Imaginile au fost filmate in Poligonul Cincu.

Oamenii de știință din Germania au descoperit o bacterie ascunsă în căile nazale care produce un compus antibiotic ce poate ucide mai mulți agenți patogeni periculoși, inclusiv superbacteria stafilococului auriu rezistent la meticilină (MRSA), informează agenția Reuters.

Descoperirea aflată în stadiu incipient, prezentată miercuri în revista ‘Nature’, ar putea duce cândva la dezvoltarea unei noi clase de medicamente antibiotice pentru a lupta împotriva bacteriilor rezistente la medicamentele actuale împotriva infecțiilor, au declarat cercetătorii.

Pe lângă faptul că este un punct focal pentru multe infecții virale, cavitatea nazală este, de asemenea, un ecosistem bogat în circa 50 de specii diferite de bacterii, a declarat în cadrul unui briefing telefonic conducătorul cercetării Andreas Peschel de la Universitatea din Tuebingen.

„(Acesta este) motivul pentru care ne-am uitat la sălașul acestui organism aparte. (Și) ne-a condus la unele descoperiri foarte neașteptate și interesante care pot fi foarte utile în căutarea de noi concepte pentru dezvoltarea de antibiotice”, a spus specialistul.

Cele mai multe antibiotice descoperite și dezvoltate până acum au fost izolate din alte bacterii din sol sau din ale medii unde acestea trăiau, dar cercetătorii consideră că această descoperire scoate în evidență valoarea microbiomului uman ca o potențială nouă sursă de antibiotice.

„Corpul uman are o mulțime de nișe ecologice diferite”, a spus Peschel. „Poate că acesta este tocmai locul potrivit pentru a căuta noi antibiotice umane”, a afirmat acesta.

„Lugdunin este un exemplu pe care am fost în măsură să-l caracterizăm. Suntem siguri că vor fi descoperite și altele”, a spus specialistul.

Atribuind numele ‘Lugdunin’ noii descoperiri, cercetătorii au spus că acesta este primul exemplu cunoscut al unei noi clase de peptide antibiotice.

Lugdunin este produs de bacteria ‘Staphylococcus lugdunensis’ (S. lugdunensis), care ”locuiește” în nară. În experimentele pe șoareci, echipa lui Peschel a arătat că această bacterie este capabilă să trateze în mod eficient o infecție a pielii cauzată de bacteria Staphylococcus aureus (S.aureus), despre care se știe că poate provoca infecții grave și suprainfecții.

De asemenea, ei au descoperit că Lugdunin a fost eficient și împotriva unei game largi a așa-numitelor bacterii gram-pozitive, inclusiv a tulpinilor de stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA).

Cercetătorii au analizat apoi tampoane nazale de la un număr de 187 de pacienți spitalizați și au constatat că dintre cei care au avut pe căile nazale bacteria S. lugdunensis, numai 5,9 la sută aveau și o potențială infecție cu bacteria S. aureus.

Dintre cei fără bacteria S. lugdunensis pe căile nazale, la un procent de 34,7 la sută a fost descoperită bacteria S. aureus. Acest lucru sugerează că, în nasul uman, bacteria S. lugdunensis ajută la menținerea în adormire a bacteriei S. aureus, au remarcat cercetătorii.

Peschel a subliniat faptul că cercetarea este într-un stadiu foarte incipient iar echipa va avea nevoie de mulți ani de studiu, care la modul ideal ar trebui să se desfășoare în asociere cu o companie farmaceutică, înainte ca un potențial nou medicament antibiotic să poată fi dezvoltat și testat în cadrul unor studii clinice, mai notează agenția Reuters.

AGERPRES/

– cu aceasta data se schimba si comandantul unitatii

Luna august debuteaza cu o atmosfera de sarbatoare la Batalionul 631 Tancuri „Oituz”. Unitatea militara cu sediul in strada General Stefan Gusa, nr. 6, aniverseaza pe 1 august, 97 de ani de la infiintarea armei tancuri in armata României. Cu aceasta ocazie, bacauanii iubitori de forta bruta camuflata sub blindaj de tanc si alte mijloace blindate din dotarea militarilor bacauani, sunt asteptati la sediul unitatii, incepând cu ora 11.00, pentru a lua parte la Ziua Portilor deschise.

Citat: “Evenimentul face parte din seria de manifestari prilejuite de aniversarea a 140 de ani de existenta a Brigazii 15 Mecanizata “Podu Inalt” din Iasi, esalon superior al batalionului de tancuri Bacau”, declara cpt. Ion Anghel, ofiter de relatii publice la Batalionul 631 Tancuri “Oituz”

Cu 1 august 2016, la comanda unitatii va fi preluata de locotenent colonel Gabriel Turculet. Acesta il inlocuieste in functie pe lt.col. Marius Marian.

Luna august 2016 debuteaza pentru Asociatia Lumina, Bacau, cu o noua reusita in eforturile pe care echipa de lucratori ai acesteia le intreprind de ani in cresterea gradului de acces la ingrijirilie paliative pentru persoanele diagnosticate cu boli limitatoare de viata, in special copii, din judetul Bacau si imprejurimi.

Astfel, in perioada 8-12 august, o delegatie din cadrul „Lumina” formata din directorul executiv al asociatiei, Mihaela Dumitrache si Mara Matei, specialist in relatii publice, se va afla, in premiera in Norvegia, intr-un schimb de experienta in domeniul ingrijirilor paliative pentru copii.

„Vom vizita, practic, un ONG similar din Norvegia, Foreningen for Barnepalliasjon, in scopul de a aduce din experienta norvegiana in domeniul ingrijirilor paliative in Romania, dar si de a initia ulterior noi proiecte in parteneriat cu organizatia norvegiana. Credem ca acest lucru va duce la cresterea gradului de acces la ingrijirea paliativa pentru copiii cu boli incrabile in ambele tari”, a spus Mara Matei, reprezentant Asociatia Lumina.

Vizita va fi „intoarsa” la inceputul lunii octombrie 2016, atunci cand o delegatie din partea ONG-ului partener norvegian, din care va face parte si presedinta acestuia, Natasha Pedersen, va veni in Bacau pentru a cunoaste modul in care se ofera aici servicii de ingrijiri paliative.

Totul se petrece in cadrul proiectului intitulat „Next Step in Palliative Care” („Urmatorul pas in ingrijirile paliative”, n.r.), cu finantare norvegiana, grant obtinut ca urmare a succesului implementarii de catre Asociatia Lumina in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, a proiectului „Ingrijiri paliative – masuri integrate pentru incluziune sociala” (aprilie 2015 – noiembrie 2016), derulat cu sprijinul financiar al Programului R010-CORAI, finantat de Granturile SEE 2009-2014 si administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala.

Prin programul CORAI a fost lansat Apelul Bilateral pentru Suportul Promotorilor de Proiect in vederea identificarii si dezvoltarii de parteneriate cu entitati similare din Statele donatoare, Islanda, Norvegia si Liechenstein, in urma caruia Asociatia Lumina din Bacau a obtinut un grant de 5.000 euro.

Pana in prezent, prin „Ingrijiri paliative – masuri integrate pentru incluziune sociala” au fost formati in ingrijirile paliative 420 de specialisti din tara, au fost informati pe tema 500 de studenti – viitori lucratori sociali si a fost elaborata „Metodologia de lucru in ingrijirea paliativa, in institutii”, instrument trimis spre testare in 13 DGASPC-uri din tara.

Barbatul in vârsta de 83 de ani, din satul Somusca, comuna Cleja, a fost gasit fara viata in locuinta sa, sâmbata dimineata, când un nepot a mers sa-l viziteze.

Casa nu mai avea energie electrica de câtiva ani si se pare ca focul s-a iscat de la o lumânare, uitata aprinsa peste noapte si care ar fi cazut pe covor.

Acesta a ars mai mult mocnit, iar proprietarul s-ar fi intoxicat cu fumul gros.

La fata locului au ajuns si pompierii, insa pentru batrân nu s-a mai putut face nimic, trupul neinsufletit fiind transportat la Morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei mortii.

La data de 29 iulie a.c., în jurul orei 07:30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe Bulevardul Unirii din municipiul Bacău.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 40 de ani, din Bacău, care conducea un autoturism pe Bulevardul Unirii a surprins şi accidentat un bărbat de 30 de ani, din Bacău, care s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

Pietonul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.

Persoanele implicate în evenimentul rutier au au fost testate cu aparatul etilotest, care aindicat valoarea 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru conducătorul auto şi 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru pieton.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Un barbat de 77 de ani din Bacau si-a pierdut viata, in aceasta dimineata, intr-un accident rutier petrecut pe DN-2F, in localitatea Fundu Tutovei, din comuna Plopana.

Acesta conducea un autoturism Dacia si se indrepta catre Vaslui, iar la un moment dat a intrat intr-o caruta incarcata cu fân, semnalizata corespunzator, care se deplasa pe aceeasi directie de mers, dupa care a ajuns pe contrasens unde a intrat in coliziune si cu o autoutilitara, condusa regulamentar, din sensul opus, de un sofer de 40 de ani, din Vaslui.

In urma accidentului, soferul autoturismului Dacia a murit iar un alt barbat de 50 de ani, pasager in caruta, a fost ranit si a fost transportat la spital pentru ingrijiri medicale.

Politistii de la Rutiera au deschis un dosar penal si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul.

Traficul greu a fost intrerupt mai bine de o ora, cât s-au facut masuratori la fata locului, dar autoturismele au putut circula pe un drum de pamânt, paralel cu cel national.

Pregatirea pentru a patra expeditie „Plutasii de pe Siret” a durat aproape doua luni.Tot echipamentul si pluta demontata, trebuiau carate cu trenul pâna in nordul Moldovei, in localitatea Siret. Cum sa transporti insa ditamai bustenii care asigurau structura de rezistenta? Profesorul Dumitru Miron s-a gândit ca merge intr-o zona de munte si se descurca la fata locului.

„Noi am vrut sa avem startul chiar de lânga granita dar nu ne-au lasat. Aveam sa plecam de la vreo doi kilometri mai in jos, unde era si postul de militie. Am dat acolo peste un sef de post foarte de treaba. Mi-a zis sa nu caut lemn in padure c-am sa dau numai de plop si ala strâmb. Avea el crescuti, chiar in fata sediului militiei, câtiva brazi falnici. Ne-a lasat sa taiem trei. Ba chiar ne-a ajutat sa-i caram pâna la malul apei. Nu stiam cum sa-i multumim, asa ca l-am rugat sa ne semneze in jurnalul expeditiei.”

Peripetiile au inceput inca de a doua zi, inainte de a ajunge in dreptul localitatii Bucecea. „Era cam noua si jumatate dimineata. Navigam cu cinci kilometri pe ora când am vazut, in dreapta, niste oameni ca ne fac semne disperate si striga: Opriti! Opriti! Odgonul! Odgonul! Care odgon? Ce vor astia? Si atunci vad cum de pe mal coboara in apa o sufa groasa si in directia opusa un fel de bac plutitor. Nu mai aveam alta varianta decât sa cârmim pe mijlocul apei si sa ne tinem bine. Noroc de un taran mai destupat la minte, ca i-a mai indemnat pe inca doi, si-au scos sufa de pe tarus lasând-o in jos. Am scapat… la milimetru.”

Peste si gheata

Experienta capatata in cele trei expeditii anterioare incepe sa-si spuna cuvântul, mai ales in privinta organizarii.

„Când mai aveam doua-trei ore pâna sa se intunece, cautam un loc pentru innoptat. Sa fie malul jos, cu nisip. Mâncarea o faceam seara. Fiecare avea sarcina lui. Unul se ocupa de bagaje, unul de pluta, altul monta corturile. Când era cald nici nu le mai ridicam. Dormeam pe paturi in jurul focului. Unii plecau dupa lemne, dupa apa, altii la pescuit.

Fetele se ocupau de gatit. Când mâncarea era aproape gata, ne adunam si stabileam cele trei carturi. Prin rotatie. Cine sa faca de paza noaptea si cine se trezea inaintea zorilor, sa faca mâncare pentru drum. Asa nu mai pierdeam timp cu opritul pe parcursul zilei si strabateam o distanta mai mare.”

Iluminatul pe timp de noapte il faceau cu o lampa de carbid, luata de la niste mineri din Comanesti. Cam mirosea, dar tinea lumina pâna dimineata.

„Trebuia sa avem mare grija cu carbidul. Il tineam in motorina, intr-un bidon de plastic, sa nu intre umezeala. Aveam si lanterne dar crutam bateriile.” Pe pluta, de organizare se ocupa capitanul, Orlando Temelie. „Aveam mare incredere in el. A mers baiatul asta cu mine in expeditii, din clasa a patra si pâna a intrat la liceu, intr-a noua.”

Când depinzi de natura trebuie sa te astepti ca mai are si toane. Uneori e darnica, alteori te pedepseste. Intr-una din seri, baietii au prins aproape un sac de peste. Cât puteau sa manânce? Au plecat cu el in sat si l-au dat la schimb pe faina, oua, ulei. „A treia zi ne-a prins o furtunaaa! Deodata s-a innegrit cerul!

A venit intâi o vântoasa, apoi a-nceput sa bata cu gheata. Mare! Ne apropiam de Pascani. Am tras repede pluta la mal sa ne adapostim. Ne-am pus repede in cap, care mai de care, saltele, paturi, galeti, tigai, fiecare ce-a nimerit. Am stat asa pâna a trecut. Eram toti uzi fleasca. N-aveam de ce ramâne acolo, asa ca am urcat inapoi pe pluta. Dupa vreo sapte kilometri… soare, totul uscat. Am oprit in dreptul unui sat unde erau copii la scaldat. Ce ti-e si cu natura asta, mi-am zis.

Acolo nu cazuse nicio picatura. Se uitau la noi ca la sinistrati. Aveam intinse pe pluta, la uscat, toate textilele…” Au ajuns acasa cu bine. Avea sa refaca traseul, sapte ani mai târziu, cu alti tineri in echipaj. Siretul isi schimbase insa infatisarea. A inceput ridicarea barajelor. Când au ajuns, in optzeci si opt, la Rogojesti, barajul era construit in proportie de nouazeci la suta.

Si asa a ramas timp de douazeci si sase de ani, pâna l-au finalizat. I-a ajutat un gospodar cu o caruta trasa de vite, sa treaca pluta dincolo de betoane, pâna in albia secata. Seful de santier, om cu suflet, i-a ajutat si el. A dat ordin sa se deschida o poarta barajului. Viitura artificial creata i-a purtat pâna la piciorul podului de la Roman. Amintiri, amintiri.

[wonderplugin_gallery id=”637″]

Film serial si carte de aventuri

Au fost in total treizeci de expeditii, cu câte doua, chiar trei echipaje diferite in fiecare an. Un palmares bogat, concretizat in diplome, medalii si strângeri de mâna. Cele mai pretioase ramân amintirile si faptul ca nimeni dintre participanti nu a suferit vreun accident. Micii plutasi de atunci au la rândul lor copii. Cu multi tine legatura. Unii chiar si-ar dori sa reediteze, in conditiile de astazi, o astfel de expeditie.

Macar de la Galati la Sulina. Ar vrea, dar… Nu-l incomodeaza vârsta, ci faptul ca o medicatie gresita i-a afectat vederea. Actiunile inedite ale profesorului moldovean nu aveau cum sa ramâna neluate in vizor de propagandistii din Bucuresti. Au venit, l-au chestionat, s-au informat si documentat. I-au ridicat spre studiu jurnalele si fotografiile si peste un timp au hotarât sa faca un scenariu de film. Urma sa aiba alt titlu. S-au facut probe, s-au tras cadre pe pelicula.

Cameramanul local al Televiziunii Române, Traian Morosanu, i-a asteptat ascuns in porumb, filmându-i fara ca acestia sa stie, când au trecut cu pluta pe sub podul de la Prajesti, in penultima expeditie. Entuziasmul avea sa se spulbere câteva luni mai târziu, când un „intelept” numit in functie la Cultura a decis ca rolul profesorului sa fie jucat de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, iar din copii sa ramâna doar câtiva, restul fiind inlocuiti de odrasle ale protipendadei.

„Regret ca nu s-a facut filmul. Nu pentru mine. Va dati seama ce important ar fi fost pentru copii sa apara la televizor in douasprezece episoade. Cum a fost seria Ciresarii? Mai trebuia un an ca sa iasa si cartea. Au ramas doar sase minute filmate.”

Dumitru Miron a refuzat, demn, sa fie inlocuit. „Si parintii erau revoltati. Toata lumea spunea: da copiii nostri ce au?

Domnul Miron e schiop, nu poate sa vorbeasca, nu-i telegenic? Si Morosanu era suparat spunând ca astia de la Comitetul de Cultura isi bat joc de noi.”

L-am intrebat, stiind cum au evoluat din punct de vedere politic lucrurile, daca azi ar fi acceptat, de dragul de ai fi ecranizate aventurile, ca rolurile din film sa fie jucate de actori. Raspunsul a venit neezitant.

„Nu! I-as fi dezamagit pe toti. Copiii astia au crescut pe malul Siretului de generatii. Parintii lor, sateni din Nicolae Balcescu, Galbeni, s-au ocupat cu plutaritul, cu pescuitul. Femeile spalau rufele in albia Siretului. Gâstele erau date dimineata pe Siret si ele veneau singure seara acasa. Culegeau lemnele aduse de viituri, iar vacile, oile, caprele, pasteau in lunca si aveau unde sa se adape.

Apa Siretului era folosita in gradinarit dar si la murat cânepa, din care isi teseau straiele. De sarbatori, când nu-i mai puneau cei mari la treaba, faceau focul in lunca, inotau si prindeau peste cu mâna. Cum sa joace un bucurestean rolul unui astfel de copil?”

Sanatate domnule Miron si, poate totusi, organizati expeditia cu fostii elevi.

Sorin Brasoveanu, presedintele Consiliului Judetean (CJ), a demarat un proiect care vizeaza cresterea calitatii deciziilor in administratia publica si dezvoltarea economica a judetului Bacau. “Practic, voi avea intâlniri de lucru in toate Unitatile Administrativ Teritoriale (UAT)”, a explicat presedintele CJ Bacau.

Primele deplasari au avut loc in comunele Sarata, Faraoani si Cleja, unde s-a intâlnit cu primarii, consilierii locali, directorii de scoala, medicii de familie, preotii, politistii, ONG-urile si reprezentantii mediului de afaceri.

“Am discutat despre nevoile identificate in fiecare comunitate, stabilirea prioritatilor ce trebuie sa se regaseasca in strategia de dezvoltare locala, in noua strategie de dezvoltare a judetului si, ce este mai important, despre gasirea solutiilor si identificarea surselor de finantare”, arata Sorin Brasoveanu.

La aceste intâlniri participa si directori din cadrul aparatului de specialitate al CJ Bacau. Marti au avut loc deplasari in Luizi Calugara, Magura si Margineni, iar miercuri, in Buhoci, Tamasi si Gioseni. Temele abordate au vizat identificarea nevoilor, a particularitatilor zonei, proiectele aflate in derulare, dificultatile si solutiile.

“Chiar daca fiecare localitate are specificul ei, problematica ridicata de oameni prin contact direct este particulara si nuantata. Au fost discutii pozitive, cu idei constructive pe teme complexe, stabilind, de comun acord, prioritatile pe termen lung, mediu sau scurt”, a explicat Sorin Brasoveanu. Joi, el s-a intâlnit cu reprezentantii comunitatilor din Hemeius, Girleni si Blagesti.

Si pentru saptamâna viitoare sunt programate deplasari: luni, in Racaciuni, Orbeni si Valea Seaca, marti – Letea Veche, Saucesti si Itesti, iar miercuri, in Traian, Prajesti, Negri si Damienesti.

* motivul: pe acolo ar urma sa fie amplasata o conducta, ce ar presupune darâmarea sensului giratoriu

Pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Local de vineri, 29 iulie, s-a aflat si proiectul de hotarâre care prevedea ca la intersectia Caii Moinesti cu strada Arcadie Septilici sa fie amenajat un sens giratoriu. Adica, exact unde incepe “mica centura” a Bacaului”, respectiv Calea Moinesti-Mioritei-I.L.Caragiale-Milcov.

Documentatia de la mapa consilierilor locali parea in regula, cu avize, schite si proiecte. Insa, de la inceputul sedintei de vineri, primarul Cosmin Necula, in calitatea sa de initiator al proiectului, a anuntat ca il retrage de pe ordinea de zi.

Din partea consilierilor locali nu a existat curiozitatea de a intreba de ce se intâmpla aceasta renuntare, cu atât mai mult cu cât, cel putin declarativ, toti factorii de decizie ai Bacaului militeaza pentru fluidizarea traficului intr-un oras sufocat din cauza masinilor multe si strazilor putine.

Primarul Cosmin Necula a raspuns insa solicitarii “Desteptarii” si a explicat cum stau lucrurile. “Intr-adevar, totul parea in regula sensul giratoriu si tentatia ar fi fost sa fie promovat acest proiect. Insa am analizat mai atent si am descoperit ca prin acea zona ar urma ca intr-un oarecare viitor sa fie amplasata o conducta de apa.

Acest fapt ar fi insemnat ca dupa realizarea sensului giratoriu sa urmeze sapaturi pntru conducta. Eu m-am saturat sa vad cum lucrari abia facute in oras sunt stricate doar pentru ca nu s-a gândit bine totul de la bun inceput. Aceasta este explicatia retragerii proiectului si, oricum, voi atent la toate aceste proiecte”, a declarat primarul Necula.