Acasă Blog Pagina 3630

Incendiu în orașul Slănic Moldova la un atelier de prelucrare a lemnului

    Vineri, 20 februarie 2015, la ora 01.04, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău a fost anunţat, prin sistemul unic pentru apeluri de urgenţă 112, despre producerea unui incendiu la un atelier de prelucrare a lemnului în oraşul Slănic Moldova, strada Cireşoaia, aflat în proprietatea unui bărbat, în vârstă de 55 ani.

    Pentru lichidarea incendiului s-au deplasat din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti trei autospeciale cu apă şi spumă, o ambulanţă SMURD şi o autospecială de primă intervenție și comandă, încadrate cu 18 pompieri militari.

    La sosirea forţelor de intervenţie incendiul se manifesta la atelierul de prelucrare a lemnului, la anexele din vecinătate, la locuinţa proprietarului de 55 de ani, dar și la locuința unui alt bărbat.
    La ora 04.58, incendiul a fost lichidat.

    Incendiul a fost lichidat în cooperare cu Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului Slănic Moldova, care a intervenit cu o autospecială cu apă şi spumă şi șase voluntari.

    În urma incendiului, la bărbatul de 55 de ani, au ars acoperişul locuinţei (de tip P+M) pe o suprafaţă de aproximativ 10 mp, circa 10 mp faţadă locuinţă şi atelierul de prelucrare a lemnului cu anexele învecinate pe o suprafaţă de aproximativ 300 mp, iar la cel de al doilea bărbat a ars acoperişul locuinţei (de tip P+M) pe o suprafaţă de circa 10 mp.

    Cauza probabilă a producerii incendiului o constituie efectul termic al unui coş de fum neprotejat termic faţă de materialele combustibile.

    Echipajul SMURD din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti a acordat asistenţă medicală proprietarului, în vârstă de 55 de ani, care în urma incendiului prezenta arsuri de gradul I şi II la nivelul membrelor superioare şi inferioare. Acesta a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti.

    Trei case au ars azi-noapte in Onesti

      Vineri, 20 februarie a.c., la ora 02.56, Garda de Intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti a fost solicitată să intervină pentru lichidarea unui incendiu izbucnit în municipiul Oneşti, strada Mărăşti. În cel mai scurt timp la locul evenimentului s-au deplasat din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti trei autospeciale cu apă şi spumă, o ambulanţă SMURD şi o autospecială de primă intervenție și comandă, încadrate cu 31 pompieri militari.

      La sosirea echipajelor la fața locului s-a constatat faptul că incendiul se manifesta în gospodăriile a trei proprietari.

      De asemenea, au fost solicitate să intervină în sprijin și echipajele Serviciilor Private pentru Situații de Urgență a Rafo Oneşti şi Chimcomplex Oneşti, care s-au deplasat cu două autospeciale cu apă şi spumă şi opt voluntari.

      În urma incendiului, au ars în gospodăria primului proprietar aproximativ 70 mp din casa de locuit şi anexe, în gospodăria celui de al doilea proprietar circa 100 mp din casa de locuit şi anexe, iar în gospodăria celui de al treilea proprietar aproximativ 120 mp din casa de locuit, de tip P+1 şi circa 100 mp anexe.

      Cauza probabilă a incendiului este în curs de stabilire.

      La locul intervenţiei echipajul SMURD din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti a acordat asistenţă medicală la două femei, care suferiseră atac de panică. Pacientele au fost transportate la Spitalul Municipal Onești.

      Greva de avertisment la Primarie

        Functionarii din Primaria Bacau au sistat orice activitate vineri, intre orele 10-10.30, când s-au aflat in greva de avertisment. Ei au protestat fata de inghetarea salariilor din administratie, neacordarea tichetelor de masa cadou si a voucherelor de vacanta, de suprimarea primelor si bonificatiilor, in conditiile in care toate celelalte categorii de bugetari (sanatate, aparare, invatamânt, asistenta sociala) au beneficiat de cresteri salariale si imbunatatirea conditiilor de munca.

        In sediul primariei, angajatii au intrerupt lucrul, si-au parasit birourile si s-au adunat in holul de la parter, unde au asteptat, in liniste, sa treaca jumatatea de ora de protest.

        Alaturi, la Directia de Impozite si Taxe Locale, functionarii care incaseaza impozitele au avertizat lumea care formase cozi la plata ca se va intrerupe activitatea, iar la ora 10 fix au inchis ghiseele.

        gr

        Cetatenii nu au protestat, ba s-au aratat intelegatori fata de problemele functionarilor. Majoritatea cetatenilor au ramas la cozi, in asteptarea redeschiderii ghiseelor. Altii s-au adunat intre timp in fata sediului, iar la ora 10.30, când s-a reluat activitatea, cozile au capatat consistenta.

        “S-au aflat in greva functionarii din aparatul de specialitate al Primarului, din toate directiile si serviciile. In Primarie, jumatate dintre functionari câstiga la nivelul salariului minim pe economie.

        Când salariul minim va ajunge la 1050 lei, la 1 iulie, atunci vom câstiga cu totii la fel, indiferent de studii, de la femeia de serviciu pâna la cei care au responsabilitati majore si semneaza documente importante. Noi cerem majorari salariale si acordarea tichetelor de masa aferente anului 2015. In cazul in care nu se rezolva revendicarile, va urma o greva propriu-zisa, când probabil vom protesta in fata Prefecturii, iar daca nici asa nu se rezolva, vom protesta la Guvern.

        Asteptam semnale de la nivelul Federatiei Nationale, pentru a stabili ce vom face in continuare”, a spus Mihai Valeriu, liderul indical al functionarilor din Primaria Bacau.

        Haiducii (I)

          Definitia termenului este simplista. Ne intoarce in timp cu sute de ani, când stra-strabunicii nostri erau la fel de amenintati de razboaie, lacomie si saracie. Haiduc era românul, frate cu codrul, cerul si apa, care, razvratindu-se impotriva asupririi, traia in paduri, singur sau in cete, jefuindu-i pe bogati si ajutând saracii.

          „Haiducii din Costesti” arata aidoma vajnicilor barbati, imbracati in portul popular, cu straie tesute si cusute in casa. Cu chimire din piele tabacita si caciuli din blana de miel, taiat de Paste. Au adunat, din zestrea satelor, bogatii imense. Folclor autentic. Doine, balade, strigaturi. Le ofera cu marinimie, celor adunati sa-i asculte, acompaniindu-se la nai, cobza, acordeon.

          I-am cunoscut in urma cu trei ani, când au venit la Bacau, sa sustina un concert omagial, la Centrul „George Apostu”, cu prilejul comemorarii marelui scriitor si om de stiinta din Republica Moldova, Andrei Vartic (1948-2009). Cum trei dintre membrii formatiei sunt pescari cu acte in regula, si Insula era aproape, nu ar fi refuzat provocarea, de a se odihni un ceas, cu undita-n mâna, daca programul vizitei, bata-l vina, nu ajungea sa devina asa de comprimat. Totul a ramas atunci, la stadiul de promisiune.

          Lacul de la Costesti

          Important e sa nu uiti! La inceput de an le-am facut o vizita, in localitatea lor de bastina, comuna Costesti, dincolo de Prut. Comunitatea este mentionata documentar din anul o mie cinci sute saptezeci si trei, numarând in prezent peste unsprezece mii de suflete. Lacul, alimentat de râul Batna, nu era inghetat. Eram pregatiti de o copca, insa vremea noroioasa si rece nu a tinut cont de intentiile noastre. Asa ca, impreuna cu alti prieteni, ne-am asezat la o masa… haiduceasca. Veselia da tonul ritmului. Gazdele ne-au alungat, pe nesimtite, oboseala. Au inceput sa cânte cu har. Balade si doine stravechi. Ofuri, diamante de intelepciune, transpuse in versuri. Indemn la iertare, dar nu la uitare. Cu parul de pe mâini, zburlit perie, nu aveai cum sa nu-i aplauzi.

          La intrebari… instrumentele

          De câtiva ani, grupul este format din cinci membri. De ce? Raspunsul aveam sa-l aflu mai târziu. Au acceptat toti sa ma dumireasca, raspunzând intrebarilor legate de viata personala. Dar când, vorbind de cobza, am abordat partea cu struna… Acordurile au inceput sa sune diferit. Provocare pentru a le percepe tonalitatea, adâncimea, umiditatea. Si la lanseta se pun clopotei.

          Cobza si acordeonul

          Ion Sârghi

          Ion Sârghi, saizeci si cinci de ani. Cânta de mic, la acordeon. A intrat in formatie acum unsprezece ani. „Nu pescuiesc! Da-mi place pestele, prajit si cu mujdei de usturoi”. Simt ca struna trebuie ciupita.

          Gheorghe Irimie

          Gheorghe Irimie, patruzeci si unu de ani. Cobza. A terminat colegiul de arta si s-a apucat de cântat din nouazeci. „Pescuiesc de când eram copil. Prima data am mers in satul meu, la iazul din Danceni, cu undita. Cel mai mare peste pe care l-am prins… daca avea sapte sute de grame. Erau pesti. Multi. Da’ mici. Nu am facut din asta o pasiune.” Insist si se simte progresul.

          Toba mica, cornetul… trompeta

          Emilian Nartea, saizeci si patru de ani. A inceput sa cânte de când era elev, in fanfara scolii. De profesie inginer agronom. „Numele de Nartea nu-i de pe-aici. Am inteles ca provine de pe undeva, de pe la Satu Mare, Baia Mare. Dinspre unguri. Multi imi spuneau « Mai! Tu prea semeni cu neamtul. Esti prea punctual, te si tâi de cuvânt?!» Da! Cânt de când ma tin minte, dar nu asa, ca artist.” La instrument? „ La fanfara, cu trompeta. Asa vroiam. Dar eram mai mic decât masa. Vroiau sa ma dea afara. Invatam tare ghine si n-aveu incotro! M-au primit si mi-au dat de ales. Sa bat toba. Cea mica! Si-am batut-ooo! Mult! Pâna m-au primit la cornet.

          Dupa facultate, m-am intors. Cu indreptare (repartitie). Când am fost ales primar, am organizat aici un cor…, de o suta douazeci de persoane. Nu l-am putut mentine! Asa ca am ramas cu Haiducii. Asta acu’ zece ani. Imi place tare sa pescuiesc. Da’… nu izbutesc totdeauna. Nu-i vreme. Lucrez ca specialist, la Directia Agricola. Sunt si fermier. Avem in comuna un iaz frumos, administrat de o societate pe actiuni. As merge mai des. Eheii! Ma trezam la patru dimineata. Cu undita, aici la lac. Se mai pescuia si cu plasa, cu vologul, dar cu astea mai mult pe lacul Manta, lânga Prut. Ala era mai populat. Bine… ! Mergeam cu cumnatii, cu tata socru, cu barca… Na! Poarta lui tata socru iesa drept in balta Prutului. Numai ca mie tot cu undita imi placea. Aveam botusoare din alea, de mamaliga, ciuciulete pe cârlig, si cu alea dadeam.”

          Câteva fatuci, sa intru in ton, imbracate in strai popular, servesc musafirii. Suntem in casa de gospodari. „Acu’ nu izbutim cu timpul. Este o zona turistica foarte frumoasa. Cea mai mare captura a mea? Eu o socot la cantitate, nu la greutate. Am prins intr-o toamna, nu mari, da’ undeva la vreo doua sute si ceva de pesti, cu undita. Asa, cam de un sfert de kil bucata. Cum aruncam, cum scoteam. Multi tare! Dupa cum vedeti, suntem foarte solicitati. La zile festive, sarbatori, festivaluri peste hotare. Cu vânatoarea nu ma-mpac. Imi place deosebit de mult fauna. Si va spun de ce. Cândva, era aici o gospodarie agricola mare, frumoasa. Si lucram ca agronom. Multe salbaticiuni in padurile din jur. Când ieseam pe deal… vedeam caprioare. Erau si cerbi. Tapi, cu câte cinci-sase ciute. Caprioare, din alea pestrite, patate. O frumusete rara. Ei! Cum sa impusti asa ceva. Si eram in comisia care verifica vânatorii. Ii instruiam cum sa protejeze fauna. Ma indemnau : «hai cu noi!» Nu m-am indurat. S-am auzât, mai târziu, ca cineva le-o impuscat… Eu ma mai ocup si cu altoitul. Dar… numai la trandafiri. Am o gradina frumoasa!”

          Fluieras de lemn

          Gheorghe a lui Alexandru Matei

          Gheorghe a lui Alexandru Matei. Badia cu naiul. Il confectionase in urma cu trei saptamâni. „Da alte tonuri daca e gâdilat si de mustata”. O are alba si stufoasa. Dascal. Profesie de suflet. Simplu director de scoala (de muzica), micuta, cum ii place sa spuna. Aici isi fac studiile saizeci si sapte de elevi, care invata sa cânte la pian, vioara, acordeon, nai, fluier si altele. Sagalnic, voie mare. „Sunt de prin secolul trecut. De când cineva abia zbura in cosmos. Eu atunci m-am nascut. In saizeci si unu. Cânt de când ma stiu. La instrumente din lemn, din astea traditionale, românesti. Toate facute de mine. Fluier, ocarina, cimpoi, nai. Multe! Nu le-am socotit.

          De fapt n-am facut nicio scoala – pâna a face una serioasa. Asa era timpul. N-am avut carnet. Dar scoala am facut-o la mama, la tata, la bunei, la strabunei. Pe prispe, prin sat. Prima chemare a fost… ce-am avut la-ndemâna… armonica. Cu lacul e alt cântec. Nu iubesc si nu pescuiesc pestele din iaz. Imi place cela din tigaie. Nici vânatoarea. Sunt cu Haiducii, dar nu iubesc armele. Astea ii plac lui Putin si… de-ai lor. Cu toate ca am facut scoli cu grade si sunt fost ofiter al armatei sovietice. Nu are nicio vina instrumentul muzical ca seamana cu tava de pusca. Ma straduiesc sa-i indemn pe copii sa invete. Sa pastreze stilul clasic, dar sa se apropie si de traditii, de folclor.” L-am rugat sa-mi mai spuna odata numele, sa-l scriu corect. „Vrei sa-l zic tot, complet? Gheorghe a lui Alexandra si Alexandru Matei, parinti, si a lui Paval si Petru, Irina si Ecaterina, bunei ai mei fiind. Sa-ti zic si strabuneii?” El si cu seful grupului sunt frati. Nascuti in aceeasi luna, august. Ani diferiti, zodii diferite. „Frate-miu e leu. Eu, fecioara. Tudore! ii mai zic. Nu vreu sâ ma sfadesc cu tini. Dupa cinzeci de ani… nu stiu dac-om mai avea timp sa ne-mpacam! Nu vezi cum se muta iar granitâli!”

          L-am lasat la urma pe liderul formatiei. Discutia se amâna. Grupul este asteptat, pentru un frumos schimb cultural, la o vila cu nume ecologic. Tudor Grigorita imi promite ca vom avea timp de discutat, acolo. Sunt onorat ca sunt invitat. Ce-ati fi ales in locul meu? Sa nu merg !

          Continuare, in editia viitoare.

          Amintiri din vremuri de mult trecute. Din intimitatea unor legende ale Bacaului

          Eugenia Antonescu si Elvira Enea

          Unui redactor de “pe cultura” niciodata nu-i ajunge spatiul tipografic, mereu este in lupta cu “seful de editie”: – am 30 de quadrati despre expozitia lui…, nu, e mult, – am 20 de quadrati despre artistul… iti ajung 20! In ultimii ani, insa, m-am bucurat de intelegere, de mai mult spatiu, iar eu am incercat sa-l folosesc eficient, spre folosul cititorului.

          In urma documentarii celor trei materiale cu titlul generic “Iubire si dincolo de moarte”, mi-au mai ramas câteva informatii, amintiri, inedite, scrisori nepublicate. Inainte de trece efectiv la subiect, ma simt obligat sa fac o marturisire.

          Ideea am preluat-o din zbor de la prietenul meu, scriitorul Viorel Savin: “Scrie batrâne, de ce nu scrii despre Legendele Bacaului, despre cele trei femei puternice care au stat alaturi de si mai puternicii si talentatii lor soti? Poate ar interesa pe cineva. Acum nu trebuie sa-ti faci inutile iluzii, dar…incearca”. Si am incercat.

          Astazi, va ofer asemenea “amintiri”, sub genericul din titlu, adunate cu subtitlul DESPRE…cele trei “legende” ale Bacaului. Este ceea ce numeste, in limbajul specific, o munca de “arheologie culturala”. Multumesc, in special, doamnei Eugenia Antonescu pentru amabilitate si bunavointa daruite mie si ziarului, prietenilor si colaboratorilor de la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” si nu in ultimul rând, maestrului Viorel Savin, care isi duce crucea pâna la capat, indeplinind ce si-a pus in gând: reabilitarea si aducerea in contemporaneitate a pictorului Nicu Enea, publicând zilele acestea, prima carte – Nicu Enea (Viata alcatuita din scrisori, articole si poze, Editura Ateneul Scriitorilor), pe masa de lucru fiind si un album monografic, cu creatiile marelui pictor bacauan. Dar, cum imi spunea, a intrat “in criza”… de bani si “iti spun drept, draga Gelu, am nevoie de câteva usi deschise si de tot atâtia oameni dispusi sa vina alaturi de mine”. Sunt convins ca, pentru o asemenea intreprindere, le va gasi, ii va gasi.

          Eugenia Antonescu despre Elvira Enea

          Nu stiu cum se face dar am avut fericita posibilitatea sa cunosc si sa fiu contemporana cu doua doamne puternice din cultura si istoria Românie, a celei de doua jumatati a secolului al XX-lea, Agatha Bacovia si Elvira Enea, pe care le-am cunoscut foarte bine, Elvira devenindu-mi chiar prietena. Ce ne uneste pe toate trei? Pe lânga dragostea care ne-au unit, toate au aceeasi meserie pe care au avut-o si sotii lor, carora le-am fost credincioase si apropiate, sprijinindu-i atât în timpul vietii, continuând postum sa le pastram memoria prin organizarea de manifestari asemanatoare: comemorari, evocari, expozitii, simpozioane, sesiuni de comunicari, volume si articole în presa, donatii, placi comemorative, statui, muzee si denumiri de strazi, care au primit numele lor, medalii comemorative etc.

          În timp ce eu nu m-am simtit o sacrificata, lucrând umar la umar în profesie alaturi de Iulian (Iulian Antonescu, sotul Eugeniei – n.m), fiecare aplecându-ne pe un anumit profil de activitate, dar sprijinindu-ne reciproc, Elvira Enea si-a sacrificat întreaga viata pentru Nicu Enea si creatia lui. Consider ca draga de ea, în felul acesta a renuntat la cariera de pictorita manifestându-si întreaga dragoste pentru sotul ei.

          L-a sprijinit neconditionat facând atât în timpul vietii cât si postum mari sacrificii, reusind ca de exemplu, din putina pensie pe care o avea, sa achizitioneze lucrari de ale sotului pentru a-i întregi opera, integrând-o într-o colectie personala pe care a donat-o statului.Tot un sacrificiu a facut si atunci când, dupa moartea sotului, si-a daruit tot timpul ca, împreuna cu mine, sa organizam casa – muzeu Nicu Enea si diferite expozitii de pictura si desen organizate la sediu sau în multe localitati din tara. Despre alte dovezi de dragoste si devotament inteleg ca ati scris si dumneavoastra intr-o editie a ziarului Desteptarea (editia din 30 ianuarie 2015 – n.a)

          Eugenia Antonescu despre Agatha Bacovia

          agatha-grigorescu-bacoviaSi pe Agatha Bacovia am cunoscut-o, participând la achizitionarea diferitelor obiecte necesare Casei Memoriale “George Bacovia” din Bacau, cât si la organizarea efectiva a interioarelor, la ca am contribuit cu multa dragoste si pretuire. În paralel cu deschiderea casei muzeu, s-a dezvelit si statuia lui, realizata de sculptorul Constantin Popovici, pentru care ne-am consultat permanent cu Agatha. La spectacolul inaugural, desfasurat tot atunci (1971- n.m), dedicat marelui poet, am invitat si doi distinsi balerini: Magdalena Popa si Amato Checiulescu, care au dat un farmec deosebit scenei. Agatha era o persoana hotarâta si dispusa sa înfrunte toate vicisitudinile vremurilor – ca si Elvira Enea – pentru mentinerea în contemporaneitate a personalitatii sotului sau.

          Agatha despre George Bacovia

          Bacovia avea un tip aparte de vitalitate: o vitalitate cerebrala, in dauna celei biologice. Cu cât se topea trupul, se consolida rationalul. A dus viata pe care i-a cerut-o structura sa. Ai fi zis ca e indiferent la lumea din jur, dar nu era indiferent la nimic. Urmarea, chiar si in anii dinaintea sfârsitului, politica, presa; il interesau oamenii.

          Nu-l intrebam ce scrie. Avea pudoarea scrisului. Isi nota intr-un carnet, pe genunchi, in secret. Pentru el poezia era un fel de oficiere intima; a lui si numai a lui. Pe cât era el de indiscret cu versurile mele, pe atât de discreta am fost eu cu ale lui. Ma intreb câteodata daca nu l-am suparat cu acest fel de a fi. (Constantin Calin, Cartile din ziar (I) INTERVIURILE, Editura Babel, 2013, pag. 604)

          Elvira despre Nicu Enea

          Elvira si Nicu Enea
          Elvira si Nicu Enea

          Memoriu

          Subsemnata Enea Elvira pictor din Bacau, Str. Panait Mosoiu 61, în dorinta de a avea o judecata absolut dreapta asupra lucrarii sotului meu Nicolae Enea artist pictor, lucrare adusa de mine pentru expozitia anuala si intitulata: „Nunta taraneasca”, judecata pe care comisia sovietica ce este asteptata o poate da cel mai bine, întrucât aceasta compozitie de 3,57 m/1,69 a fost admisa de comisia artistica si respinsa în ultimul moment, de o comisie alcatuita din tovarasi si membri ai Comitetului Central al P. C. R.

          Cer acest lucru din tot sufletul, gândindu-ma ca poate motivul ce a determinat pe Tovarasii membrii care nu sînt de specialitate, sa fie un amanunt care poate fi sters sau complectat, dupa cum tovarasii socot ca este mai nimerit, si poate au crezut ca nu se mai poate reveni cu o corectura la lucrare, sau poate tovarasii gasind acolo lucrari cari în majoritatea reprezinta aspecte de munca, li s-a parut ca acest subiect face o nota discordanta!

          Dar sotul meu ducându-se în satul lui natal a asistat, a început compozitia impresionat în afara de subiectul în sine si de remarca facuta de criticul sovietic Nedo… (??) care la o expozitie oficiala a noastra ar fi spus – „dar bine, oamenii aici nu mai fac nimic altceva decât muncesc? Ei nu mai petrec, nu mai au si alta viata”

          În acea expozitie erau numai scene de munca!

          Sotul meu este fiu de taran mijlocas din Regiunea Bacau (satul Arini, comuna Magiresti – n.m.), ducându-se sa-si termine lucrarea la tara s-a îmbolnavit, reîntors la Bacau si agravându-i-se starea întriatât ca nu se mai putea misca din pricina unei nevralgii a nervilor sciatici, si-a facut infiltratii cu novocaina ca sa se poata da jos din pat ca sa-si termine lucrarea. (…)

          Nimeni în afara de tovarasa de viata, a unui artist, nu poate sti cu cât de mari sacrificii se poate înfaptui o opera de arta, de aceea trebueste bine înteleasa înainte de a fi înlaturata, pentru ca un simplu verdict poate distruge nu numai opera dar si tot elanul si puterea de munca a unui artist când tineretea l-a parasit!

          De aceea va rog, si pentru ca lucrarea a fost primita de comisiile artistice, sa fie aratata si comisiei sovietice ce este asteptata, si parerea acestei comisii sa fie hotarâtoare.

          Traiasca lupta pentru pace!

          Elvira Enea pictor
          Str. Panait Mosoiu Nr.61
          Bacau, 1953

          (Memoriul, publicat pentru prima data in presa locala, face parte din cartea scriitorului Viorel Savin, amintita la inceput, fiind adresata “forurilor culturale” din acea vreme, o interventie disperata in favoarea sotului ei, pentru a elimina o nedreptate, chiar cu riscul unui compromis.)

          „Vii la teatru sa te golesti de gol”. Doua minute cu Firuta Apetrei, la aniversara

          “Un actor trebuie sa stie sa joace si rolul unui copac”, imi spunea cu ceva ani in urma Firuta Apetrei, actrita care, in cei 35 de ani de cariera, a jucat numeroase si importante roluri din dramaturgia nationala si internationala, pe scena bacauana. Roluri principale, roluri secundare, episodice… roluri.

          * Sunt mereu nemultumita de mine. Nu privesc in urma cu mânie, imi iubesc trecutul.

          De mai multi ani vrea sa fie distribuita in “Vizita batrânei doamne”, insa piesa nu a fost programata. Acum, pe 20 februarie, isi aniverseaza ziua de nastere, iar duminica, pe 22 februarie, pe scena, de la ora 18, va fi Kristine Linde, din “Nora”, unul dintre cele mai longevive spectacole, mereu jucat cu sali pline. Ii vor fi alaturi colegii Noemi Judeu, Stefan Ionescu, Ion Goranda, Viorel Baltag si Anca Bucsa. Ceilalti o vor aplauda din culise, iar spectatorii o vor imbratisa cu privirile din sala, care, sunt sigur, ca de fiecare data, va fi plina, din iubire de teatru.

          firuta 1

          * Cred ca actorul are o disponibilitate de a trai intens si, mai mult, de a trai mai multe vieti intr-o viata.

          Firuta Apetrei s-a nascut in satul Frumoasa, comuna Balcani, voia sa se faca balerina, sa zboare printre fluturi, insa la 19 ani Traian Valeriu, director pe atunci, a adus-o in teatru. Si a ramas. L-a cunoscut pe Dinu, “Dinu a fost un actor cu har, cu talent, cu talentul ala pe care eu nu stiu sa-l definesc. Pentru mine Dinu este plecat undeva, are o treaba si il astept sa vina. Chiar daca au trecut ani, eu il astept…”

          * Talentul este ceva pe care eu nu-l pot defini. Probabil ca este o combinatie de mai multe atribute. Nu-i ca in matematica. La noi intervine inefabilul, vocatia, trairea, sufletul. Eu am ceva ani si nu stiu ce este talentul.

          Nu stiu daca a jucat acel rol, rolul copacului, nu stiu daca isi mai doreste sa fie distribuita in “Vizita batrânei doamne”, a devenit insa profesor de teatru si regizor. Ca regizor cu “Amalia respira adânc”, Daniela Vrânceanu a câstigat Premiul pentru cel mai bun one woman show, in 2008, la “Gala Star”, iar cu “Eu, mama si bunica”, Florina Gazdaru a primit trei importante premii, in 2014, tot la “Gala Star”.

          Este mama a doi copii minunati, artisti, si ei: (“Poate si noi, eu si Dinu, le-am dat câte ceva. Poate”).

          * Chiar daca nu stiu ce inseamna sa fii puternic, pentru mine sa fii puternic inseamna sa accepti tot ceea ce iti vine de la viata. Viata este o experienta nesfârsita, de la care mereu inveti.

          *Spectacolul este altceva, el te innobileaza, te scoate din cotidian, te face sa visezi, sa gândesti, sa te golesti de gol si sa te infrupti, macar o zi, o ora, din ce li se dadea doar zeilor.

          La multi ani, Doamna Firuta!

          Tir cu Arcul/ CN Indoor J2, 3 si Copii: Suprematie bacauana

          Adina Mihalache sI Maria Vlad, din nou pe podium

          Bacaul continua seria rezultatelor remarcabile la tir cu arcul. La o saptamâna dupa ce a cucerit titlul national de junioare, Adina Mihalache si-a adjudecat aurul si la CN Indoor de cadete, Divizia Recurve/ Olimpic, de la Bucuresti.

          La aceeasi categorie, bronzul a revenit Mariei Vlad, invinsa in semifinale de colega sa de club de la CS Stiinta Municipal, Adina Mihalache, la o diferenta de numai un punct! La juniori 2, un alt bacauan, Teodor Vlad (CS Saga) s-a laureat vice-campion national de juniori la Compound, in timp ce in proba pe echipe, trio-ul Andrei Baraboi- Stefan Lupascu- Calin Mazilu (toti de la Saga) au cucerit argintul.

          Toti medaliatii bacauani sunt antrenati de Geanina Ivu- Vlad.

          Locatarii din cartierul Cornisa refuza sa plateasca caldura radiata de tevile care le trec prin apartament

            Costache Cascaval spune ca sumele pentru caldura din tevi sunt prea mari/ Foto: Ramona Ionescu

            Bacauanii care locuiesc in cartierul Cornisa Bistritei resimt din plin efectele supradimensionarii retelei de termoficare si a numarului mare de debransari de la sistemul centralizat de termoficare al orasului.

            Din cele aproximativ 500 de apartamente arondate Asociatiei de proprietari nr. 17 „Sfântul Vasile”, doar 36 mai beneficiaza de serviciile firmei de termoficare din oras. Acestea sunt impartite in blocurile nr. 6A si 7A (câte trei apartamente pe scara), in blocul nr. 4 au mai ramas la Thermornergy Group SA doar 12 apartamente din 44 existente, iar in blocul nr. 5 doar 18 familii din 44 se mai incalzesc cu agent termic.

            „Odata cu debransarea locatarilor de la sistemul centralizat, retelele de agent termic au ajuns sa fie supradimensionate pentru un numar atât de mic de consumatori. Reprezentantii Thermoenergy Group au apelat recent la un sistem de calcul diferit in ceea ce priveste repartizarea agentului termic pentru tevile care traverseaza apartamentele locatarilor.

            Sumele depasesc 100 de lei pe apartament, iar oamenii s-au revoltat când le-am adus la cunostinta ce sume au de plata. Locatarii mi-au spus ca ei refuza sa plateasca atât de mult pentru tevile care le trec prin apartamente si spun ca este un abuz din partea Thermoenergy”, declara Costache Cascaval, administratorul Asociatiei de proprietari nr. 17 „Sfântul Vasile”.

            Thermoenergy face apel la lege

            Reprezentantii Thermoenergy Group SA Bacau spun ca revolta locatarilor este nejustificata, iar calculele la care fac referire oamenii sunt reglementate in Legea nr. 230/2007 si de ANRSC.

            „Modul de calcul al caldurii este reglementat in capitolul privind plata partilor comune. Oamenii trebuie sa stie ca sunt trei modalitati de plata: consumul pe calorifer, consumul pe tevi si consumul pe partile comune (acolo unde exista conducte la subsol). Noi nu urmarim sa facem rau cuiva, ci aplicam intocmai legile in vigoare. Pentru a veni in sprijinul locatarilor, conducerea asociatiei de proprietari poate solicita o inventariere noua a instalatiilor pentru a avea o situatie clara asupra consumurilor”, declara Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA.

            Administratorul Costache Cascaval spune ca la blocul nr. 7A, locatarii nu au mai vrut sa reinnoiasca contractele cu firma de termoficare. „La un apartament cu trei camere, o familie are de plata 618 lei doar caldura, iar la un apartament cu doua camere suma este de 483 lei. Pentru tevi am calculat doar maxim 30 de lei. Si asa mi se pare prea mult”, spune Cascaval.

            Conducerea asociatiei de proprietari a semnat noul contract de prestari servicii cu Thermoenegy Group pe perioada determinata. Pâna in vara acestui an, firma de termoficare impreuna cu asociatia trebuie sa gaseasca cea mai buna solutie pentru consumatorii existenti. Reabilitarea pe orizontala ar putea fi cea mai buna solutie pentru reducerea considerabila a facturilor.

            Volei feminin/ Divizia A1: Stiinta, unica favorita

            Stiinta porneste ca mare favorita contra unicului. Foto: Liviu Maftei

            Stiinta Bacau- Unic Piatra Neamt (sâmbata, ora 17.00/ Sala Sporturilor)

            Alta data era un derby; al Moldovei si nu numai. Acum, e un simplu meci de campionat. Cu invingatoarea dinainte stiuta; cum Dumnezeu s-ar putea impiedica Stiinta de Unic? Calificata in semifinalele Cupei României, echipa antrenata de Florin Grapa isi continua cursa si in campionat, unde o victorie in jocul de sâmbata, contra pietrencelor, i-ar consolida pozitia de lidera. Asta in conditiile in care etapa a 18-a o obliga pe rivala CSM Bucuresti sa se deplaseze pe terenul lui Dinamo.

            „Chiar daca Unic nu mai este echipa din anii trecuti, nu trebuie sa o subestimam”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care poate conta pe intreg lotul de jucatoare. Singura incertitudine este a bulgaroaicei Yuliya Stoyanova, care s-a accidentat la glezna in returul de Cupa de miercuri, cu CSM Bucuresti, in urma unui contact cu conationala sa Eva Yaneva. In ceea ce priveste turneul final al Cupei României, acesta va avea loc pe 4-5 aprilie, si le va reuni pe Stiinta (3-0, 2-3 cu CSM Bucuresti), Dinamo Bucuresti ( 3-0, 1-3 cu CSM Târgoviste), Alba Blaj (3-0, 3-0 cu Penicilina Iasi) si surpriza CSM Lugoj (2-3 si 3-0 cu Medicina Târgu-Mures).

            Programul complet al etapei a 18-a a Diviziei A1: Alba Blaj- CSM Lugoj, Dinamo – CSM Bucuresti, Penicilina Iasi- CSM Satu-Mare, Stiinta – Unic Piatra Neamt, SCM U Craiova – CSM Târgoviste, U Cluj – Medicina Târgu-Mures.

            Clasament

            1 Stiinta Bacau 16 14 2 44-12 41p.
            2 CSM Bucuresti 17 14 3 45-13 41p.
            3 CSM Târgoviste 17 14 3 45-16 41p.
            4 Volei Alba Blaj 17 13 4 42-15 40p.
            5 Dinamo Bucuresti 17 12 5 39-19 35p.
            6 Merdicina 17 9 8 33-32 27p.
            7 CSM Satu Mare 17 6 11 24-38 19p.
            8 Unic P. Neamt 17 5 12 19-41 14p.
            9 CSM Lugoj 15 4 11 16-35 13p.
            10 Penicilina Iasi 16 4 12 16-39 12p.
            11 SCM U Craiova 17 3 14 20-45 11p.
            12 U Cluj 17 2 15 10-48 6p.

            In comunele Secuieni, Palanca si Racaciuni, trei noi sedii de Evidenta Populatiei devin functionale

              Dispar cozile de la Evidenta Populatiei/Foto: Ramona Ionescu

              Incepând de luni, 23 de februarie, drumurile lungi se scurteaza pentru zeci de mii de bacauani care vor sa-si faca buletin. Peste 70.000 de persoane nu vor mai fi nevoite sa parcurga zeci de kilometri pâna la Serviciul de Evidenta a Populatiei Bacau, având pe viitor posibilitatea sa-si rezolve mult mai aproape de casa problemele ce tin de intocmirea sau reinnoirea documentelor personale.

              De luni, trei noi sedii de Evidenta Populatiei devin functionale in comunele Palanca, Racaciuni si Secuieni.

              Astfel, comuna Palanca ii va avea in evidenta pe locuitorii din Palanca, Ghimes-Faget, Palanca si Brusturoasa (toate insumeaza 12.000 de persoane), comuna Racaciuni ii primeste pe bacauanii care locuiesc in Racaciuni, Cleja, Parava, Orbeni si Pâncesti (fiind vorba de 28.000 persoane), iar comuna Secuieni va avea cel mai mare volum de munca pentru ca la sediul de aici se vor putea adresa cei care au domiciliul in Secuieni, Colonesti, Izvorul Berheciului, Filipeni, Lipova, Plopana, Damienesti, Negri, Rosiori, Oncesti, Traian, Odobesti si Prajesti (cu un total de 32.000 persoane).

              „Vineri se face transferul evidentelor manuale, iar incepând de luni, bacauanii din localitatile amintite se pot adresa sediilor de Evidenta Persoanelor de care apartin. Cine si-a programat sa faca vineri un drum pâna in Bacau pentru a depune dosarul pentru obtinerea cartii de identitate, poate amâna aceasta activitate pâna luni, când va avea aceste servicii mai aproape de casa”, declara Natasa Crismaru, director executiv la Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Bacau.

              La nivelul municipiului Bacau se desprind 17 localitati din cele 35 de comune arondate. „Ii rugam pe cetatenii care au domiciliul in comunele mentionate sa se adreseze pentru eliberarea actelor de identitate precum si pentru alte probleme pe linie de evidenta a persoanelor la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor la care sunt arondati.

              Persoanele care au depus cereri de eliberare a actelor de identitate la Serviciul de Evidenta a Persoanelor Bacau pâna la data de 18 februarie 2015 vor ridica actele de identitate de la serviciul nostru”, declara comisar sef, Ioan Prisecaru, seful Serviciului Buletine.

              Paznicii de la Amurco sunt nemultumiti de intârzierea salariilor

              La combinatul de ingrasaminte chimice din Bacau a venit, acum, rândul celor care asigura paza activelor sa fie nemultumiti de intârzierea platii salariilor. Oamenii au fost preluati de societatea Amurco de la firma specializata de paza care asigura astfel de servicii, insa Amurco se afla in prezent in stare de faliment. Paznicii au hotarât, pentru joi, 19 februarie, o actiune de protest fata de modul in care sunt platiti.

              „Acesti salariati nu sunt membri ai sindicatului de la Amurco, insa am auzit de intentia lor de a protesta si, evident, de nemultumirile care ii macina. Pe 20 februarie, insa, se asteapta incasarea unor bani pe dezmembrarile de instalatii din combinat si oamenii asteapta sa vada daca din aceste fonduri vor primi si ei ceva.”
              Gheorghe David, liderul sindicatului Chimfert, de la Amurco

              Activitatea curenta a combinatului chimic din Bacau a fost preluata de o alta firma infiintata acolo de cea care il are in proprietate, societatea InterAgro, a omului de afaceri Ioan Niculae. Noua firma este Moldo Fertilizers Bacau (fosta Viromet – Filiala Bacau), firma infiintata pe 13 decembrie 2013, cu doi asociati, Viromet Victoria, judetul Brasov, (cu 99% din capitalul social) si Energy Cogeneration Group Zimnicea (1% din capitalul social), si un administrator, Gheorghe Nastasa. Mandatul administratorului este de doi ani si inceteaza pe 9 decembrie 2015.

              Domeniul principal de activitate al noii firme este „Fabricarea produselor chimice de baza, a ingrasamintelor si produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice si a cauciucului sintetic, in forme primare”, iar activitatea principala este „Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase.”

              Societatea Amurco a concediat si ultimul lot de salariati, in afara de cei care vor mai ramâne pentru lucrarile de mentenanta si paza la instalatiile aflate in picioare.

              “Infuzie” de medici noi la Spitalul Municipal “Sfântul Ierarh Dr. Luca”din Onesti

                Dupa cum am aflat de la dr. Adrian Brânzaniuc, director medical al Spitalului Municipal Onesti, “aceasta institutie sanitara are de la inceputul anului 2015 mai multI medici noi. La sectia ORL activeaza doctorul Gheorghe Albert iar la Chirurgie medicul specialist Rodica Tarcuta (care a lucrat multi ani la Spitalul orasenesc “Ioan Lascar” din Comanesti).

                O problema cu care se confrunta Spitalul Municipal Onesti, lipsa unui medic diabetolog, a fost rezolvata prin incadrarea medicului Angela Asavinei. Intre cadrele medicale noi mai mentionez pe medicul endocrinolog Nicoleta Calutiu dar si pe Florin Mitocaru ( medic ginecolog), Elena Tabacaru (la Compartimentul Boli Interne), Lucretia Luminita Bârgaoanu (medic specialist radiologie si imagistica medicala) precum si pe medicul Gabriela Manolache, care s-a reintors la spitalul onestean, având o a doua specializare si careia i s-a incredintat Compartimentul Gastroenterologie.

                Ea este foarte apreciata in cadrul Spitalului Municipal Onesti iar revenirea sa ca medic internist a fost mult asteptata de catre pacienti. Astfel, la Compartimentul Boli Interne ‘ne miscam usor’ dupa ce au iesit la pensie medicii Elena Platon, Ancuta Baciu si Sofia Baiceanu. Am reusit recent la Spitalul Municipal Onesti sa infiintam un compartiment nou- Alergologie, unde activeaza medicul Mihaela Sirrieh, dorind astfel ca sa venim in sprijinul pacientilor cu astfel de probleme.

                Si Compartimentul de Primire Urgente are doi medici noi, Simona Dumitrache si Elena Ciocan iar ‘un nume nou’ este si la farmacia spitalului, farmacista Maria Bogus. Iata ca la Spitalul Municipal ‘Sfântul Ierarh Dr. Luca’ din Onesti este o infuzie masiva de tineri medici, care asigura continuitatea acordarii de servicii medicale, venind in sprijinul bolnavilor de pe valea Trotusului. Toti acesti medici noi au primit locuinte ANL cu sprijinul Primariei si a Consiliului Local Onesti.

                Acest lucru contribuie din plin la statornicia lor pe aceste meleaguri, unde vor ca sa ajute comunitatea”. Medicul Adrian Brânzaniuc (foto) a mentionat si compartimentele la care spitalul din Onesti mai are nevoie de cadre medicale, in acest sens afirmând: ”Este nevoie mare de medici la Sectia Neurologie, care se va moderniza in acest an. De asemenea si la Neonatologie suntem deficitari”. O noutate de ultima ora de la Spitalul Municipal Onesti este achizitionarea, cu sprijinul Ministerului Sanatatii, a unui artroscop, aici efectuindu-se artroscopii de catre medicul Dinu Cristinel, ce are competenta necesara pentru acestea.

                CECCAR Bacau pregateste Adunarea Generala anuala

                Filiala Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR) pregatese, pentru sâmbata, 21 februarie, Adunarea anuala de de dare de seama.

                Evenimentul va avea loc la Teatrul de vara „Radu Beligan” si va supune analizei membrilor ei, intre alele, Raportul Consiliului filialei privind activitatea desfasurata în anul trecut, Realizarea programului de activitate pe anul trecut pentru indeplinirea atributiilor prevazute de acte normative sau hotarâri ale organelor superioare ale CECCAR si Executia bugetului de venituri si cheltuieli la 31 decembrie a anului trecut.

                De asemenea, adunarea va aproba programul de activitate pentru anul in curs, bugetul de venituri si cheltuieli, dar si lista expertilor contabili de onoare si a contabililor autorizati de onoare, va desemna reprezentantii filialei la Conferinta Nationala a CECCAR si va aproba lista cabinetelor propuse pentru a fi supuse auditului in anul urmator.

                Ce conteaza cu adevarat?

                In fiecare zi suntem bombardati cu informatii. Televizorul, radioul, Internetul ne aduc la cunostinta evenimentele cele mai proaspete din toata lumea. Aflam, cu lux de amanunte, câti oameni au mai fost ucisi in Orientul Mijlociu, ce mina s-a prabusit in China, cum se mai cearta presedintii de state, diverse bârfe cu privire la viata unor vedete, cum il cheama pe primul nascut al unei printese si asa mai departe.

                Toate aceste informatii le aflam fara a ne folosi la nimic. daca, printr-un absurd, ne-am trezi teleportati in mijlocul unui desert, tot ceea ce stim nu ne-ar folosi la nimic. Ceea ce stim despre conflictul din Ucraina nu ne-ar ajuta sa gasim apa, faptul ca fiica seicului Cutare are ochi albastri nu ne-ar ajuta sa ne incalzim noaptea sau sa facem focul fara chibrituri.

                De ani de zile, rutina noatra informationala se rezuma la a inmagazina stiri nefolositoare. Si, din acest motiv, pentru ca suntem prea lenesi sa gândim, exista doua consecinte: in primul rând, suntem usor de manipulat si, in al doilea rând, nu exista nici un motiv ca furnizorii de informatii sa ne livreze si altceva.

                Acum un secol lumea era cuprinsa de frenezia descoperirilor stiintifice. Cercetatori ca Einstein, sotii Curie, Niels Bohr erau vedetele presei, si nu vedetele de carton din cinematografie sau „asistente” de platou.

                Si asta pentru ca descoperirile din secolul trecut ne-au schimbat viata. Au eradicat boli, au adus tratamente noi, energii noi.

                Astazi, daca ne uitam bine, singurele inovatii sunt un ecran mai mare la telefon, o tableta mai rapida sau o masina mai mare.

                Si, sa nu uitam, refuzul de a accepta raspunsurile stiintei. Descoperirea vaccinului impotriva rujeolei a insemnat o sansa pentru milioane de copii; astazi, insa, o parte importanta din acei copii vaccinati refuza sa inoculeze propriii copii pentru ca au incredere mai mare in informatiile citite pe Facebook decât in ceea ce le spune medicul de familie.

                Despre alimentatia sugarului

                  In lumina aceleiasi convingeri ca primul doctor al copilului e parintele sau, astazi voi puncta câteva aspecte practice privind alimentatia sugarului pâna la vârsta de 6 luni. Va ajut sa descifrati ce inseamna hrana sanatoasa in functie de vârsta. Pâna la vârsta de 6 luni alimentul recomandat pentru sugar este laptele. Laptele ideal este la sânul mamei – este laptele speciei umane si are compozitia „minune” care ii asigura digestia usoara si aduce toate elementele necesare cresterii si dezvoltarii sugarului; aduce „soldatii” care il vor apara pe micut de boli; este steril – adica fara microbi; este gratuit si permanent „la purtator”.

                  Laptele de mama este un aliment „viu”, in sensul ca isi poate schimba compozitia pe parcursul suptului – la inceput este apos, pentru a potoli setea, apoi devine consistent, pentru a potoli foamea. Dupa nasterea naturala, lactatia se instaleaza mai repede (la 1-3 zile ) deoarece organismul mamei a avut timp sa primeasca semnale (durerile nasterii) ca micutul „e pe drum” si ea il asteapta cu „masa”. Dupa nasterea prin operatie cezariana lactatia se instaleaza mai târziu (la 5-7 zile), deoarece organismul mamei nu a primit aceste semnale. Insist pe acest aspect practic, pentru a-l intelege si a-l astepta cu rabdare, astfel incât faptele sa se desfasoare in mod natural; nu intrati in panica, pentru ca stresul opreste secretia laptelui; relaxati-va, stiti ce vi se intâmpla si laptele va veni ca o binecuvântare.

                  Desigur, exista si exceptii: mame care nu pot alapta din motive medicale (pe care ar fi trebuit sa le afle pâna la momentul nasterii) si mame cu lapte in cantitate mai mica, ce nu acopera nevoile de crestere ale sugarului – daca dupa aproximativ 10 – 14 zile de viata micutul nu recupereaza scaderea fiziologica (normala) in greutate survenita dupa nastere si nu incepe sa ia in greutate, e probabil sa aveti mai putin lapte decât are nevoie micutul si e bine sa va adresati medicului pentru a confirma si a gasi solutii impreuna. Secretia laptelui va fi stimulata daca punem copilul la sân si-l lasam sa se alimenteze singur – sa traga viguros, sa transpire, sa munceasca pentru „pâinea” lui si satisfactia va fi deplina de ambele parti (copil si mama). Daca din diferite motive micutul nu poate trage la sân si mama foloseste pompa de aspirat laptele, e bine sa stiti ca secretia lactata se va reduce treptat si va trebui sa gasiti in completare un lapte adecvat. Cât timp aveti lapte la sân (mult sau putin) dati micutului alimentul ideal.

                  Daca nu aveti lapte la sân sau aveti insuficient nu inseamna ca sunteti mame mai putin bune, ci doar ca sunteti mai putin norocoase. Urmatoarea alegere este laptele praf care este obtinut din lapte de vaca, modificat ca si compozitie, pentru a fi cât mai apropiat de compozitia laptelui de mama – nu s-a inventat inca formula de lapte praf care sa fie identica cu a laptelui de mama. Respectati dilutia recomandata pe cutia de lapte praf – de obicei o masura rasa de lapte praf la 30 mililitri de apa fiarta si racita la aproximativ 50°C; daca il faceti prea concentrat sau prea diluat digestia este tulburata si micutul poate sa prezinte diaree, varsaturi sau constipatie. Sterilizarea biberoanelor este vitala pentru sanatatea copilului, laptele fiind un mediu bun de cultura pentru microbi – biberoanele si tetinele se spala, apoi fie se pun intr-un sterilizator, fie se fierb o ora; nu folositi laptele ramas de la masa precedenta – se poate altera rapid si poate cauza varsaturi si diaree (urgente pediatrice). Laptele de vaca este ultima alegere la sugarul pâna la 6 -12 luni pentru ca este un lapte gras, care incarca ficatul micutului cu grasime; este bogat in saruri (nu puneti sare la fiert) si forteaza rinichiul sugarului; desi e bogat in calciu, forma sub care se gaseste se absoarbe putin la om; este foarte sarac in fier si cauzeaza anemie, e lipsit de vitamina D cauzând rahitism (afecteaza oasele).

                  Daca sunteti nevoiti sa folositi lapte de vaca, preparati-l in mod corespunzator vârstei (diluat) intrebând un medic (nu o vecina). Nu dati lapte de vaca nediluat inainte de vârsta de 4 luni pentru ca organele copilului pot fi grav afectate (creier, rinichi, ficat). Daca dati intre mese apa fiarta si racita, ceai de colici nu este gresit, dar e bine sa stiti ca micutul care manânca la sân poate primi 1-2 lingurite intre mese sau deloc (pentru ca sânul potoleste setea); laptele praf si, mai ales, laptele de vaca pot stimula mai mult setea si puteti creste cantitatea de apa fiarta si racita sau ceai la 20-30 mililitri intre mese. In general, daca micutul e sanatos si hranit cu cantitatea suficienta pentru vârsta, el isi va distanta singur mesele, cu observatia ca si dumneavoastra tineti cont de faptul ca laptele are nevoie de 2-3 ore pentru a parasi stomacul. Obisnuiti copilul cu o pauza de noapte – intre orele 1-5, când toate activitatile organismului sunt reduse si stomacul are nevoie de odihna; daca micutul plânge, incercati sa-l potoliti cu ceai cald si putin indulcit (ceai de colici ). Va invit in editia urmatoare sa invatam corect cum diversificam alimentatia sugarului, pentru a fi corect informati si responsabili.

                  dr. Ana Olinic, medic primar pediatru

                  Velisarienii, rudele lui Eminescu

                  Gelu Velisar, profesor pensionar de limba româna, publica la, Rovimed Publishers (2015), ,,Memorii”, o cronica de familie in care putem decripta interesante accente sociologice ale unui timp istoric ale carui radacini se afla, prin Fundenii Secuienilor, acolo unde au trait cândva si rude ale lui Mihai Eminescu.

                  ,,Safta Velisar, zice prefatatorul Grigore Codrescu, sora cu Raluca Eminovici-mama Poetului, era sotia unuia din stramosii lui Gelu Velisar (…) Asa se face ca vara primara a lui Eminescu, Xenia Velisar, ii scria fratelui Nicolae Velisar o lunga epistola despre viata sa la manastire”. Radacinile arborelui genealogic al familiei Velisar nu sunt innobilate doar de aceasta inrudire fericita, ci si de faptul ca unii dintre velisarieni au ocupat importante functii in marele dregatorii. Pe la 1780, de pilda, un Velisar era in Consiliul de Judecata la Curtea Domneasca, in vremea domniei unui Sturza.

                  ,,Enigmaticul domn Velisar Constantin” (tatal autorului, n.n., I.F.) ,,Un nou inceput”, ,,Incertitudini”, ,,Sfârsitul plin de enigme”, ,,Amintiri din scoala primara”, „O zi de munca in familia Velisar-vara”, ,,O zi de iarna in familia Velisar”, ,,Marturii iconografice”, sunt capitole ale cartii care vizeaza nu numai istoria unei familii, ci si un emotionant poem-remember: ,,Amintirea locurilor natale si a stramosilor este o adevarata religie. Fara amintiri nu ai trecut, fara trecut nu ai identitate, esti ca un pom fara radacini. In memoria fiecaruia trebuie sa existe un loc pe care sa-l poti numi «acasa»” (Gelu Velisar). Cartea pare a fi asezata fericit sub auspiciile unui gând al lui Rivarol: ,,Cea mai mare iluzie a omului este ca timpul trece”. De fapt, trecem noi… Iar Gelu Velisar ne spune ca trecerea a lor sai prin imperiul lui Cronos a lasat/lasa mereu urme frumoase…

                  Daca veti citi aceasta carte, veti intelege ca velisarienii, cu multi condeieri contemporani in familie, au un asemenea loc minunat. Intr-o lucrare viitoare, ar putea fi aprofundata, prin rascolirea cu râvna a arhivelor, existenta acelei ,,aripi” Eminovici in viata Secuienilor, in istoria familiei Velisar. Ar avea un profit si istoria literara. Si – de ce nu? – n-ar strica nici rasfoirea mai atenta a arhivelor de pe la curtile domnesti…

                  Bricolaje / Starea de tinerete

                  Carmen Mihalache
                  Carmen Mihalache

                  Niciodata nu m-am îndoit de puterea femeilor. Cred ca ele au, pe lânga o forta extraordinara, si multa tenacitate, vointa de luptatoare. Iar când se izbesc de greu se fortifica, exemplul dat de doamna Roosevelt în acest sens fiind foarte graitor. Ea zicea, facând o analogie, ca un ceai este cu atât mai intens, mai tare, cu cât apa în care este cufundat pliculetul este mai fierbinte. Asa se petrece si în cazul în care o femeie este nevoita sa treaca prin încercari extrem de dure, ea iese întarita din ele.

                  Cum toata viata este o experienta din care înveti mereu (daca vrei, bineînteles), nu încetez sa caut exemple care sa ma sustina moral în încercarea de a-mi depasi limitele. Asa am gasit, acum ceva timp (gratie unei vechi prietene care sta mai mult pe net, având si mai mult timp liber) un interviu acordat unei publicatii straine de o doamna, medic neurolog, care trecuse de 100 de ani. Un interviu pe care l-am recitit recent, mai precis chiar de ziua mea, pentru ca-mi place mult mesajul lui. Rita Levi-Montalcini, italianca de origine evreiasca, a luat Premiul Nobel în 1986 pentru cercetarile ei în domeniul neurologiei, si declara ca, la vârsta ei fabuloasa, creierul i-a ramas la fel de tânar ca la 20 de ani.

                  Ceea ce mi-as dori si eu enorm, de fiecare data gândindu-ma la asta când mai adaug niste ani. Savanta afirma ca, la om, numai trupul se zbârceste, ajunge sa îmbatrâneasca în chip inevitabil, în timp pe creierul nu cunoaste senilitatea. Chiar daca o multime de neuroni mor, altii le iau imediat locul, creierul uman fiind de o mare plasticitate. Numai ca exista un secret. Ca sa functioneze cât mai bine, el trebuie mentinut într-o stare de multumire si în activitate continua. Doamna Montalcini, de pilda, nu agreea aniversarile (nici mie nu-mi plac prea mult, în ideea ca imbatrânesc, dar ma bucura sa-mi vad prietenii lânga mine) nici nu voia sa auda de pensionare, pentru ca ea „distruge creierul”. Si când te gândesti câti alearga la noi dupa starea asta, de pensionar!

                  Ca sa-ti traiesti însa bine toti anii, spunea marea doamna a neurologiei, trebuie sa-ti stimulezi neuronii, sa-ti mentii vie curiozitatea, preocuparile, sa-ti cultivi pasiunile. Ea a facut acest lucru toata viata. S-a dedicat stiintei, a renuntat la ideea de a avea o familie, copii, pentru ca a fost fascinata de „jungla sistemului nervos” si a decis ca va urma drumul cercetarii. Întrebata daca boli îngrozitoare ca Alzheimerul, Parkinsonul si dementa senila se pot vindeca, ea nu a dat un raspuns categoric în acest sens, dar a spus ca ele vor fi tinute în frâu, întârziate, minimalizate. O speranta, deci.

                  Cel mai bun lucru pe care credea ca l-a facut în viata este ajutorul dat celorlalti, iar marele ei vis dintotdeauna se rezuma astfel: „sa reusim sa utilizam la maxim capacitatea de cunoastere a creierului nostru.” O mare idealista aceasta extraordinara femeie care ma inspira de câte ori mi-amintesc de ea. Pentru ca încerc si eu sa-mi mentin vie curiozitatea, dar si nemultumirea de mine, sa-mi cultiv pasiunile si sa cunosc cât mai mult din tot ce ma înconjoara. Si sa daruiesc apoi, sa împartasesc ceea ce am aflat, ce cred ca stiu. Este reteta mea de tinerete. Pe care o vad si o înteleg ca pe o stare.

                  Festivalul „Bucurie si Promisiune” editia I

                    Week-end-ul acesta este prilej de mare bucurie pentru cercetasii din comuna Nicolae Balcescu. Duminica, 22 februarie, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Cercetasiei si cu aceasta ocazie, cercetasii bacauani vor organizeaza prima editie a Festivalului „Bucurie si promisiune”.

                    Acest festival a luat nastere la initiativa câtorva tineri exploratori din Centrul Local Nicolae Balcescu, din dorinta de a-l omagia pe Lordul Robert Baden-Powel, fondatorul cercetasiei, 22 februarie fiind data de nastere a acestuia.

                    La aceasta actiune vor participa 90 de cercetasi din toata Moldova, care, pe parcursul celor trei zile de festival (de vineri pâna duminica) vor fi angrenati in diverse activitati cercetasesti, cum ar fi ateliere de teatru , de talente, cautare de comori si multe altele.

                    In cadrul festivalului, 11 participanti vor intra oficial in marea familie scout, vor depune o promisiune pe viata si vor primi esarfa care sa ateste apartenenta la aceasta organizatie.

                    Volei masculin. Divizia A2: Prima mansa din play-off

                    Stiinta Bacau- Stiinta Bucuresti (sâmbata, ora 13.00/ Sala Sporturilor)

                    Doua Stiinta, un singur bilet pentru accederea in turneul 1-4 al Diviziei A2, Seria de Est. Clasata pe locul 3 la finalul sezonului regulat, Stiinta Bacau va primi sâmbata vizita celeilalte Stiinta, din Bucuresti, ocupanta locului 6.

                    Returul va avea loc saptamâna viitoare, in Capitala, bucurestenii refuzând propunerea echipei antrenate de Cornel Paduraru si Eusebiu Turcanu de a disputa ambele jocuri in Bacau.

                    In cazul in care cele doua combatante se vor afla la egalitate la finalul dublei manse, calificarea se va decide pe 7 martie, in urma celui de-al treilea joc, programat pe terenul echipei mai bine clasate, adica Stiinta Bacau. „Speram sa nu fie nevoie si de alt treilea meci.

                    Vrem sa transam calificarea in favoarea noastra in primele doua jocuri”, a declarat „secundul” bacauanilor, Sebi Turcanu.

                    Lectura pentru viitor

                    In desele intâlniri cu arhitectii Bacaului, in interviurile cu unii dintre ei, i-am intrebat, asa cum am procedat si cu artistii plastici, arhitectii peisagisti, daca administratorii oraselor, consiliile locale, primarii ii consulta, atunci când se iau decizii cu privire la arhitectura orasului, la viitorul urbanistic, cât si in politica de mediu, pe termen scurt sau lung.

                    Raspunsul, invariabil, a fost ca doar sporadic, atunci când legea o cere. Si legea cere ca la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale si a celor generale, mai ales, sa se procedeze la consultarea publica, aceste proiecte sa fie dezbatute, cu participarea specialistilor si a populatiei.

                    Ce se intâmpla in realitate, mai ales dupa aprobarea lor (uneori tacita), tine de interese, de prostul gust, de orientarea si cultura celor care se succed la conducerea administratiilor locale.

                    Am vazut mai multe variante de strapungere a viitorului in viziunea arhitectilor bacauani, unele de-a dreptul indraznete, cu viziune pe termen lung, cu solutii care ar scoate Bacaul din praful provincial. Nimic, insa, pe “teren”.

                    Zilele trecute, Uniunea Arhitectilor din Bacau a prezentat alesilor locali un proiect, o noua arhitectura axate pe modernizarea centrului municipiului Bacau. Este o minunatie, o spendoare, un vis frumos. Ce este nou in acest proiect? El se sprijina pe noile conceptii arhitecturale si urbanistice care aseaza in centru omul, pietonul, nu masina.

                    Bacaul are avantajul ca aici traiesc si creaza arhitecti de inalta clasa, insa toate stradaniile lor, toata stiinta lor de a scoate “la lumina” orasul, se naruie a doua zi. Astazi, oricine vine cu caciula in mâna la primarie, primeste aprobare pentru o constructie unde vrea el, ce PUZ, ce PUG, ce viziune! Uitati-va in jur si va convingeti.

                    Mentalitate mercantila, lipseste deschiderea, lumina, visul. Nu avem curajul sa deschidem geamurile, sa respiram, sa privim cerul, orizontul, sa iesim in strada, in “agora” si sa strigam: Evrika!. “Evrika” este aici, deocamdata pe planseta arhitectilor, dar mâine poate fi aievea. Nu banii ne impiedica, ne lipseste curajul, viziunea, cultura pentru frumos si practic.

                    ULTIMELE ȘTIRI