Acasă Blog Pagina 4037

Se schimba casele de marcat

de
Florentin Radu
-

De la jumatatea acestui an, firmele vor fi obligate sa foloseasca doar case de marcat cu jurnal electronic, aparate flosite in prezent doar de unelele hypermarketuri. Noile case de marcat vor inlocui actualele aparate dotate cu role de hârtie.

Masura intervine in scopul facilitarii organelor de control fiscal in depistarea si combaterea evaziunii fiscale. Prin urmare, noile case de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la un server al administratiei fiscale.

Obligatia va fi, in prima faza, in sarcina marilor contribuabili, urmând ca, în faza urmatoare, sa se supuna regulii si contribuabilii mijlocii. Abia la final, obligativitatea va interveni si in cazul IMM-urilor.

Totodata, la momentul aplicarii masurii, si unitatile care au deja in dotare case de marcat cu jurnal electronic vor trebui sa-si actualizeze softul. Interesant este ca, pentru a incuraja agentii economici, Statul va acorda o deducere din impozitul pe profit egala cu valoarea investitiei in achizitionarea de noi case de marcat.

Angajari suplimentare la Directia Antifrauda

de
Florentin Radu
-

Temuta Directie Antifrauda Fiscala isi va mari efectivul. Masura intervine in urma aprobarii, la ultima sedinta de Guvern, a unui normativ privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru Ministerul Public. Cert este ca se va suplimenta schema de personal cu 280 posturi de inspectori antifrauda.

Acestia urmeaza sa fie detasati la Directia de combatere a fraudelor, care va functiona în cadrul Directiei generale antifrauda fiscala. Ei se vor alatura celor 1.461 de inspectori antifrauda superiori, principali, asistenti si debutanti, armata de “profesionisti incoruptibili, care sa vina de hac economiei subterane.

Evaziunea fiscala, coplesitor de agresiva

Noutatea intervine la aproape trei luni de când a fost infiintata Directia Generala Antifrauda Fiscala, institutie care, din start, s-a dorit a fi mai eficienta în colectarea darilor catre stat si mai ales în combaterea evaziunii fiscale. Numai ca, in tot acest timp, institutia a fost aproape invizibila in teritoriu, ceea ce explica inca o data masura suplimentarii. De retint, insa, ca discretia celor de la Antifrauda se manifesta pe fondul unei agresivitati constante a acestui fenomen, al evaziunii, care, potrivit statisticilor, a ajuns anul trecut la 35 – 40 la suta din PIB.

Reamintim ca, anul trecut, din august si pâna in decembrie, Fiscul s-a tot reorganizat, efort laborios si costisitor. Astfel, in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a aparut o noua structura, din care fac parte, printre altele, Directia Generala a Vamilor (rezultata prin absorbtia fostei Autoritati Nationale a Vamilor) si Directia Generala Antifrauda Fiscala (nascuta dupa desfiintarea Garzii Financiare).

Rezultate firave, aproape invizibile

In tot acest timp, evazionistii isi cam fac de cap, incepând de la micile magazine care nu iti elibereaza nicicum bon la cumparaturi, pâna la marii tepari din zona comertului cu alcool, carburanti sau alte produse accizabile. Nu mai vorbim de afacerile extrem de prospere cu fructe si legume, cereale si fier vechi, despre care nu s-a auzit nimic de vreo câtiva ani buni din partea autoritatilor de control fiscal. Singura informatie privind activitate de control din judet, neoficiala, insa, este ca, in luna decembrie a anului trecut, 40 de inspectori antifrauda din Regionala Suceava au verificat firmele din complexul comercial „Romalion”, din Bacau. In urma actiunii, au fost aplicate amenzi de 350.000 de lei, s-au confiscat 6.000 de lei si au fost suspendate activitatile a 12 firme.
[HIDEPOST]
Oficial, exista doar date de la Fiscul bacauan, din pacate, vechi din toamna anului trecut. Potrivit institutiei, evaziunea la nivel de judet se ridica la acel moment undeva la 119 milioane de lei (1.190 miliarde de lei vechi), pentru cele 46 de cazuri instrumentate de inspectorii fiscali fiind sesizate organele de cercetare penala. Cei mai multi dintre evazionisti activau, in special, in domeniul fabricarii de masini si utilaje specifice, a produselor din carne, in transporturi rutiere, dar si in comertul cu cereale, seminte, furaje si tutun neprelucrat ori lemn. Nereguli s-au gasit si la hotelieri, la comerciantii de mobilier, la proprietarii de baruri, la constructori sau brutari.

In loc de incheiere

Din pacate, Directia Antifrauda nu are nici macar pagina web, iar datele sale de contact nu figureaza nici pe site-ul ANAF. Abia intr-un final, responsabilii de la Bucuresti din cadrul ANAF au gasit ragaz sa raspunda solicitarilor noastre. Dupa ce am fost plimbati de la un departament la altul, am reusit sa dam de persoana care va fi abilitata sa ofere detalii mass media in privinta activitatii inspectorilor antifrauda in zona judetului Bacau. Deocamdata, avem doar promisiunea ca „ imediat ce vom avea datele respective, vi le vom transmite”.
[/HIDEPOST]

Limba ce-o vorbim şi-o scriem / „Graiul nostru“, din Bârladul lui Al. I. Cuza

de
Ioan Dănilă
-

Sunt, după cum se vede, trei informaţii în titlul nostru, care pot fi înmănuncheate în una singură: cultură de calitate, într-un oraş cu rezonanţă istorică. (Primul domnitor al Principatelor Unite are casă memorială în Bârlad, deşi e revendicat de încă două oraşe: Huşi şi Galaţi.)
Ne-a atras atenţia numele publicaţiei apărute vreme de doi ani şi jumătate (apr. 1925 – dec. 1927) tocmai pentru posibila legătură cu apărătorii limbii române tradiţionale, dar am descoperit – cu plăcere, mărturisim – o revistă de cultură, cu profil literar. Două animatoare ale vieţii spirituale bârlădene – Elena Monu şi Elena Popoiu – au avut fericita idee de a ne oferi o ediţie anastatică a tipăriturii, scutindu-ne de căutări în biblioteci universitare ori la colecţionarii de rarităţi bibliofile.

Am parcurs cu mult folos textele în versuri, în proză ori dialogate, precum şi cronicile artistice, însemnările critice, eseurile sau notele de istorie literară şi am asistat la creşterea valorică a revistei, de la un singur nume sonor (G. Tutoveanu) în numărul 1, la tot mai multe în următoarele ediţii: G. Bacovia, Agatha Grigorescu, Vasile Voiculescu, I. Valerian, G. Voevidca, D. Nanu, Artur Gorovei, N. Crainic, Leca Morariu, D. Iov, I. Dragoslav ş.a.

Editorialul de la 1 apr. 1925 este vocea unui poet şi a unui director de revistă, conştient de răspunderile ce-i revin: „Dintre toate mijloacele de exprimare artistică – marmura, culoarea, nota muzicală –, cuvântul ne leagă, cu voia sau fără voia noastră, de viaţa sufletească a neamului din care ne-am născut“. Demonstraţia lui George Tutoveanu merge către imposibilitatea convertirii cuvântului într-o altă limbă fără a-i trăda înţelesul: „Crescut clipă cu clipă, de-a lungul veacurilor, în cele mai ascunse adâncuri ale sufletului, cuvântul se-mpleteşte aşa de cumplit cu toate frământările acestuia, încât de multe, de foarte multe ori, nu i se poate găsi înlocuitor de la un grai la altul: nu poate fi tradus“.

Argumentele continuă: „Cuvântul păstrează, în sonorităţile lui, nu numai puterea de înţelegere desăvârşită a marilor sentimente, general omeneşti, dar şi nesfârşitele nuanţe care deosebesc, în manifestarea lor, aceste sentimente, de la neam la neam“. În consecinţă, „cuvântul a devenit semnul cel mai luminos şi mai caracteristic al vieţii naţionale“. Pentru că a fost etichetată drept o „publicaţie tradiţionalistă“ (I. Hangiu), deşi lipseşte osatura doctrinei evocate, acelaşi G. Tutoveanu încheie lirico-aluziv: „… nu uitaţi că mugurii care se răsfaţă pe vârfuri, la soarele darnic al primăverii, îşi datoresc viaţa sutelor de frunzişuri pe care toamna le scutură mereu, la rădăcina arborilor, în liniştea misterioasă a pădurii“.

Prin urmare, interesul declarat al celor de la „Graiul nostru“ era de a încuraja exprimarea în limba română a creatorilor de literatură, sublimându-şi trăirile şi gândurile, cu convingerea că sunt părtaşi astfel la afirmarea specifică a culturii naţionale. O observaţie critică („… cacofonia Dacă constatarea se înfrăţeşte cu repetiţiunea acel… acelui, iar năvala celor peste 10 genitive ne oboseşte“ – nr. 8-9/1926) trebuie interpretată în acelaşi sens constructiv.
„Graiul nostru“ – o revistă matură, ca şi perioada, interbelică, pe care a ilustrat-o.

Elev in Italia, student la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau

    de
    Deșteptarea
    -

    Am fost elev in Italia, dar am ales sa fac facultatea in Bacau. Sunt foarte pasionat de informatica, mai ales de programare. Sper ca, la finele facultatii, sa pot profesa in acest domeniu.

    Când aveam doar sapte ani, parintii mei au fost nevoiti, ca multi români, sa plece in Italia, pentru un trai mai bun. Asa am inceput si eu clasa I acolo. Am facut toate studiile gimnaziale si liceale pe tarâm italian, iar dupa terminarea examenului de bacalaureat, am hotarât sa ma intorc in România, in Bacau, pentru a urma aici o facultate. Eram curios cum voi fi primit de colegii care au studiat primele douasprezece clase in tara si cum va fi noul mediu educational in care voi intra. Eram interesat sa-mi compar cunostintele si competentele cu cele ale viitorilor mei colegi.

    Temerile unui nou inceput

    In Italia am absolvit Instituto d’Instruzione Superiore „Jean Monnet” din Mariano Comense, Provincia Como. In timpul liceului am invatat foarte multe lucruri legate de algoritmi, programare, limbaje de programare, deoarece liceul este specializat pe informatica si telecomunicatii. In vara lui 2013, am depus dosarul la Informatica, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau si am fost admis. A trebuit sa dau si un test de limba româna si sa rezolv niste formalitati. Inainte de inceperera cursurilor, imi imaginam facultatea ca pe un loc misterios, plin de persoane care au cunostiinte deosebite, cu care nu m-am mai intâlnit. Nu ascund faptul ca imi era teama de facultate – teama ca nu ma voi descurca sau ca nu o sa fiu in stare sa pot tine pasul cu nivelul exigentelor la care profesorii urmau sa ne supuna in orele lor de curs. Atmosfera, in sine, era destul de infricosatoare, dar totusi atragatoare, pentru ca doream sa-mi testez cunostintele, sa cunosc viitorii colegi, care puteau sa devina chiar prieteni, intr-un viitor nu prea indepartat.

    Primele zile de studentie in Bacau

    Apoi a venit prima zi de scoala, iar un lucru ciudat pentru mine era faptul ca noi, studentii, ne mutam dintr-o clasa intr-alta, in loc sa ramânem intr-o singura sala de clasa, iar diferitii profesori sa vina in acea clasa. Chiar si bancile si scaunele mi se pareau foarte diferite de felul in care erau la liceul pe care l-am frecventat in Italia. Dar m-am obisnuit.
    Totusi, dupa prima zi de scoala, am observat ca si colegii mei erau la fel de retrasi si tacuti ca mine. Am presupus ca asa trebuie sa fie prima zi in orice scoala. Profesorii erau foarte prietenosi si incercau sa scoata o vorba de la noi, sa ne ajute si sa ne relaxam in mediul respectiv, sa fim activi la lectie si nu doar sa ne uitam si sa scriem. Dupa o saptamâna, gheata s-a spart. Colegii au inceput sa fie prietenosi, sociabili, dispusi sa vorbeasca, sa schimbe pareri si sa discutam in pauze sau intre orele de curs, seminar si laborator. Nu a trecut mult timp pentru a observa ca si profesorii de la Informatica trateaza studentii cu respect si prietenie incercând sa creeze o atmosfera relaxanta. A fost usor ca si noi sa participam mai cu pasiune si chef la lectii. Desi acest mediu m-a ajutat mult sa ma obisnuesc mai repede cu facultatea, nu au lipsit motivarea si provocarile din partea profesorilor, care incercau sa ne testeze capacitatiile si abilitatile dobândite pâna am devenit studenti cu adevarat. Este uimitor cum putin respect, educatie si disponibilitate pot sa ajute un student sa-si recapete increderea in sine, sa creada in ceea ce face si, mai ales, sa se simta bine in scoala, in relatia cu profesorii.

    Relatia elev-profesor

    La liceu, in Italia, lucrurile au fost diferite. Nu m-am simtit atât de bine. Nu am simtit niciodata ca vorbesc cu o persoana disponibila sa ma asculte, cu profesori prietenosi. Simteam ca profesorii italieni ni se adresau cu aroganta si superioritate. Aici, la facultate, in Bacau, ma simt bine când discut cu un profesor. Stiu ca sunt mai priceputi decât mine, stiu ca sunt profesorii mei si, ca atare, ii respect, dar comportamentul lor este asa incât nu ti-e teama si nu te simti inferior, te simti ca un prieten mai mic al profesorului. Simti ca interactionezi cu un dascal care tine la profesia sa, care e dornic sa ne invete si sa ne ajute. Pentru mine, personal, atmosfera scolara s-a schimbat mult in putin timp, iar scoala nu mai este un loc de care sa-ti fie teama de profesori sau de esec, ci unul atragator, in care vrei sa fii si sa participi la lectii, in care esti tratat cu respect, unde are cine sa te ajute, unde te duci cu placere, chiar daca se numeste scoala.

    O altfel de educatie

    Dupa câteva zile, lucrurile au intrat in normal, iar mersul la scoala devenise o rutina placuta. De fiecare data când lasam cladirea facultatii in urma, simteam ca doresc sa ma intorc inapoi, doream ca a doua zi in care aveam ore sa vina mai repede, sa ma duc la ore sau, mai bine zis, sa ma duc sa interactionez cu profesorii si cu colegii mei, sa discutam despre subiectele predate. Desi uneori mai sunt si greutati si exista persoane mai putin sociabile, retin ca multi profesori stiu cum sa se comporte cu studentii, cum sa vorbeasca cu ei si cum sa-i ajute in rezolvarea problemelor. Multi abordeaza practic propriul subiect, lasând studentii sa invete prin descoperire, folosind informatiile furnizate de profesor. Alti profesori prefera teoria incepând de la zero, inaintând incet-incet si provocând studentii cu niste probleme, iar altii se axeaza pe povestiri din lumea reala, ca sa incerce sa pasioneze studentii. Toate acestea sunt metode utile si bune pentru a invata mai bine, pentru a ne imbogati mintea, fara ca asta sa fie un cosmar sau o greutate, fara sa ne simtim obligati, ci atrasi de cunostintele oferite de catre profesori.

    Sanse de viitor

    In final, pot spune ca Facultatea de Stiinte a
    Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau, specializarea Informatica, mi se pare un loc foarte frumos, unde poti gasi ajutor si profesori disponibili, care sunt acolo pentru studenti. In aceasta facultate gasesti si alti studenti ca tine, de care poti lega prietenii puternice si pe care te poti bizui, pentru un ajutor sau pentru o colaborare. Astfel ai multe posibilitati si sanse pentru viitorul tau.

    Liviu Sociu, student la Informatica, Facultatea de Stiinte, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau

    Colonesti: Masina de pompieri adusa din Franta

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Odata cu primele ninsori, Primaria Colonesti a primit un dar tocmai din Franta. „Având in vedere departarea mare fata de oras, cât si drumul anevoios, Asociatia Franceza – Româna ÁMITIE ROUMAINE a donat o masina de pompieri marca MAGIRUS DOITZ”, arata Valentin Mârzac, primarul comunei. Evenimentul a avut loc ieri, 23 ianuarie.

      Edilul adaugat ca aceasta masina va fi absolut necesara „pentru a ne putea deplasa pe drumurile de tara si in paduri, contribuind la siguranta cetatenilor.” Asociatia Franceza – Româna, condusa de Raluca Mouliniér si Dinu Apostu, a sprijinit in ultimii ani comuna Colonesti cu un microbuz scolar Mercedes cu 16 locuri, a amenajat Târgul saptamânal Colonesti, a contribuit la infiintarea cabinetui stomatologic, a dotat o gradinita cu mobilier si, in fiecare an, ofera daruri copiilor comunei.

      Cei doi au promis ca, pe viitor, vor dota dispensarul uman, vor infiinta un cerc scolar francez- român, care va permite copiilor sa faca schimburi culturale si educative cu elevii din Franta, vor achizitiona un utilaj agricol etc.

      Revenind la masina de pompieri, primarul va incerca, acum, sa gaseasca o solutie pentru infiintarea unui serviciu permanent de interventie in caz de incendiu.

      Unde evadam in week-end

      de
      Deșteptarea
      -

      Vineri:

      Amatorii de karaoke sunt asteptati, de la ora 21.00, in „Rock It Pub” Bacau. Intrarea este libera.
      In „Pub S”, de la ora 21.00, se sarbatoreste Ziua Unirii cu multa muzica româneasca.
      Imbraca-te ca o vedeta si vino sa-ti ridici premiul la petrecerea „Hollywood Night” de la „White Caffe”. Cele mai reusite costume vor fi recompensate cu bauturi spectaculoase.
      In „The Stage” ii puteti asculta, de la ora 21.00, pe DJ NED ( Aurelian Nedelcu) si FRANKEY (Theodor Rauta). Nu se percepe taxa la intrare.
      In „Maya Caffe”, Dj Cip va pregateste o seara de karaoke, de la ora 20.00.

      Sâmbata:
      „Coco Caffee” le propune bacauanilor sa-si dezvaluie intentiile ascunse la „Social Sticker Party”. Persoanele mai timide, care asteapta sa fie abordate, vor primi stickere galbene, cei mai indrazneti se declara disponibili prin stickere verzi iar cei care nu-si doresc sa cunoasca persoane noi vor purta insemne rosii. Petrecerea incepe de la ora 22.00, iar atmosfera va fi intretinuta de Elchinsoul.
      „Pub The Stage” organizeaza o noua runda „Discoteque”, de la ora 21.00.
      In „Club Zebra” vor concerta, de la ora 22.00, Subcarpati si Keeble. Un bilet cumparat in avans costa 15 lei, iar de la locatie 20 de lei. Pentru procurarea biletelor in avans si pentru alte detalii puteti suna la 0743509553.
      Nostalgicii pot dansa la „Discoteca de atladata” gazduita de „Pub S4” Bacau, de la ora 22.00.

      Duminica:
      Pe scena „Teatrului Bacovia”, de la ora 11.00, are loc punerea in scena a povestii „Fata babei si fata mosneagului”, scrisa de Ion Creanga, in regia lui Valentin Dobrescu.
      De la ora 18.00, bacauanii pot asista la spectacolul „Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov, in regia Luminitei Ticu, care va fi jucat pe scena „Teatrului Bacovia”.
      „Nightlosers” vor concerta, de la ora 20.00, in „Pub S4”. Un bilet cumparat in avans costa 20 de lei, in timp ce unul cumparat de la locatie costa 25 de lei.

      Cinefilii pot viziona in acest sfârsit de saptamâna,in premiera, la „Cinema City”, urmatoarele productii:

      Un politist si jumatate
      Regia: Tim Story Gen: Actiune, Comedie
      Cu: Ice Cube, Kevin Hart, Tika Sumpter, Dragos Bucur
      Un tip caruia-i turuie gura incontinuu tine neaparat sa mearga macar o data in patrulare pe strazile din Atlanta cu fratele iubitei sale, un politist caruia-i sare tandara foarte usor. Odata ce acesta accepta sa fie insotit de (probabil, spre disperarea lui) viitorul lui cumnat, cel din urma se vede nevoit sa faca tot posibilul sa supravietuiasca in cele mai nebunesti 24 de ore din viata lui.

      The Nut Job: Goana dupa alune
      Regia: Peter Lepeniotis Gen: Animatie, Aventuri, Comedie, Familie
      Cu: Will Arnett, Liam Neeson, Katherine Heigl, Brendan Fraser
      Undeva intr-un orasel imaginar numit Oaktown, neastâmparata veverit a Surly (Will Arnett) si prietenul sau, sobolanul Buddy, pun la cale un plan foarte indraznet: sa jefuiasca cel mai mare magazin de alune pentru a-si asigura hrana pe timpul iernii!

      Eu, Frankenstein
      Regia: Stuart Beattie Gen: Actiune, Fantastic, SF
      Cu: Aaron Eckhart, Aden Young, Yvonne Strahovski, Bill Nighy
      Actiunea filmului este plasata intr-un prezent distpoic, unde gargui razbunatori si demoni feroce se dezlantuie intr-o batalie finala pentru putere. Creatie a lui Victor Frankenstein, Adam se trezeste prins in mijlocul confruntarii celor doua rase si ajunge astfel sa descopere un secret despre el insusi ce ar putea schimba soarta luptei, dar si destinul sau, pentru totdeauna.

      Tinutul din mijlocul verii
      Regia: John Wells Gen: Comedie, Drama
      Cu: Abigail Breslin, Chris Cooper, Ewan McGregor, Julia Roberts
      Actiunea filmului se petrece intr-o localitate din statul Oklahoma, in luna august, si urmareste relatiile extrem de tensionate dintre membrii familiei Weston, care ascund multe secrete intunecate. Pe parcursul filmului suntem martorii unor certuri interminabile, dureroase si totusi amuzante uneori.

      Madalina Gheta

      Scriitorii şi pariul lui Pascal (II)

      de
      Ion Fercu
      -

      Pornid de la celebrul pariu pascalian – „Dacă vei crede în Dumnezeu şi se dovedeşte că el nu există, nu vei fi pierdut nimic, dar dacă nu crezi şi se dovedeşte că există, vei merge în Iad” – în week-end-ul trecut îi aminteam pe unii dintre scriitorii care, într-un videoclip realizat de Jonathan Pararajasingham (neurochirug londonez), ignoră acest pariu. Astăzi îi amintim pe unii dintre adepţii pariului…

      Un scriitor foarte credincios a fost Lev Tolstoi, cu toate că nu era chiar uşă de biserică: avea datorii la jocurile de noroc, a contactat boli venerice etc. La nivelul ideilor însă, avea nişte percepte foarte stricte: omul trebuie să-şi înăbuşe sentimentul furiei, nu trebuie să facă sex premarital, trebuie să-şi iubească duşmanii etc. A criticat anumite aspecte ale Ortodoxiei, catalogând, de pildă, anumite texte sfinte drept pure fantezii, bazate pe miniciuni şi superstiţii. Din întreaga Evanghelie, singurul lucru pe care l-a găsit demn de reţinut a fost Predica de pe Munte şi porunca lui Iisus Hristos de a ne împotrivi răului. Cu o influenţă în toată lumea, romanul „Învierea” a reuşit, în cele din urmă, să înfurie Biserica Ortodoxă. Această lucrare a determinat Biserica să-i refuze lui Tolstoi toate sfintele taine, inclusiv împărtăşania, pentru tot restul vieţii. Astfel, scriitorul a primit cu tristeţe ştirea cu privire la excomunicarea sa din sânul Bisericii, în februarie 1901.

      F.M. Dostoievski este unul dintre cei mai importanţi apărători ai Ortodoxiei. El susţine că dacă ar avea de ales între Hristos şi adevăr, l-ar alege pe Hristos. „Viaţa e duelul lui Dumnezeu cu diavolul, iar câmpul de bătălie sunt eu”, spune el. În „Fraţii Karamazov” citim: „Ce este iadul? Şi cuget în sinea mea: e suferinţa de a nu mai putea iubi”; „Dacă Dumnezeu nu există, înseamnă ca totul este permis”…. Într-o scrisoare către o cititoare, Dostoievski scrie, vorbind despre credinţa sa: „Prin ce chinuri groaznice am trecut, cât m-a costat şi cât mă costă încă această sete de a crede, care e cu atât mai puternică în sufletul meu, cu cât se găsesc mai multe argumente potrivnice. Şi, cu toate acestea, Dumnezeu îmi trimite uneori momente în care sunt cu desăvârşire liniştit. În aceste momente eu îi iubesc pe alţii şi găsesc că şi alţii mă iubesc pe mine. În asemenea clipe mi-am alcătuit un simbol de credinţă în care totul pentru mine este limpede şi sfânt. Acest simbol este foarte simplu. Iată-l, cred că nu e nimic mai frumos, mai profund, mai simpatic, mai raţional, mai bărbătesc şi mai desăvârşit decât Hristos. Şi nu numai că nu este, ci mi-o spun cu dragoste geloasă, nici nu poate fi. Mai mult: dacă cineva mi-ar dovedi că Hristos este în afară de sfera adevărului, aş prefera să rămân mai bine cu Hristos decât cu adevărul”.

      Decadentul Oscar Wilde a nutrit sentimente religioase profunde. Botezat în religia anglicană, Oscar Wilde a fost din nou botezat, de către mama sa, când avea cinci ani, în religia catolică. S-a luptat cu dualitatea anglicanism/catolicism toată viaţa şi cu dezaprobarea celor apropiaţi cu privire la catolicism, dar s-a convertit oficial la această credinţă chiar pe patul morţii. Cu toate că viaţa sa personală contravenea grav perceptelor religiei în care credea şi care l-ar fi condamnat fără drept de apel, Wilde a încercat întreaga viaţă să se apropie de principiile acesteia, mergând la slujbe de câte ori putea. Un alt decadent celebru care şi-a găsit refugiul în catolicism a fost J.K. Huysmans.

      După ce a trecut prin diferite crize de identitate, prin faze de abandon hedonist, a găsit liniştea în credinţă. „Arta este singurul lucru curat pe pământ, cu excepţia sfinţeniei”, spunea el. Deşi născut catolic, Jack Kerouac a fost atras de budism atât de mult, încât a susţinut, la un moment dat, că singura poezie valabilă este cea bazată pe principiile budiste. Dar înţelegerea sa religioasă ajunsese la un nivel de la care putea să afirme că între Iisus şi Buddha nu e nicio diferenţă. Doi scriitori de fantasy, J.R.R. Tolkien şi C.S. Lewis, au în comun nu numai stilul literar, ci şi afinităţile religioase, un profund sentiment religios, care se resimte în cărţile lor, prin tematicile abordate. Tolkien, născut într-o familie protestantă, a făcut trecerea la catolicism, când avea opt ani şi, mai târziu, l-a ajutat şi pe prietenul său C.S. Lewis să se convertească la creştinism, numai că acesta a ales protestantismul, ceea ce avea să ducă la diverse conflicte între ei. Lewis promova un creştinism mai raţional, susţinând că un om care este creştin trebuie să fie astfel doar dacă simte că are argumente pentru această alegere, dar dacă adoptă creştinismul în ciuda evidenţelor care lui îi spun altceva, atunci e pură prostie.

      În România fiinţează Asociaţia Scriitorilor Creştini, care îşi propune ca scop principal „încurajarea, dezvoltarea şi afirmarea literaturii române în baza valorilor creştine europene”.

      Bricolaje / Am iubit şi-am să iubesc, cânta inegalabila, semeaţa Maria Tănase

      de
      Carmen Mihalache
      -

      În toamna anului trecut s-au împlinit o sută de ani de la naşterea Mariei Tănase, cea mai populară şi cea mai iubită artistă a neamului nostru. I s-a spus „Măiastra”, iar cântecele ei de dragoste, dor şi jale au încântat câteva generaţii şi continuă să atragă pe tinerii muzicieni care îi aduc mereu un cald omagiu, un tribut, preluând bucăţi din repertoriul ei. Maria Tănase a avut şi o viaţă tumultuoasă, devenită legendară. Era o femeie pătimaşă, temperamentală, o „arzoaică”, plăcându-i să facă numai ce voia, sfidând normele comune, convenţiile sociale.

      Despre povestea Mariei Tănase, această adevărată divă a muzicii româneşti, am citit, recent, un captivant dosar tematic în „Dilema”. Sunt multe semnături valoroase în paginile respective, dar, de departe, rândurile scrise de marea scriitoare Herta Müller îţi reţin atenţia şi îţi rămân în memorie. Este vorba, de fapt, de un fragment din eseul „Lume, lume, soro lume” din volumul „Mereu aceeaşi nea şi acelaşi neică” a celebrei autoare ce deţine Premiul Nobel. Ea spune acolo că Maria Tănase era vedeta oamenilor mărunţi, care o idolatrizau pur şi simplu.

      Pentru că în cântecele ei exista ceva profund autentic, puţină iubire, puţină moarte şi o mândrie a propriei fragilităţi care ţine de un blazon de altădată. „Naivitatea e cea care dă atâta autenticitate cântecelor”. Care sunt simple şi vorbesc despre nefericirea omului care nu face întotdeauna faţă vieţii, cerinţelor existenţei cotidiene. Herta Müller mărturiseşte că, ascultând minunatele cântece ale Mariei Tănase, a înţeles pentru prima oară ce poate fi folclorul, că, de atunci, a luat în serios cântecele populare. Şi spune că poţi învăţa multe lucruri despre viaţă ascultându-le. Poţi învăţa, de pildă, că „omul, fiecare în parte e prea bun ca să îndure chiar şi cea mai mică durere”. Şi mai spune ceva extraordinar, şi anume că nu a reuşit să priceapă cum de aceste cântece reuşesc să te aline în jalea lor.

      „De-a lungul anilor am observat, şi asta nu numai la mine, că ele îi vin de hac melancoliei fără a bagateliza nimic. Poate că ele-ţi dau sprijin când te afli pe muchie de cuţit, şi aşa ajungi să pricepi că simţirea poartă doliul cel mai frumos cu mintea”. Sunt cântece care vorbesc despre timpul vieţii unui om, „subminând sufletul şi mintea”. De aceea, adaugă în eseul ei marea scriitoare, cântecele Mariei Tănase şi artista însăşi nu erau suportate în timpul dictaturii comuniste.

      Bătea în ele un vânt de libertate, de mândrie, iar semeaţa Maria, cu frumuseţea şi distincţia ei de prinţesă din popor, cu vocea ei plină de dramatism, era slobodă la gură şi mare iubitoare de viaţă, de chef, de petreceri, de lume. Mândră din fire, femeie puternică, nu-şi refuza niciodată nimic şi nu era obişnuită să-şi plece capul. Şi era darnică, generoasă, cum rar s-a întâlnit, cu suflet mare şi milos, ajutându-i pe cei sărmani. Darnică şi iubeaţă, inegalabilă, unică prin cântecele ei de dragoste şi de blestem. Cine iubeşte şi lasă… Am iubit şi-am să iubesc: „Haida haida de trei ori/ Că-ţi miroase gura a flori… Maria Tănase, o legendă vie, cu parfum tare, îmbătător.

      Ce-ti trebuie sa devii campion

        de
        -

        Povesteam saptamâna trecuta cum s-a „mobilizat” Florin Lozinca, dar si familia lui, pentru a urca pe podiumul premiantilor, in competitiile nationale si internationale la pescuit sportiv.
        Vorbeam despre spiritul de combativitate, despre pasiune si exercitiu. Participarea la un concurs presupune insa, neaparat, un minim de dotare si o sursa de finantare. Daca pornesti de la zero, investitiile facute in lansete, vergi, mulinete si cele-l-alte accesorii, sunt de durata si isi scot banii. Bine intretinute sculele rezista in timp. Am sa dau drept exemplu concursul pe cel care-l va organiza Florin, la sfârsitul lunii mai, „Cupa FISH PRO”, pe lacul de la Sarulesti, in apropiere de Bucuresti.

        Iata cam in ce ar consta necesarul pentru un incepator:
        1- Taxa de participare. Copiii pâna in 10 ani nu o platesc. Tinerii pâna la 15 ani dau 100 lei. Diferenta pâna la majorat si doamnele, 175 lei. Adultii… 250 lei.
        2- Transportul pâna la locatie.
        3- Nada si momeala, 100-150 lei sau mai mult, in functie de ambitie.
        4- Dotare, 2 vergi a 200 lei bucata, plute, cârlige, plumbi, inca 50lei.
        5- Costuri pentru cazare si masa.

        Participarea la o finala pe tara incumba o mai mare implicare. Lucrurile se schimba. E vorba de performanta. De regula, concursurile dureaza trei zile, in manse de 4 ore. Ne referim aici doar la pescuitul stationar. Sunt competitii care se desfasoara si noaptea, altele din ambarcatiuni, la rapitor, cu momeli artificiale. Un mare avânt in ultimii ani a luat-o pescuitul la feeder, implicit concursurile organizate pentru acest gen. Noi ii spunem „fider”, denumirea venind de undeva din domeniul energetic, fara nicio legatura bineinteles cu apa si pestele ci doar cu montura, si care presupune o conexiune in retea. Hotii de curent spun ca „se-nteapa”. Fiderul e de fapt un cosulet din metal, sârma, plastic, prins de un tubulet care culiseaza pâna in apropierea cârligului. Este umplut cu nada, si, odata aruncat, tine locul plumbului de lest.

        Microbul si performanta

        Intram in lumea profesionistilor. Un sport care necesita timp liber dar si bani. Am cunoscut acum cinci ani la Horgesti, pe timpul unui Campionat national la crap, un profesionist veritabil. Avea aproape 60 de ani. Era din Harghita. Prindea podiumul si din asta traia. Avea sponsorizari de la firmele care promoveaza articole de pescuit. Studia locul, experimenta, testa monturi, nade, boiliesuri. Si prindea. Era invidiat de multi de pe balta. Ca sa ajungi reprezentantul unor firme de prestigiu, sa faci teste si sa fii si platit, trebuie sa fii AS. Cam ca la Formula I

        S-o luam iar cu minimul necesar:
        1- O saptamâna de antrenament inainte, in locul unde se desfasoara concursul. Daca vrei sa devii campion mergi si o luna.
        2- Taxa de participare nu include facilitatile pe care le ai acasa, asa ca ia cu tine tot ce ai nevoie, mai ales daca treci granita.
        3- Bani de drum, masa si cazare
        4- Nada si momeala, mai multe tipuri, sa ai cu ce testa, cel putin de 200 lei pe zi. In preajma concursului ai grija sa primesti prin colet ingredientele proaspete. Echipa care te sprijina va fi in permanenta legatura cu tine. La unele competitii, cantitatea de nada care se arunca pe timpul unei manse este limitata la 10-15 litri. Nu se masoara in Kg ci in functie de marimea vasului in care o tii.
        5- Rubesiana de 13 m este obligatorie, pret de pornire 2500 lei, pâna la… cât te tine punga.
        6- 4-6 lansete cu mulinete, 150 euro bucata, deci inca 900 euro
        7- Scaunul de pescuit, intre 300 si 1000 euro.
        8- Macar un set de ”arborel”, (cataveici, cinci undite cu marimi de la 2 la 4,5 m), 150 euro.
        9- Un asistent pe care il platesti, il cazezi. Poate fi si din familie. Rolul lui este foarte important. Nu intervine sa pescuiasca. Te ajuta cu nada, monturile. El vede din spate tot ce se intâmpla pe balta. Curentul apei, directia vântului. Cine prinde mai mult, ce, la ce da, cât are unda, ce pluta foloseste si iti comunica tie, pentru a te adapta tot timpul si a tine pasul. E destul sa intre soarele printre nori si pestele coboara sau urca 10 cm in apa, exact unde nu ai tu cârligul.

        Lupta de final la pescuitul stationar se da la pestii mici. Orice amanunt poate face diferenta. La cântar intra toate speciile, inafara de rapitori. Diferenta in clasament, când se prind sute de kg, tine de câteva zeci de grame. „Nu exista lacuri si nici locuri trase la sorti, bune sau rele. Sansa sau nesansa. Exista perseverenta. La orice concurs inveti tragând cu ochiul la celalti si invatând din propriile greseli.” Este concluzia pe care a tras-o Florin Lozinca.

        Asa ca bani in tolba si fir intins!… va urez eu.

        Ceas de bilant vânatoresc

          de
          -

          Inceput de an, miros de bilant. Chiar daca sezonul se intinde, ca si anul scolar, doar pe trei anotimpuri, la unele specii vânatoarea s-a incheiat. Unde puteam obtine informatii corecte daca nu de la sediul AJVPS Bacau, stând de vorba cu directorul institutiei, Ing. George Vrânceanu (foto). „Lipsa zapezii a adus rezultate modeste la vânatul mic (iepuri, pasari), in sezonul 2013-2014. In schimb, la mistreti, pentru prevenirea pagubelor provocate in agricultura, s-a intensificat actiunea de recoltare. Pe 10 fonduri de vânatoare, dupa ce s-au realizat cotele pe fiecare fond in parte, s-a aprobat suplimentarea acestora. Necesarul de hrana a fost asigurat ca si cum ar fi fost o iarna grea. Avem si trofeu, un exemplar de urs vânat pe Fondul 2 Camenca, cu punctaj de aur pentru craniu si blana.”

          In perioada urmatoare se mai pot vâna, in functie de cota alocata, iepurii pâna pe 31 ianurie, mistretii, femelele si viteii de cerb pâna pe 15 februarie, iar la vânatul mic, jderul, nevastuica si viezurele pâna la 31 martie. Vulpea se vâneaza tot anul. Ursul in schimb nu are perioada legala. Se vâneaza doar pe baza de autorizatie speciala. La pasari sezonul potârnichilor si prepelitelor s-a incheiat. Se mai poate merge la rate, gâste, fazani si gainusi de balta, pâna pe 28 februarie.

          Balaurul cu doua capete

          Tai unul, mai apar trei. „ Mai avem o problema care trebuie neaparat reglementata si pusa in aplicare. Câinii fara stapâni. Reprezinta o adevarata pacoste pentru vânat. Problema e ca sunt adusi si lasati in libertate, in mod ilegal, pe fondurile de vânatoare. O camioneta din care sunt eliberate 30-40 de exemplare de la adaposturi, strica tot echilibrul faunei din zona respectiva. In salbaticie revin la instinctele de vânatoare, se inmultesc si se adapteaza, decimând puii si ouale vânatului.

          In numele democratiei se fac multe greseli. Ma refer la cei care au legal arme de vânatoare. Legislatia actuala nu-i mai obliga pe titularii detinatori de permis sa apartina unui fond. Purtatorul de arma trebuie sa faca in primul rând dovada ca stie sa protejeze mediul, sa-si aduca aportul la ocrotirea vânatului si abia apoi sa aiba dreptul sa si vâneze.”
          Domnul Vrânceanu e multumit ca anul s-a incheiat fara evenimente negative, nu a fost inregistrat niciun incident. A contibuit la aceasta si introducerea purtarii obligatorii a vestei portocalii de catre toti participantii, pe durata partidelor de vânatoare.
          [HIDEPOST]
          S-au inmultit vânatorii

          Prin amabilitatea conducerii IPJ Bacau am aflat cala finele anului 2013 figurau in evidente 1601 detinatori de arme letale (peste 95% de vânatoare) mai multi cu 59 fata de 2012. Tot anul trecut Serviciul Arme, Explozivi, Substante Periculoase din cadrul IPJ Bacau a eliberat 86 autorizatii pentru uz de arme letale si a anulat 102 permise. In paralel s-au intocmit 26 dosare penale detinatorilor care nu s-au prezentat in termenul prevazut de lege pentru prelungirea permisului de arma. Urare pentru tolbe pline incepatorilor. Vânat sa fie dar sa nu fie braconat.[/HIDEPOST]

          „Primarita” Veronica Dontu a invins prejudecatile

          de
          -

          – interviu cu Veronica Dontu, primar al comunei Tamasi

          Continuați

          Tot mai multi bacauani achita taxa de parcare prin SMS

            de
            Geta Panaite
            -

            Sistemul de achitare a taxei de parcare prin SMS, in locurile prevazute cu plata, a inceput sa prinda la bacauani. De la o luna la alta, tot mai multe persoane aleg sa achite astfel locul de parcare. Potrivit celor de la Politia Locala Bacau, in perioada august – decembrie 2013, circa 900 de persoane au ales aceasta varianta de taxare.

            „Incasarile au crescut in ultimele luni chiar si de zece ori sau chiar mai mult. Acum, in toate locatiile sunt amplasate si pancarte care-i informeaza pe conducatorii auto ca au posibilitatea de a plati prin SMS. Numarul celor care afla de acest sistem este in crestere, la fel si cel al utilizatorilor”, a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau.

            Aceasta metoda poate fi folosita in toate parcarile cu plata din municipiul Bacau, mai putin in cele rapide de la Piata Centrala si Piata Sud. Sistemul functioneaza in paralel cu aparatele de taxat.

            Numarul la care se trimite SMS-ul este 7420, iar mesajul trebuie sa contina numarul 501 urmat de numarul de inmatriculare. Taxa pentru o ora este de 0,35 euro A TVA, valabil din toate retelele de telefonie mobila.

            Imediat dupa trimiterea acestui mesaj, conducatorul auto va primi confirmarea si cu 5 minute inainte de expirarea timpului alocat va fi atentionat ca trebuie sa elibereze locul de parcare. In acel moment, el fie se indreapta catre autoturism, fie mai solicita inca o ora de rezervare. Programul de functionare este de luni pâna vineri de la ora 8.00 – 18.00. Politistii locali sunt cei care verifica in baza de date daca s-a achitat sau nu taxa pentru acel loc si tot ei aplica si sanctiuni.

            Simulare de cutremur la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau

              de
              Deșteptarea
              -

              Joi dimineata, la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Bacau a sunat din nou alarma de cutremur. Inspectoratul pentru Situatii de Urgente al judetului Bacau a organizat aici o simulare de seism care a urmarit reactia elevilor si profesorilor intr-o astfel de situatie, dar si respectarea planului de evacuare in cazul unui eveniment de acest gen.

              „In fiecare an se respecta acel program de actiuni al Serviciului de Prevenire. Se fac sedinte de instruire a cadrelor didactice si a elevilor pentru a sti cum sa se comporte in timpul cutremurului, dar si dupa producerea acestuia.

              Astfel de simulari sunt efectuate pentru toate situatiile de urgenta si in toate unitatile de invatamânt”, a declarat lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvânt al ISUJ Bacau. Elevii de la Colegiul „V. Alecsandri” au demonstrat ca stiu ce au de facut in cazul unui cutremur.

              S-au adapostit sub banci, atunci când a trebuit, si s-au evacuat ca la carte dupa ce pamântul s-a linistit, potrivit scenariului. Astfel de actiuni au mai fost organizate la acest colegiu si de fiecare data participantii au aratat ca si-au invatat lectia de salvare si supravietuire.

              Bacaul, prins intre doua zone seismice

              Tara noastra a fost zguduita, anul trecut, de 2079 de cutremure, cu 500 mai multe fata de anul 2012, potrivit datelor de la Institutul National de Fizica a Pamântului. Daca facem o comparatie cu anul 2010, cresterea numarului de cutremure a fost de 67%. Anul trecut, pe 6 octombrie, in Vrancea s-a produs si cel mai puternic seism din ultimii patru ani, de magnitudine 5,5 grade pe scara Richter. Joi dimineata, s-a produs cel mai puternic seism de anul acesta, de 4,7 grade pe scara Richter.

              In luna martie 2013, Bacaul a fost in mijlocul a ceea ce specialistii numesc “un roi de seisme”. Cele mai puternice au avut magnitudinea de 3,6, respectiv 3,8 grade pe scara Richter, urmate de mai multe replica mai slabe. Epicentrul seismelor a fost lânga Sascut, o zona mai putin cunoscuta ca activa din punct de vedere seismic. Directorul stiintific al Institutului National de Fizica Pamântului (INFP), Mircea Radulian, a declarat ca Bacaul este asezat pe un sitem de falii active de suprafata, din zona seismica a Podisului Bârladului, care poate produce si seisme mai puternice.

              „Activitatea seismica din ultima vreme se incadreaza in parametri normali, neexistând premise pentru un cutremur de mare intensitate, în viitor. Deocamdata nu exista nici un motiv de îngrijorare pentru populatie, întrucât aparitia unor cutremure de intensitate mica sau moderata este un semn ca scoarta terestra se detensioneaza” – Mircea Radulian, directorul stiintific al INFP.

              Geta Panaite
              Ovidiu Pauliuc

              Eleva accidentata pe trecerea de pietoni

                de
                Roxana Neagu
                -

                O eleva de 17 ani de la Colegiul Tehnic „N.V.Karpen” a fost accidentata pe trecerea de pietoni de un autobuz, joi dimineata, in timp ce se indrepta spre scoala.

                Tânara avea casti in ambele urechi si nu a auzit claxonul mijlocului de transport care a frânat imediat pentru a evita un impact dur.

                Victima a ajuns la spital, insa starea ei este stabila. A fost internata in sectia de neurochirurgie pentru a fi tinuta sub observatie medicala, dupa ce i s-au efectuat toate investigatiile medicale, inclusiv computer tomograf.

                Profesori italieni pentru masteranzii bacauani

                  de
                  Roxana Neagu
                  -

                  Trei profesori de la Politehnica din Torino, Italia, Departamentul de Ingineria Mediului, Teritoriului si Infrastructurii, sunt, pentru o saptamâna, in Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau pentru a sustine cursuri masteranzilor de la Facultatea de Inginerie.

                  „Colaborarea cu specialistii italieni a demarat acum 8 ani, iar in timp s-a extins la toate ciclurile de studii licenta, master si doctorat. Sunt acum aici pentru ca sunt interesati si de un master comun impreuna cu Aerostar Bacau in ingineria transportul aerian”, a declarat prof.univ.dr.ing. Valentin Nedeff – rector.

                  Delegatia italiana este formata din prof. univ.dr. Genon Giuseppe, specialist in ingineria mediului, constructii civile si arhitectura, (care este pentru a patra oara in Bacau si s-a aratat incântat sa comunice experienta sa studentilor, sa prezinte informatii pe tema protectiei mediului, dar si sa efectueze un schimb de experinta didactica, stiintifica si de cercetare), profesor asociat dr. Sethi Rajandrea, specialist in ingineria mediului, hidrocarburi si fluide subterane (care ne-a declarat ca vine pentru a treia oara in universitate pentru studentii bacauani, pe care vrea sa-i cunoasca mai bine) si prof. Silvia Fiore, specialist in ingineria mediului, constructii si arhitectura (care este incântata de colaborarea cu studentii si profesorii bacauani, cu atât mai mult in universitatea din Torino an de an invata circa 150 de bursieri, prin programe Erasmus, mare parte din ei chiar din Bacau).

                  In luna martie, o delegatie din Bacau va pleca la Politehnica din Torino, la invitatia rectorului de acolo, prof.univ.dr.ing. Marco Gilli, ce a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitatii „Vasile Alecsandri” in luna octombrie 2013.

                  VIDEO: De Ziua Unirii cu Gradinita „Lizuca”

                    de
                    Roxana Neagu
                    -

                    Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” a fost luat cu asalt de prichindeii de la Gradinita „Lizuca” din Bacau, care, insotiti de profesorii educatori, s-au implicat activ intr-un amplu proiect, ce are in aceasta luna in prim plan Unirea lui Al.I.Cuza.

                    „Este vorba despre un proiect intitulat «Curcubel schimbarii», iar actiunea de acum am denumit-o «Pe urmele lui Mos Ion Roata». Vorbim un proiect national al Ministerului Educatiei, in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Bacau, in care gradinita noastra este unitate pilot”, a explicat prof. Noemi Nasturas, de la Gradinita „Lizuca” Bacau.

                    Curiosi, micutii au stat cuminti pe scaunele si au vizionat filmul pregatit de Muzeul de Istorie, prin care au aflat o mica parte din istoria acelor vremuri in care s-a infaptuit Mica Unire, pentru ca apoi sa cânte, sa danseze si sa recite poezii.

                    „Este o activitate inclusa si in programa educationala de la clasa in proiectele dedicate Zilei Unirii din 24 ianuarie. Am organizat si o expozitie proprie cu lucrarile lor – desene si diferite figurine care au ca tema principala Unirea”, a precizat si prof. Petronela Moraru, de la aceeasi gradinita. In finalul activitatii, copiii de la grupele mari si mijlocii ai Gradinitei Lizuca au realizat si o mare hora a Unirii in holul de la intrare al muzeului.

                    24 Ianuarie 1859 – Act de vointa nationala

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Si anul acesta, Directia Judeteana Bacau a Arhivelor Nationale a fost gazda unui eveniment deopotriva aniversar si educativ. Elevi si profesori ai Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” Bacau au participat la activitatea dedicata aniversarii Unirii de la 24 Ianuarie 1859.

                      Aceasta a avut ca scop valorificarea cunostintelor de istorie a participantilor la activitate, sintetizarea si promovarea celor mai importante informatii generate de expuneri, educarea elevilor in spiritul valorilor culturale nationale si imbunatatirea capacitatii de comunicare si socializare in mediu institutional.

                      La eveniment au participat 35 de elevi din calsele a IX-a si a XI-a alaturi de 6 profesori, iar activitatile propuse de coordonatorul de proiect, prof. Oana Madalina Cruceanu au fost: importanta actului istoric de la 24 Ianuarie 1859, importanta Arhivelor Nationale in functionarea statului modern, prezentarea expozitiei de documente care atesta implicarea judetului Bacau in actul Unirii, precum si prezentarea activitatii literare dedicate actului istoric din 1859 incheiate de interpretarea unui scurt fragment teatral din „Mos Ion Roata si Unirea”.

                      Daca primele trei activitati au avut concursul distinsului Vilica Munteanu, director al Arhivelor Nationale Bacau, si a profesorului coordonator, ultima activitate s-a bucurat de munca de echipa a profesorilor organizatori si a elevilor participanti, respectiv a Cercului Literar „Concordia” din cadrul CT„A.Saligny” Bacau. Activitatea s-a incheiat cu Hora Unirii interpretata de eleva Cela Elena Lacatusu si dansata de cei prezenti.

                      prof. Irina Dromereschi, CT „Anghel Saligny” Bacau

                      Unirea Principatelor: “Bacaul – minicentru unionist”

                      de
                      Silvia Patrascanu
                      -

                      Fundatia Cultural-Stiintifica “Iulian Antonescu” si Complexul Muzeal de Istorie “I. Antonescu” organizeaza vineri, 24 ianuarie, o manifestare culturala dedicata sarbatoririi Unirii Principatelor Române, “unul dintre cele mai importante momente din istoria nationala, arata dr. Marius Alexandru Istina.

                      Manifestarea va debuta cu intonarea Imnului de Stat de catre pensionarii Clubului A60 si o disertatie a prof. dr. Ioan Mitrea despre “Unirea Principatelor din 1859 – borna intre sfârsitul regimului politic medieval si inceputul statului modern in societatea româneasca”.

                      Despre Unire vor vorbi si elevii Colegiului “Gh. Vranceanu” din clasele a X-a D si a X-a F. Prof. dr. Jean Ciuta ne va convinge ca Bacaul a fost minicentru unionist, iar Dumitru Braneanu va lansa volumul “Istoria Consiliului Judetean Bacau”, autori Anton Cosa, Elena Artimon si Ovidiu Boldur. Manifestarea se va incheia cu o sceneta prezentata de pensionari, sub regia prof. Viorica Ciofu.

                      Disputa intre alesii judetului. Cladirile HIT PARC, scoase la vânzare

                        de
                        Silvia Patrascanu
                        -

                        Adrian Iordache, directorul Parc HIT Hemeius, a venit in fata consilierilor judeteni cu doua propuneri: sa fie rvaluyate cladirile si sa se stabileasca un plan de reparatii sau sa fie scoase la vânzare aceste cladiri care, in prezent, consuma bani. Sumele obtinute ar urma sa fie folosite pentru a construi hale si retele de utilitati pe un teren de 25 de hectare, pus la dispozitie de CL Hemeius.

                        Proiectul a creat animozitati, unii alesi dorind ca extinderea HIT Parc sa se faca fara a fi instrainate activele. Dragos Benea, presedintele CJ, a explicat ca au trecut cei cinci ani in care vânzarea era interzisa prin proiectul Phare si ca obiectivul, care a generat 520 de locuri de munca, si-a atins scopul.

                        E momentul ca HIT Parc sa se extinda, mai ales ca exista solicitari din partea investitorilor, dar CJ Bacau nu poate sustine investitia in retele de utilitati. „Va spun din start ca, daca vom ajunge sa valorificam o parte din aceste obiective, toti banii rezultati din aceasta vânzare-cumparare vor fi investiti tot in dezvoltarea HIT Parc, asta ca sa nu apara alte discutii”, a declarat Dragos Benea. Adrian Iordache a fost rugat sa dea lamuriri:

                        „In luna aprilie, este preconizata o noua investitie de anvergura in cadrul Parcului. Unul dintre partenerii nostri demareaza o investitie in valoare de 3,5 milioane de euro, o noua hala de productie, pentru ca de 5 ani nu mai avem spatii de productie, cu toate ca cererea este in crestere.”

                        „Echipamentele au inceput sa pice”

                        Primul care a intervenit a fost Constantin Draganuta, PDL: „Nu stiu daca este oportun sa vindem activele ca sa ne extindem. Extinderea e un lucru pe care ar trebui sa-l luam in seama, ca analiza, dar cred ca putem sa extindem Parcul Industrial cu pastrarea activelor.” Petrica Mihaila, PDL, a afirmat ca are emotii atunci când e vorba de instrainarea patrimoniului: „E o regula, asa, la noi, la români, atunci când lucrurile nu merg pierderile se inregistreaza la stat, iar când un obiectiv incepe sa functioneze si sa aduca profit trebuie sa-l privatizam ca nu cumva sa se imbogateasca statul.”

                        Mihaila a vorbit despre profitul HIT Parc din chirii, apoi a aflat ca obtine atâta profit cât sa nu ceara bani de la CJ Bacau, adica 70.000 de lei. Si Vasile Cautis, P-DD, a fost neincrezator si a cerut comasarea variantelor. Dragos Benea i-a avertizat ca proiectul va trece doar cu 2/3 din voturi, deci Opozitia va fi parte activa la aprobarea lui. „Sa vedem care este investitia pe care trebuie sa o facem ca sa le aducem in faza in care erau acum zece ani”, a cerut PDL. Presedintele CJ i-a avertizat ca „bugetul CJ poate fi mare, mic, satisfacator, nesatisfacator, depinde de unde privesti, daca esti la Putere sau in Opozitie” si ca alegerea e simpla: intre a obtine venituri sau a face cheltuieli.

                        Echipamentele de incalzire/racire „au inceput sa pice de anul trecut”, a precizat Adi Iordache, iar inlocuirea ar costa sute de mii de euro. In final, proiectul a fost amânat, urmând sa fie infiintata o comisie de evaluare, care sa prezinte date clarificatoare in sedinta din februarie.
                        [HIDEPOST]

                        „Având in vedere ca exista un interes sporit al unor investitori straini de anvergura, care vor sa se localizeze in zona Bacaului, planul nostru pentru 2014 este extinderea Parcului cu 25 ha aflate in proprietatea CL Hemeiusi. Discutii cu CL au fost facute, acum incercam sa gasim variantele cele mai bune pentru aceasta extindere.”
                        Adrian Iordache, director HIT Parc Hemeius

                        „Sigur ca se vor face expertize, evaluari, care vor fi supuse plenului CJ, iar din comisia de vânzare voi propune sa faca parte cel putin câte un consilier judetean din fiecare partid, deci cel putin sase consilieri, in afara de aparatul tehnic al CJ Bacau, pentru a reduce la maximum comentariile.”
                        Dragos Benea, presedinte CJ Bacau

                        „Eu cred ca sunt destui investitori care isi doresc sa aiba un pamânt pe care sunt trase toate utilitatile, iar ei sa-si construiasca halele industriale, noi luându-le o chirie pe teren.”
                        Constantin Draganuta, consilier judetean PDL
                        [/HIDEPOST]

                        Cetatean tânar caut guvern responsabil

                        de
                        Silvia Patrascanu
                        -

                        Totul este abordat si transat, in România, politic. Bolile unui parlamentar aflat in detentie, fondul clasei si spagile pretinse de invatatori, un accident aviatic gestionat pe bucati sunt ocazii pe care politicienii nu le pot rata. Fiecare eveniment nefericit din tara asta este tocat 3-4 zile la TV si atasat unui partid sau unei aliante.

                        Cei aflati la in opozitie dau vina pe ministri si pe secretarii de stat, iar cei de la putere sustin ca hibele sistemului sunt, desigur, mostenite. Pentru ca nu mai au nimic de spus, iar de promis nu e inca vremea, politicienii valorifica nenorocirile cotidiene pentru a-si lovi adversarii. In afara de lupta lor, nimic nu conteaza. Nu e important sa afle adevarul, cauza, nu e important sa fie gasita o solutie iar in viitor tragedia sa nu se produca. Important e doar sa marcheze.

                        Vin in platourile de televiziune incredibil de nepregatiti, fara sa cunoasca legislatia, fara sa cunoasca atributiile unor institutii, fara sa cunoasca detalii despre fapta sau intâmplarea aflata in dezbatere. Singurii care cauta raspunsuri, nu portite de scapare, sunt ziaristii. Am auzit, zilele trecute, un tânar facând o constatare simpla si de bun simt:

                        “Ar trebui ca cea mai importanta materie studiata in scoala sa aiba drept obiect cunoasterea legislatiei si a drepturilor cetatenilor.” Românul ar invata, astfel, de mic, cum trebuie sa reactioneze atunci când este bruscat de un politist sau presat, manipulat de un cadru didactic. Ar sti ce prevede legea, care sunt reglementarile in domeniu, ce drepturi si ce responsabilitati are. Nu s-ar mai plânge ca a fost batut in primarie sau ca i s-au pretins bani si i-a dat, nestiind ca face trafic de influenta.

                        E o nevoie fireasca si o solutie in acelasi timp, exprimata de un adolescent mai lucid decât multi dintre maturii care fac politica sau conduc institutii. Apar doua intrebari in calea acestui deziderat. 1. Sunt interesati politicienii sa avem cetateni bine informati, responsabili, capabili sa reactioneze in cunostinta de cauza si sa evalueze faptele celor care sunt, chipurile, in slujba lor? 2. Cine sa-i invete pe tineri normele, legile, drepturile si indatoririle de cetatean? Cadrele didactice care fac cheta pentru mituirea sefilor, parlamentarii penali sau guvernantii derutati care conduc misiunile de salvare din studiourile de televiziune?

                        1...4.0364.0374.038...5.878Pagina 4.037 din 5.878

                        ULTIMELE ȘTIRI