In fiecare zi suntem bombardati cu informatii. Televizorul, radioul, Internetul ne aduc la cunostinta evenimentele cele mai proaspete din toata lumea. Aflam, cu lux de amanunte, câti oameni au mai fost ucisi in Orientul Mijlociu, ce mina s-a prabusit in China, cum se mai cearta presedintii de state, diverse bârfe cu privire la viata unor vedete, cum il cheama pe primul nascut al unei printese si asa mai departe.
Toate aceste informatii le aflam fara a ne folosi la nimic. daca, printr-un absurd, ne-am trezi teleportati in mijlocul unui desert, tot ceea ce stim nu ne-ar folosi la nimic. Ceea ce stim despre conflictul din Ucraina nu ne-ar ajuta sa gasim apa, faptul ca fiica seicului Cutare are ochi albastri nu ne-ar ajuta sa ne incalzim noaptea sau sa facem focul fara chibrituri.
De ani de zile, rutina noatra informationala se rezuma la a inmagazina stiri nefolositoare. Si, din acest motiv, pentru ca suntem prea lenesi sa gândim, exista doua consecinte: in primul rând, suntem usor de manipulat si, in al doilea rând, nu exista nici un motiv ca furnizorii de informatii sa ne livreze si altceva.
Acum un secol lumea era cuprinsa de frenezia descoperirilor stiintifice. Cercetatori ca Einstein, sotii Curie, Niels Bohr erau vedetele presei, si nu vedetele de carton din cinematografie sau “asistente” de platou.
Si asta pentru ca descoperirile din secolul trecut ne-au schimbat viata. Au eradicat boli, au adus tratamente noi, energii noi.
Astazi, daca ne uitam bine, singurele inovatii sunt un ecran mai mare la telefon, o tableta mai rapida sau o masina mai mare.
Si, sa nu uitam, refuzul de a accepta raspunsurile stiintei. Descoperirea vaccinului impotriva rujeolei a insemnat o sansa pentru milioane de copii; astazi, insa, o parte importanta din acei copii vaccinati refuza sa inoculeze propriii copii pentru ca au incredere mai mare in informatiile citite pe Facebook decât in ceea ce le spune medicul de familie.
