mihaela Mirt, care va ocupa functia la Judecatoria Podu Turcului.

                                    Karting/ Campionatul National: Etapa bacauana

                                    de
                                    Dan Sion
                                    -

                                    Sâmbata si duminica, circuitul bacauan „Speed Park” va gazdui etapa a doua a Campionatului National de karting, competitie organizata de FRK. Runda bacauana va reuni la start 32 de piloti care vor concura la urmatoarele clase: Pufo, Mini, KF 3 si KZ 2. Conform organizatorilor, printre pilotii clasei Mini care vor rula in acest week-end, pe „Speed Partk”, va fi si Andrei Ponta, fiul premierului Victor Ponta. Ziua de sâmbata este rezervata antrenamentelor si sesiunilor de calificare, in timp ce duminica, in intervalul orar 10.00-11.25, respectiv 12.00-13.25 sunt programate cele doua manse de concurs.

                                    1...4.2244.2254.226...5.786Pagina 4.225 din 5.786

                                    		 ziare & stiri
                                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.