Accidentul de circulatie s-a produs sambata seara, la Dospinesti, in comuna Buhoci. Un autobuz de transport persoane a iesit de pe carosabil, intr-o curba, si a ajuns in santul de pe marginea drumului.
Pentru ca in mijlocul de transport in comun se aflau 19 persoane, autoritatile au luat decizia de a activa Planul Rosu de interventie, fiind alertate toate echipajele de acordare a primului ajutor medical din cadrul Serviciului Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare Bacau, dar au fost mobilizate si alte echipaje de la Pompieri, dar si o ambulanta.
„Ajunsi la fata locului, pompierii militari au constatat faptul ca în urma accidentului rutier, mijlocul de transport în comun a parasit partea carosabila, iar sapte persoane din cele 19 au suferit traumatisme, care însa nu le pun viata în pericol.
[wonderplugin_gallery id=”655″]
FOTO: Nelu Lisita / facebook
Dintre acestea, cinci au fost preluate si transportate la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, de catre echipajele SMURD Bacau, iar doua au refuzat transportul la spital”, spun pompierii.
Dupa jumatate de ora de la sesizarea evenimentului a încetat punerea în aplicare a masurilor prevazute în Planul Rosu de interventie. La fata locului au ajuns si politisti de la Rutiera care au inceput cercetarile pentru a stabili in ce imprejurari s-a produs accidentul.
Aflata intr-un stagiu de pregatire la Bacau, nationala de fotbal de nevazatori a Turciei a sustinut si doua jocuri de verificare in compania reprezentativei României.
Meciurile s-au disputat vineri si sâmbata, 19 si 20 august si s-au incheiat cu victorii categorice ale oaspetilor, 4-0 in prima intâlnire si 7-0 in cea secunda.
Meciurile dintre nationalele României si Turciei s-au disputat la baza sportiva de la T.N.T., acolo unde unul dintre terenurile de fotbal a fost amenajat cu mantinele specifice acestui sport, in momentul de fata fiind singurul teren din România accesorizat pentru nevazatori.
Echipa Turciei, care este campioana europeana, se pregateste pentru jocurile paralimpice care se vor disputa la Rio de Janeiro, urmând ca dupa acest stagiu de pregatire turcii sa faca deplasarea in Brazilia.
Din pacate, lotul României pentru aceste doua intâlniri nu a fost cel de baza pentru ca unii jucatori sunt in vacanta iar altii sunt accidentati, drept urmare, natioala noastra a aliniat o formula de moment.
„Trebuie sa fim realisti. Turcia este peste noi. Ei au trei divizii cu câte opt echipe, iar noi avem de toate trei echipe si acestea destul de modeste”, a declarat capitanul nationale noastre, Florin Covaci.
Cu toate acestea, stagiul de pregatire in compania echipei otomane a fost unul important pentru nationala noastra pentru ca la inceputul lui septembrie urmeaza doua amicale cu reprezentativa Belgiei.
„Din fericire, echipa de fotbal nevazatori a Bacaului da nationalei noastre doi titulari de drept si doi portari”, a mai spus capitanul reprezentativei noastre care ne-a prezentat si lotul din aceste meciuri de pregatiri: Vlad Vasile Tofan (Moinesti) in poarta, Ionut Anton (Bacau), Florin Covaci (Bacau), Cozmin Calota (Bucuresti), Iulian Cioineag (Bacau), Lucian Sumanaru (Bacau), antrenor secund-Marius Corolea (Bacau), care este si portar secund, principalul Sorin Lapadat (Bucuresti) fiind plecat in concediu.
Dorinta jucatorilor nostri este de a reprezenta România la cât mai multe turnee internationale, cea mai importanta tinta fiind participarea la turneul final al Campionatului European din 2017, acolo unde vor participa primele 10 echipe ale continentului, România fiind acum pe locul 12.
Pimarul Bacaului, Cosmin Necula, a anuntat ca municipalitatea a demarat o ampla ancheta pentru a afla cauzele avariilor de la reteua de apa din ultima vreme.
El a multumit bacauanilor pentru intelegerea de care au dat dovada in cursul acestor zile.
„Am preluat o situație critică de la fosta administrație, care nu a manifestat preocupare în direcția construirii unei surse alternative de apă pentru Municipiul Bacău (respectiv, rezerva de apă a orașului), deși exista un proiect tehnic în acest sens încă din 2007. Bani au fost, însă iresponsabilitatea factorilor decizionali de până în 2016 (primari și viceprimari) ne-a adus, ca oraș, în acest punct” – a spus primarul Cosmin Necula.
„Le cer tuturor acestora sa lase lectiile deoparte si sa dispara din viata publica intrucat au nenorocit Bacaul! Inconștiența lor nu se oprește aici și vă promit că voi scoate la lumină adevarul despre ce s-a întâmplat cu municipiul Bacău în ultimii 10 ani! Urmare a repetatelor avarii la infrastructura de alimentare cu apă, am demarat verificări extinse la Compania Regională de Apă Bacău, iar cei care se fac responsabili de situația creată vor plăti” – a mai anuntat el.
Consiliului local i se va propune o rectificare bugetară în regim de urgență, în care să fie prevăzută suma necesară proiectarii si executiei lucrarilor la rezerva de apa a Bacaului.
„Din motive care îmi scapă și pe care nu le mai comentez, serviciile publice au fost neglijate ani de zile în Municipiul Bacău, iar astăzi băcăuanii decontează această indiferență administrativă impardonabilă. Nu avem o alimentare cu apă decentă, furnizarea agentului termic (căldură – apă caldă) lasă de dorit, iluminatul public și salubrizarea sunt la pământ…
De aceea, modernizarea serviciilor publice comunitare reprezintă pentru mine un deziderat ce-și va afla un loc prioritar în umătoarea perioadă, precum și în construcția bugetului de anul viitor”, a promis primarul Necula.
Dupa succesul inregistrat anul trecut, bacauanul Claudiu Popovici, un mare iubitor de tomate, a decis ca si in acest an sa organizeze un festival al rosiilor, intitulat “Tomatostock”.
Astfel, astazi si mâine (sâmbata si duminica, 20 – 21 august) cei interesati sa vada si chiar sa cumpere diferite soiuri de rosii o pot face la cea de-a II-a editie „Tomatostock” ce are loc pe strada Energiei nr. 34.
„Anul trecut oamenii au apreciat actiunea mea, mai ales ca aceste rosii sunt crescute natural, in gradina, nu in solar”, a precizat Claudiu Popovici care ne-a mai spus ca anul acesta a plantat 101 de soiuri, dar, din pacate, din pricina vremii nefavorabile, la „Tomatostock” bacauanii pot admira si achizitiona doar 50 de soiuri de rosii.
„Pentru anumite soiuri de tomate, daca soarele e prea puternic pur si simplu nu le face bine. Pentru altele, daca da o simpla ploaie, imediat pleznesc si nu mai pot fi expuse si comercializate. Si mai sunt si alte situatii imprevizibile, dar asta e”, a mai spus pasionatul de tomate care ne-a dezvaluit ca soiurile pe care le-a crescut in gradina tatalui sau din Podis-Margineni, jud. Bacau, provin din toata lumea si ca unele dintre ele sunt chiar scumpe.
Foto: Rares Costache
„Anul acesta, din cauza intemperiilor am avut o recolta de 20 de procente fata de anul trecut, asadar o productie foarte slaba. Dar sa stiti ca este un fenomen care s-a petrecut in toata tara, pentru ca am tinut legatura cu diversi cultivatori de tomate din alte zone care au patit la fel, un cultivator din Nemt spunându-mi ca este cel mai prost an din ultimii 35 de când se ocupa cu asa ceva”, ne-a mai spus Claudiu Popovici, marturisindu-ne ca pasiunea pentru tomate o are de la tatal sau care de 15 ani se ocupa cu gradinaritul, dar rosiile i-au iesit cel mai bine.
Pe lânga cele 50 de sortimente de rosii pe care le puteti admira si achizitiona pentru a va putea bucura de o salata cu diferite arome, puteti vedea si cateva specii de ardei la ghiveci, cu forme si culori spectaculoase. Având in vedere ca toate aceste produse sunt in editie limitata, daca sunteti in Bacau, profitati de weekend pentru a vizita ce-a de-a II-a editie „Tomatostock”.
Cea mai mare parte dintre instalatiile Carom nu mai sunt astazi in picioare
Zvonurile si articolele publicate in presa referitoare la preluarea platformei industriale Carom Onesti de catre „noii actionari ai Rafo”, investitorii din Republica Moldova in frunte cu Vitalie Ceban, nu se confirma. Platforma industriala, atât cât a mai raas din ea dupa dezafectarea majoritatii instalatiilor, fusese scoasa la licitatie de ZRP Insolvency SPRL Bucuresti, lichidatorul judiciar al proprietarului Carom, compania Energy Bio Chemicals Bucuresti (aflata in faiment), pentru 11,5 milioane de euro (exclusiv TVA). Numai garantia de participare la licitatie era de 1,15 milioane de euro.
Bunurile vizate la licitatie erau terenul fostului combinat de cauciuc sintetic onestean, constructiile care au mai ramas in picioare, mijloacele fixe, stocurile de materii prime si produse etc. „Am avut trei anunturi de licitatie publicate – ne-a declarat Lidia Ivaschescu, specialist in marketing la firma lichidatoare, ZRP Insolvency SPRL -, dar nu s-a materializat nimic. Probabil va urma un nou anunt de licitatie”.
De societatea Carom a fost interesat si Grupul Societatile Comerciale Române, patronat de Stefan Vuza, care prin societatea Chimcomplex Borzesti a efectuat un audit cu privire la bunurile pe care le mai are fostul combinat de cauciuc sintetic. Chimcomplex este singura uzina de pe Platforma Industriala Borzesti care mai functioneaza, rafinaria fiind in stare de conservare, iar Carom aproape in totalitate demolat.
Alte zvonuri din piata, dar inca neconfirmate, spun ca de Carom ar fi interesati tot proprietarii de la Rafo, insa nu se spune care dintre ei, pentru ca de aproape o luna rafinaria are alt actionar majoritar, compania Result-4-You, din Belgia, in locul firmei Andres Capital a lui Vitalie Ceban, din Republica Moldova.
Carom a fost singurul producator de cauciuc sintetic din România, dar fabrica si alte multe produse adiacente sau complementare. Combinatul a fost privatizat in iunie 2003, când fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a vândut 51% din actiuni societatii Tender din Timisoara, pentru 5,5 milioane de euro. Un an mai târziu, Tender a predat printr-un contract de novatie combinatul companiei Balkan Petroleum, firma controlată de Marian Iancu si care detinea si Rafo. In 2005, Balkan Petroleum a preluat efectiv 75% din Carom. Dar, in 2008 Carom a fost vânduta companiei austriece Energy Bio Chemicals, pentru aproximativ 17,5 milioane de euro.
Din anul 2007, insa, Carom se afla in „dizolvare cu lichidare (inceputa lichidarea)” – conform datelor de la ANAF, iar in anul 2015 nu mai figura cu nici un salariat, iar cifra de afaceri era zero. Pe „lista rusinii” (lista datornicilor la bugetul consolidat al statului) publicata de Fisc figureaza (la 30 iunie 2016) cu datorii la bugetul de stat de aproape 945 de milioane de lei.
Un tânar artist plastic bacauan a reusit sa cucereasca prin lucrarile sale inimile a numerosi iubitori de arta dintr-un oras din Anglia. Toate lucrarile sale expuse in cadrul unei expozitii din galeriile de arta din Shrewsbury s-au bucurat de real succes, lucrarea reprezentând casele din Zemes fiind, insa, apreciata in mod aparte si unanim de catre public si critici.
La doar 27 de ani ai sai, Bogdan Antochi este deja, pentru Bacau, dar nu numai, un reprezentant recunoscut in arta plastica. Absolvent al Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi, Facultatea de Arte Vizuale si Design si al programului de masterat in domeniu in cadrul aceleiasi unitati de invatamânt, Bogdan se bucura de un palmares bogat. Picturile sale au facut de-a lungul anilor (2008 – 2016) obiectul a numeroase expuneri in cadrul unor expozitii atât colective, cât si personale, in special in judetul Bacau si Chisinau, Republica Moldova.
Din luna august 2016, lucrarile artistului au trecut granitele si in Anglia, acolo unde, mai exact in orasul Shrewsbury, bacauanul s-a stabilit in urma cu câteva luni. La inceputul lunii august 2016, Bogdan Antochi a avut vernisajul primei sale expozitii in afara, expunând, la VAN Gallery, alaturi de artista plastica Gill Scriven cu care bacauanul a intrat intr-o frumoasa, si spera el pe termen lung colaborare.
Pe tot parcursul lunii august, lucrarile tale vor putea fi admirate la VAN Gallery, Shrewsbury, Anglia. Cum ai reusit sa ajungi aici?
Bogdan Antochi: Da, aceasta este prima mea expozitie in afara tarii si sunt fericit ca am avut ocazia sa expun alaturi de pictorita Gill Scriven (http://www.gillscriven.toucansurf.com/ ). Odata ce am ajuns aici, in oras, am inceput sa ma interesez despre galeriile de arta active si am inceput sa trimit CV-ul meu si fotografii reprezentând lucrarile mele. La scurt timp, am fost contactat de VAN Gallery – Shrewsbury, iar in urma discutiilor cu reprezentantii Galeriilor am acceptat sa devin membru al acesteia.
La scurt timp, a avut loc o expozitie de grup, intitulata „Food Exhibition” unde am fost invitat sa expun, alegând pentru acest eveniment trei lucrari personale. De fapt, aceasta a fost prima mea expunere aici. A doua zi dupa vernisaj, mi s-a propus sa duc mai multe lucrari de-ale mele, pentru a fi puse in vânzare. In timp ce panotam, priveam tablourile celorlalti membri ai Galeriei, iar dintre lucrari mi-au atras atentia in mod deosebit cele purtând semnatura artistei Gill Scriven, peisaje pictate pe carton, in ulei, de dimensiuni mici (20/15 cm). M-am interesat de autoare si… asa ne-am cunoscut si ne-am si imprietenit.
Iarasi la scurt timp, Galeria mi-a propus sa realizez o expozitie personala, lucru pe care însa, la acea data, nu mi l-am permis financiar, pentru ca aici, pentru o astfel de expozitie, artistul are o contributie financiara. Soluția a venit tot din partea organizatorilor, acestia propunând-mi, pentru luna august 2016, o expozitie alaturi de un alt artist. Am luat legatura, evident, cu doamna Gill Scriven, dumneaei m-a invitat sa vizitez atelierul in care lucreaza, eu i-am povestit despre istoricul meu in arta plastica, iar la finalul vizitei am primit cu bucurie confirmarea faptului ca vom expune impreuna. Astfel, pe 3 august am avut fericirea de a-mi vedea un vis implinit, vernisajul expozitiei „Meet the Artists”, alaturi de pictorita Gill Scriven…
Cum au fost primite lucrarile tale? Ai simtit deschidere din partea publicului?
O, a fost peste asteptari, expozitia in ansamblu fiind foarte apreciata de publicul de arta din orasul in care acum locuiesc. Cred au fost circa 100 de persoane la vernisaj si, spre marea mea bucurie si emotie, au fost si multi români, câtiva prieteni chiar si, desigur, foarte multi englezi care au fost foarte incântati si care au pus, pe parcursul evenimentului, foarte multe intrebari.
Ce lucrari au fost apreciate si ce tematica ai avut?
M-a surprins faptul ca, de departe, cea mai apreciata lucrare a fost cea cu peisaj cu case de la Zemes. De asemenea, au fost apreciate tablourile din seria „Ziduri” – pe care le-am expus si in Bacau -, lucrari pentru care am utilizat o tehnica mixta proprie, vizitatorii fiind fascinati sa le atinga, nu doar sa le priveasca si continuând sa ma puna sa le povestesc despre tehnica utilizata. Nu va pot povesti prin ce emotii am trecut. Lucrarile vor fi la VAN Gallery, alaturi de cele ale pictoritei Gill Scriven, pâna pe 3 septembrie 2016.
Este de apreciat faptul ca, intr-un timp atât de scurt de la stabilirea ta in alta tara, ai reusit ca artist sa te impui. Ai plecat definitiv din România? Are Bacaul, România, mai putina deschidere fata de lumea artistica plastica?
Sincer, ma consider o persoana norocoasa. In ceea ce ma priveste, acasa am avut tot sprijinul de la anumite persoane importante din lumea artei. Am fost sprijinit si incurajat si aduc multumire pentru asta in primul rând mentorului meu, artistul plastic Dorel Facaoaru, dar si tuturor celorlalti care mi-au fost mereu alaturi. Cred ca Bacaul este un oras cu activitate artistica destul de intensa, este si public pentru arta plastica asa ca eu cred ca pentru a fi remarcat si sprijinit trebuie doar sa te implici si sa faci lucruri de calitate. Pe de alta parte, recunosc, nimic nu e usor in viata, dar daca vrei, poti. Nu, nu am plecat definitv din România. Am plecat insa ca orice tânar din tara, sa muncesc si sa fiu rasplatit financiar pentru munca mea. Muncesc foarte mult, dar ma ocup si de pictura, pentru ca asta iubesc sa fac. Ma voi intoarce la un moment dat, acasa.
Cum te regasesti tu in propriile-ti tablouri, sunt lucrarile tale un jurnal propriu, deschis privitorilor?
Prin prima expozitie de acasa, „Fructul interzis”, am incercat sa arat publicului modul meu de a vedea marul. L-am stilizat si am incercat sa-l descompun asa cum gândeam eu la acel moment. Prin cea de-a doua, „Cactusi”, am incercat sa redau pe pânze parte dintr-o alta pasiune a mea, cactusii. La realizarea lucrarilor pentru cea de-a treia expozitie, „Ziduri”, o mare parte din influenta au avut-o experientele proprii traite si primite in timpul Universitatii si pe toata durata masteratului de la profesorii mei specializati in Conservare si Resturare pictura murala. Tehnica utilizata pentru aceste tablouri este una proprie, in care am folosit un material banal pentru realizarea anumitor texturi. Prin pictura mea, incerc tot felul de modalitati sa ma reprezint, sa gasesc un mod propriu de exprimare. Ma consider inca la inceput de drum.
In „Amintirile” sale, Radu Rosetti povesteste si modul in care poetul Vasile Alecsandri s-a casatorit. Rosetti il cunostea pe Alecsandri deoarece acesta detinea mosia Borzesti.
„Alecsandri a fost unul din membrii cei mai însufletiti si mai activi ai partidului Unirii, caruia a fost în stare sa-i faca servicii însemnate. Fu ales deputat în Adunarea Electiva si avu slabiciunea sa lese sa i se puie candidatura la domnie.
Nu ma îndoiesc de curatenia intentiunilor sale si ca, daca ar fi fost ales, si-ar fi încordat toate puterile pentru a da acestor tari Unirea si domnul strain. Dar, cu toate frumoasele sale însusiri contimporanii lui nu credeau ca el sa fi posedat calitatile indispensabile unui conducator de oameni de care avea parte colegul si prietenul sau Cuza. Alecsandri a îndeplinit sub acest domn mai multe misiuni însamnate în strainatate, iar dupa caderea lui, a ramas credincios suvenirului sau.
În timpul celei a saptea decade a veacului trecut a facut multe calatorii, iar mai în urma a ocupat, timp de mai multi ani, postul de ministru al tarii la Paris.
Din toate calatoriile lui se întorcea totdeauna cu fericire la Mircesti unde-si regasea casuta atît de draguta si de confortabila si lunca lui iubita, atît de des cîntata în poezii. Confortul vietii la Mircesti, unde primea des vizitele numarosilor prieteni si cunoscuti, era deosebit de îngrijit si de mare, gratie silintilor femeii de conditiune foarte umila din care întîmplarea facuse sotia lui Vasile Alecsandri.
Tinînd amaruntele acestei întîmplari de la o ruda de aproape si o intima a poetului, le redau aici. Doamna Maria Gregoras (Saptesate), o vara primara a lui Alecsandri, mi-a povestit prin anii 1880—1890 (daca nu ma însel) cum, întorcîndu-se, împreuna cu Alecsandri, în anii 1858—1860, de la Mircesti, unde petrecuse cîteva zile, la Iesi, calatorii s-au oprit la Tîrgul-Frumos, la vestitul rates (han) ce-l tinea Novakovski, un fost bucatar al lui Petrache Mavrogheni, pentru a lua acolo dejunul, totdeauna foarte bine gatit de acest mester în arta culinara. Dupa dejun, pe cînd se înhamau caii la trasura spre a pleca înainte, Alecsandri, care hoinarise prin rates, veni spre vara-sa care îl astepta si-i zise pe frantuzeste:
– Mario, Novakovski are aici o slujnica draguta care poseda coapse si pulpe deosebit de frumoase. Le-am putut privi bine, caci spala pe jos într-o odaie si si-o suflecat sus poalele pentru a nu se festeli. Tare îmi vine s-o fur cînd m-oi întoarce si s-o duc la Mircesti.
Doamna Gregoras crezu ca acest proiect al poetului alcatuia numai o gluma, dar dupa cîteva luni, mergînd iar la Mircesti, vazu acolo pe o tînara servitoare, destul de placuta, bine îmbracata, despre care varu-sau îi zise ca este acea pe care o vazuse la Tîrgul-Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o ca sa-i îngrijeasca de casa si de care este foarte multamit.
Îi mai spuse ca se numeste Paulina si este poloneza.
Si Paulina nu numai ca a ramas pîna la moarte în casa lui Vasile Alecsandri, dar nascîndu-i dupa doi sau trei ani o fata, bucatica rupta dintr-însul si, prin îngrijirea trebuintilor sale materiale, facîndu-i-se indispensabila, a luat-o de sotie.
Iar dupa ce a început sa îmbatrîneasca, o lua cu dînsul în toate deplasarile lui, astfeli ca foastei servitoare, care altadata spala scîndurile în ratesul lui Novakovski, i-a fost dat sa fie, împreuna cu barbatul ei, musafir al regelui Carol si al reginei Elisabeta la Peles si sa faca parte din corpul diplomatic din Paris”.
Citesc, de ceva vreme, colectia revistei ,,Gândirea” (1921-1944), in incercarea de a vedea modul in care opera dostoievskiana era receptata in România. Fireste, n-am putut/nu pot ocoli nici articolele care vizează alte teme. Lucian Blaga, Ion Barbu, Oscar Walter Cisek, Gib Mihăescu, Ovidiu Papadima, Ioan Petrovici, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. I. Popa, Ion Marin Sadoveanu, Dumitru Staniloae, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Vasile Voiculescu, G. M. Zamfirescu, Tudor Arghezi, Seban Cioculescu, Petre Pandrea sunt câteva dintre reperele profunzimilor spirituale ale revistei.
Nichifor Crainic, devenit director si ideolog al revistei, incepând cu anul 1928, este o personalitate ravasita de toate stihiile lumii. In el locuiesc, de-a valma, piscuri si prapastii. Ca scriitor si critic literar este omul locuit de piscuri. Este o placere sa-i asculti discursul doldora de nuante inedite si de stil fermecator. El este un zamislitor de accente care au ramas popasuri de cugetare autentica. In schimb, ca ideolog fascist, politician si rasist de extrema dreapta se inghesuie in el toate haurile posibile. In nr. 7, an XX, 1941 (pag. 337-340) al revistei, Crainic semneaza cu patos articolul ,,Aliatii lui Hitler”. Intre altele, scrie:
,,Daca anul trecut ni se luase pâna si posibilitatea (…) de a ne lupta, anul acesta ea a devenit un adevarat privilegiu acordat noua, Românilor. Caci în Europa de azi se numara pe degete popoarele carora li s-a dat onoarea de a se rândui «umar la umar» cu cea mai puternica armata din lume, care e armata lui Adolf Hitler. Iar dintre putinii favoriti, noi suntem cei dintâiu ca numar si ca sacrificii (…). Führerul german s-a inscris in istorie printre ctitorii României. El ne-a redat putinta de a lupta; prin el am sters rugina de pe arme si am suflat cenusa defaimarii de pe numele tarii”.
Atitudinea sa nu este doar rodul unei rataciri ideologice, ci si al unei predispozitii native, as zice, pentru cultivarea cultului personalitatii. In nr. 4, an IX, 1940, al revistei amintite, acceptase ca toate paginile revistei sa-i fie dedicate chiar lui insusi, la aniversarea a 50 de ani. Semneaza acolo Ion Petrovici, Lucian Blaga, V.Voiculescu, Tudor Vianu, D. Staniloae, Nicolae, mitropolitul Ardealului etc. Totul duhneste de cultul personalitatii. Nr. 6, anul XIX, 1940 al revistei ,,Gândiriea” ii este dedicat, in totalitate, Regelui.
,,Zece ani de domnie – zece trepte suitoare în gloria regala”, astfel sintetizaza redactia evenimentul. Printre semnatarii articolelor care promoveaza desantat cultul personalitatii se numara Nichifor Crainic, V.Voiculescu, Radu Gyr, episcopul Vartolomei Stanescu… Acultati: ,,Un singur drum avem, far’ de rascruce, / Si-acela, singurul, prin Tine duce / Catre pliniri ce nu pot adasta./ Pârae ce se ‘nvolbura spre mare/ Ne desrobesti din malurile-avare / Sa ne ‘ntregim în unitatea Ta”. Sunt versuri semnate de Vasile Voiculescu… Scriau Adrian Păunescu si Corneliu Vadim Tudor altfel despre Ceausescu?… N-a ratat aproape nimic Nichifor Crainic in materie de cultivare a cultului personalitatii: regele, maresalul Antonescu, Hitler, propria-i personalitate.
Cultul personalitatii in comunism n-a aparut pe un teren virgin. Unii, precum Nichifor Crainic, au avut grija sa pregateasca aceasta chemare nefireasca spre idolatrizare. Sunt fascinat de eseurile lui Crainic in care nu gasesc picurat niciun strop de otrava ideologica, de inclinatie spre inaltat aiurea statui care n-ar fi trebuit niciodata zamislite. Când vad câte prapastii s-au cuibarit in sufletul lui Nichifor Crainic, ma intreb de ce n-a fost posibil sa-l avem doar pe Nichifor Crainic al piscurilor spiritului…
Presedintele Turciei face tot felul de gesturi si declaratii alarmante în ultima vreme. Dar nu la politica vreau eu sa ma refer, pentru ca nu este domeniul meu de cunoastere, ci la un fenomen iscat de serialele turcesti, care se bucura de o mare popularitate. Ca sa-mi fac o idee, am spicuit si din programele televiziunilor si m-am uitat la câteva episoade din serialele astea care au o multime de fani, de fane, mai ales. Si am vazut cât de bine este ilustrata acolo o afirmatie categorica a lui Erdogan:
„Nu cred în egalitatea de gen”. Într-adevar, nu este deloc usor sa fii femeie, chiar în Turcia de azi, care aspira la intrarea în Uniune Europeana, dar îsi pastreaza vechile mentalitati feudale. Mentalitati si prejudecati de care fac parada indivizi aflati în functii înalte, cum ar fi un consilier din Justitie, care se întreaba senin: „Daca fetele se duc la scoala, unde mai gasesc barbatii neveste?” Iar ministrul Economiei crede ca una din principalele cauze ale cresterii somajului este ca femeile vor si ele sa munceasca. Nu mai aduc aminte de alte stupefiante declaratii, tot ale unor importanti demnitari, despre femeile violate, dreptul la avort etc.
Cazuri în care, culmea, stigmatizate sunt victimele femei, tot ele bietele, si nu barbatii abuzivi, tirani. Serialele turcesti cu subiecte din lumea de azi spun multe despre conditia femeii în societatea turca. Si vezi acolo cât de rare sunt situatiile în care ele se pot realiza de sine statator, fara sa depinda de barbatii din familie, de pilda. E drept însa ca exista si o categorie, foarte antipatica pentru mine, de femei care se complac într-o postura decorativa, de întretinute de lux. Si care-si consuma cea mai mare parte din timp tesând sumedenie de intrigi, ca în „Prizoniera dragostei”, ca sa iau un exemplu. Stau ele în niste vile luxoase, îmbracate ca la parada modei, si nu în simple tinute de interior, cocotate pe niste tocuri ametitoare, beau cafele, rasfoiesc reviste, îsi asteapta maseuza etc, si sunt capiate dupa dominatia absoluta a unui barbat, detinator de resurse, evident. Este o mastera în serialul de care aminteam, una în vârsta, care are un rictus de o rautate si de o viclenie abominabile.
Ma amuza cum merge, ca pe arcuri, balansându-se pe tocurile stiletto. Iar fiica-sa e o obsedata isterica, maritata cu un verisor (ca urmare a calculelor materne de conservare a averii familiei) care nu o iubeste, dar o suporta de dragul copilului. Pe care, în paranoia ei absoluta, femeia îl foloseste ca pe o arma, uzând de tot soiul de josnice tertipuri, intoxicându-l sistematic cu periculoase nascoceli. Nu se da în laturi, ceea ce este odios, de la a-i provoca febra, doar ca sa-l alerteze pe taica-sau si sa-l aduca acasa, pentru ca barbatul e îndragostit pâna peste urechi de o juna superba. Dar itele povestii melodramatice sunt mult mai complicate, cu o coma de trei ani (victima fiind obsedata din amor), cu o noua casatorie a sotului, tinuta apoi ascunsa, ca sa nu o zdruncine definitiv pe fosta sotie (fiindca el obtinuse între timp divortul) trezita din coma taman în ziua nuntii lui, cu accidente fara numar, paruieli între damele furibunde, morti fulgeratoare, psihopati, sinucideri, etc.
În fine, nenorocirile au un debit fluvial, neverosimilul, ridicolul patentat, stupiditatile, ca si jocul naiv, îngrosat al majoritatii interpretilor tin afisul, dar asta nu le împiedica pe fane (ba, dimpotriva) sa consume emotii la kilogram, sa compatimeasca la greu cu eroii povestii. Cum cei doi protagonisti, el, cel mai râvnit burlac din Turcia, ea, o fosta Miss Turcia, sunt frumosi si se iubesc la nebunie (în serial), asta le înduioseaza la maximum pe mult simtitoarele telespectatoare, care ar vrea ca ei sa ramâna împreuna, si urmaresc cu sufletul la gura toata tevatura, sperând la un happy end. Eu mai mult m-am distrat urmarind episoadele cu pricina (marfa de bazar, a la turca), vai, hacuite si de o puzderie de reclame, tânjind dupa seriale bine facute, inteligente, cum a fost „Dinastia Torwald” (cu actori buni si cu un minunat Maximilian Schell), si alea cu intrigi si femei diabolice, dar având clasa.
– Florin Pascu este un pasionat crescator de pasari de rasa si nu numai n in curtea lui, traiesc in bunastare cocosi luptatori, gaini de rase rare, pauni, porumbei, turturele râzatoare si multe alte animale de casa
Pe Florin Pascu, de 44 de ani, din Letea Veche il cunosc de vreo 10 ani, insa cu greu l-am convins sa-mi vorbeasca despre pasiunea sa. Ii place sa-si umple gospodaria cu tot soiul de animale, de la pasari de curte din cele mai neobisnuite pentru noi, la fazani, porumbei, iepuri etc.
Marturiseste ca este pasionat de animale de când se stie. Isi aminteste ca, in copilarie, prefera sa-si petreaca timpul liber mai mult pe la bunici, in Letea Veche, decât in cartier, printre betoane si masini. „De la bunicul meu, Ghicu Ion am mostenit pasiunea asta. El era un gospodar al comunei, detinea o stâna, crestea porumbei, iepuri, pasari de toate felurile, si crescând pe lânga el, de mic copil, am luat microbul.
Care, fie vorba intre noi, nu aduce profit, cum ar crede unii. Imi place sa fie acolo, sa-mi cânte pasarile la ureche, seara, sa le vad cum se misca toate fiintele astea, cum vin sa manânce…Mi se umple inima când le privesc”, povesteste micul fermier din Letea Veche. Are doi copii, Ionut, de 7 ani si Andrei, de un an si un pic, si de când este tatic, se uita la cei doi prunci cum incep sa prinda si ei dragoste fata de micile vietati din curte.
Exemplare deosebite
In gospodaria care pare ca nu se mai termina, la tot pasul, dai peste câte o fiinta. Te intâmpina faloase uimitoarele gaini din rasa Cochinchina urias galben, neobisnuite ochiului neaos, dar care, cu penajul lor arogant de infoiat, nu au cum sa nu te atraga.
Aflu ca aceasta specie de gaini este o rasa crescuta in scop ornamental, foarte rustica si mai ales rezistenta la frig, ouând bine chiar si iarna. Tineretul are o crestere destul de inceata, dar ajunge la greutati destul de mari, undeva la 4-5 kilograme.
„Cochinchina sunt pasari mai pretentioase, pentru ca având incaltatura mare, trebuie mereu tunse in zona picioarelor, a cloacei etc”, ne explica Florin, cu pronuntia sa graseiata. Mai departe, suratele lor din specia Cochinchina urias bobat scurma gratios printre resturile de graunte ramase de la recentul ospat.
Uimitoare si ele. Pe dreapta, dintr-un tarc, se aude ciudatul, dar placutul hahait al turturelelor râzatoare. Mai mici decât gugustiucii – verisoarele lor din natura -, absolut fantasticele vietati te cuceresc de la primul…gângurit de tonalitate joasa. „Le auzi cum fac?! Hiii-hiii-hiiiiiii!!! Cânta de parca râd”, imi atrage atentia gazda noastra.
Trec cu admiratie pe lânga nimfe, papagalii cântatori, si defilarea se opreste la gratioasele gaini din rasa Plymouth rock barat, cu un penaj pestrit. Originara din orasul american cu acelasi nume, Plymouth, rasa este din categoria mare (la 9 luni, cocosul putând ajunge la 5-5,5 kilograme, iar gaina la peste 4 kilograme), cu un abdomen voluminos, larg si rotund, fiind crescuta mai ales pentru oua. De sus, ne saluta cordial paunul care-si pazeste constiincios consoarta „cazuta” pe oua, lasând pe altadata spectacolul penajului.
Campioni peste tot
Din peisaj nu puteau sa lipseasca porumbeii, de la cei rotati (pe care ii mai inchiriaza cu succes pe la nunti), la voiajori, cretii unguresti, cretii francezi etc. Insa, de departe, cei mai spectaculosi sunt Tobosarii de Buhara, originari din fost Republica Sovietica Tadjikistan.
Turturele razatoare
„Acestea sunt, intr-adevar, niste pasari extrem de valoroase care se inmultesc foarte, foarte greu. In schimb, arata uimitor, dupa cum se si vede. In toamna, incaltatura trebuie sa ajunga undeva de 12 centimetri, astfel ca, atunci când sta pe picioare, sa se vada penajul ca o inimioara. Rozeta, la fel, trebuie sa fie un trandafir deschis”, explica expertul nostru.
Ar fi multumit daca ar reusi sa duca spre maturitate cel putin patru pui, acumulând un minimum de 94 de puncte regulamentare. De altfel, sa mai amintim si ca pasionatul fermier a inregistrat numeroase participari la concursurile de gen, in special ale columbofililor, unde a si reusit performante notabile. „In fiecare an, particip la interjudetene si la nationala.
Nuntasii – porumbei care merg la nunti
Am câstigat chiar si la internationale. De exemplu, cu un exemplar pe care-l am si acum – negru codalb – am iesit campion european la Olimpiada Columbofila de la Nitra, in Slovacia, in 2012, dar si la unguri, unde, la fel, am iesit campion cu «Matasea Japoneza», o rasa de gaini deosebita, cu penaj matasos cu aspect de blana, având pielea si carnea negre. Anul trecut am fost campion la Brasov cu cocosul Cochinchina, dar am si multe alte mentiuni.
Am incercat si pe Bacau sa ne organizam intr-o asociatie, Phoenix se numea, dar din lipsa partenerilor si a finantarii, s-a desfiintat”, spune cu amaraciune Florin Pascu. Specatcolul este incheiat de dragalasii iepuri din rasa Californian, caprita din metisa Alpina franceza si grasunul de Mangalita, abia sosit parca de la un salon de infrumusetare.
Vineri, 19 august, în jurul orei 19.00, pompierii băcăuani au avut o nouă misiune delicată. Nu a fost vorba despre vreun accident grav, ci despre … salvarea unei berze.
Garda de Intervenție Podu Turcului a fost solicitată să intervină pentru salvarea unei păsări, care a rămas blocată între firele de telefonie.
Zburătoarea a fost salvată și transportată la subunitate, unde echipajul SMURD i-a acordat ajutor medical, întrucât era rănită la un picior.
Un copil de cinci ani a fost accidentat, astazi, de un microbuz, in timp ce incerca sa treaca strada la intersectia strazilor Republicii si Chimiei, din Bacau.
Martorii spun ca in intersectie se afla un politist care dirija circulatia.
Desi acesta a facut semn pietonilor sa astepte pe trotuar pentru a permite masinilor sa circule, un copil de cinci ani ar fi incercat sa traverseze strada cu bicicleta, profitand de neatentia bunicii cu care se afla.
Soferul microbuzului, in varsta de 66 de ani, a reactionat promt si micutul a suferit numai rani minore, care nu au necesitat internarea sa
Vineri, la Centrul de Afaceri a avut loc conferinta de presa de inchidere a proeictului de reabilitare si modernizare a strazii Stefan cel Mare, proiect care s-a realizat pe parcursul anului 2015 si care a fost finantat cu fonduri europene.
Pe scurt, prin proiectul de aproximativ 8 milioane de lei s-au realizat 15.400 mp trotuare, s-au largit spatiile verzi cu 3200 mp, s-a inlocuit reteaua de apa de 1,2 km, modernizând caminele aferente si, poate cel mai important lucru pentru soferi, s-a reabilitat intreaga strada. Proiectul a fost executat de o asociere de firme din Suceava, Symmetrica si Electroaxa.
„Este important de mentionat ca acest proiect a intrat pe rezerva, adica fondurile europene care nu s-au cheltuit au fost realocate si astfel am reusit sa accesam banii. Noi spunem ca a fost o reusita si ne bucuram ca am reusit sa facem investitia cu minimum de efort de la bugetul local”, a declarat managerul public Leonard Padureanu.
Acesta a mentionat ca solutia tehnica a fost respectata in totalitate, ultimele lucrari prinse in proiect au fost executate in luna mai, deci proiectul s-a incheiat la timp, iar din bugetul local s-a acoperit suma de 90.000 de lei, care nu a fost inaintata la decontare.
Comisia care trebuie sa dea avizele de conformitate pentru a semna procesul verbal de receptie a lucrarii a fost in teren la sfârsitul lunii iulie, iar de acum se asteapta semnatura viceprimarului Constantin Scripat pentru ca lucrarea sa fie incheiata oficial.
Din momentul semnarii procesului verbal de receptie, garantia lucrarii este de doi ani. Aflati din paginile cotidianului Desteptarea de luni ce parere are viceprimarul Scripat despre aceasta investitie.
Un barbat de 53 de ani a ajuns, azi-dimineata, la spital, dupa ce a fost ranit intr-un accident rutier pectrecut pe Calea Marasesti din bacau, in dreptul Bisericii Sf. Gheorghe.
Conform politistilor, o tanara de 19 ani, care conducea un Opel, a incercat sa faca stanga de pe Calea Marasesti, incalcand linia dubla continua si a lovit un Volkswagen condus de un barbat de 25 de ani, din Sascut.
In urma impactului a fost ranit un pasager de 53 de ani, aflat in autoturismul Volkswagen. Ranitul a fost dus la Spitalul Judetean de Urgenta, insa nu a necesitat internarea.
PNL Bacău cere Inspectoratului Școlar Județean să facă publice criteriile în baza cărora au fost propuși noi directori pentru unitățile de învățământ, aspect menit să garanteze obiectivitatea și transparența actului decizional, dorite de societatea civilă.
„Considerăm arbitrare propunerile pe care IȘJ le-a transmis Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, deoarece schimbarea directorilor pare să aibă în spate o altă agendă și nu rezultatele obținute de fostele echipe manageriale, care au situat, totuși, Bacăul pe un onorabil loc secund la nivel național, așa cum cu mândrie perorau reprezentanții PSD” – se arata intr-un comunicat de presa semnat de presedintele organizatiei municipale PNL Bacau, Tudorita Lungu.
Ea spune ca este o neconcordanță între ceea ce se anunța nu cu mult timp în urmă și deciziile luate acum: „IȘJ este singurul capabil să explice de ce sunt schimbați oameni care au avut rezultate la examenele naționale – rezultate ce au fost scoase la paradă cu orice ocazie”.
PNL considera ca intr-un astfel de context, societatea civilă poate bănui că directorilor respectivi le sunt imputate abateri diverse, care probabil sunt cuprinse în fișele de evaluare anuală, însă secretomania din jurul acestor schimbări induce ideea unui abuz de putere.
Tudorita Lungu mai precizeaza ca in lipsa enunțării unor criterii care determină numirea, se poate presupune că apartenența și obediența față de PSD – partid față de care Theodora Șotcan, a doua oară consilier județean, și-a manifestat dedicarea – este unica probă pe care o trec cei ce devin directori de școli.
„Ca să nu bănuim PSD că înlocuiește criteriul performanței manageriale cu disponibilitatea directorilor de a sluji interese politice, solicităm lămurirea urgentă prin indicarea acestor criterii.
De asemenea, cerem reprezentanților IȘJ să manifeste deschidere totală și să explice într-o manieră neechivocă modul în care se face selecția echipelor de conducere a unităților de învățământ și să arate în ce manieră oricare cadru didactic are șanse reale să acceadă la o astfel de funcție.
Ne interesează, așadar, care este cuantumum meritocrației într-o astfel de ecuație, convinși fiind că deopotrivă PNL și IȘJ Bacău urmăresc binele sistemului de învățământ”, se arata in comunicatul primit la redactie.
O noua extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminica, 21 august, pentru bonurile emise între 1 si 31 iulie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunara este de un milion de lei si vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selectia câstigatorilor se face în doua etape. Prima va avea loc duminica si va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua si valoarea bonurilor câstigatoare. Daca numarul cererilor de revendicare depaseste o suta, va fi organizata cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câstigatoare.
Primul numar extras din urna va indica ziua emiterii bonurilor câstigatoare, iar urmatoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi dupa efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câstigatoare trebuie sa depuna bonurile fiscale (în original), alaturi de copia actului de identitate si de o cerere, la orice administratie fiscala din structura Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
20 de ani de dializa in Bacau. 20 de ani in care s-au salvat vieti. 20 de ani in care Centrul de dializa a facut istorie, s-a ridicat, s-a dezvoltat si acum a ajuns unul din centerele cele mai moderne din tara, comparabil chiar cu unitati asemanatoare din intreaga lume.
Si pentru ca a fost un moment aniversar, in sala de sedinte a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau s-a marcat cu emotie si bucurie acest lucru, urmare a unei initiative frumoase si laudabile a dr. Leonard Rosu, medic primar nefrolog, cel care a taiat panglica inaugurala a acestei sectii, in 1996, ca sef de sectie, alaturi de dr. Ioan Strutu, directorul spitalului la acea vreme, si dr. Alexandru Marcu, pe atunci directorul Directiei de Sanatate Publica.
Trecut, prezent, viitor si speranta. Acestea au fost momentele traite de toti cei prezenti la intâlnirea de vineri, 19 august, de la Spitalul Judetean de Urgenta. Au raspuns invitatiei actuali si fosti angajati ai Sectiei de Nefrologie si Hemodializa, colegi medici si asistenti medicali din spital, dar si de la alte spitale din judet, reprezentanti ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, conducerea spitalului, fosti pacienti care si-au salvat viata in aceasta sectie. „Se implinesc acum, pentru mine, 18 ani de când am renascut. Daca nu exista aceasta sectie in Bacau, daca nu eram tratat de echipa minunata de medici de aici, eu astazi nu mai eram in fata voastra.
Era iarna atunci, zapada, eu nu eram transportabil, la Iasi, facusem o complicatie pe o interventie chirurgicala banala, dar viata mea a fost salvata tocmai de acesti medici. Ei sunt salvatorii mei”, a declarat renumitul profesor de istorie Ioan Mitrea, invitat la intâlnire ca fost pacient. „Sectia s-a nascut foarte greu. Vremurile de atunci erau vitrege, dializa era privita ca o procedura foarte costisitoare, aparate nu erau, am adus paturi din curtea spitalului si le-am sudat in sectie. Am inceput cu 8 aparate, care nici acelea nu erau noi, la vremea respectiva, ci reuzitate. In zona Moldovei, doar in Iasi se mai facea dializa, si tot pe aparate din donatii, si la Suceava, pe câteva aparate vechi.
Am pornit cu 16 pacienti, care saptamânal erau obligati sa indure drumuri insuportabile, in conditii inumane la Iasi, pentru a fi tratati”, a precizat si dr. Leonard Rosu. 20 de ani cu povesti de succes, cu oameni tratati exemplar, care s-au integrat social, care si-au crescut copiii si se pot bucura acum de viata, 20 de ani de nopti nedormite de echipa medicala, 20 de ani de chin, suferinta, dar si de daruire si mari succese profesionale. Tot aici, in aceasta sectie, la nici doi ani de la deschidere, s-a inregistrat si o premiera nationala: a fost tratata prin dializa o femeie insarcinata, un lucru inedit la acea vreme. Pacienta traieste si in ziua de azi, iar copilul are deja 15 ani.
Trecut si… prezent
Acum Centrul de Dializa din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau are doua compatimente. Primul, Hemodializa – o metoda de epurare a sângelui cu ajutorul unui rinichi artificial (aparatul de dializa), adesea utilizata in anumite cazuri de intoxicatie grava, dar, mai ales, in tratamentul major al insuficientelor renale, compatiment in care functioneaza acum 8 aparate de ultima generatie, cu doi medici (dr. Corina Rosu si dr. Luminita Popa), 7 asistenti medicali, in doua ture, si 8 angajati ca personal auxiliar. Al doilea Compartiment, Nefrologia – ramura medicinei interne care se ocupa cu tratamentul patologiei renale, precum si urmarirea pacientilor transplantati renal – unde sunt trei medici (dr. Leonard Rosu, dr. Emanuela Dragan si dr. Loredana Chirculescu), 7 asistenti medicali in trei ture si 4 salariati ca personal auxiliar.
Asistentul sef pe intreg centrul este Daniela Mazere. Anual, aici sunt rezolvate aproximativ 5.600 cazuri in spitalizare continua si 2.300 cazuri in spitalizare de zi. Lunar, in aceasta sectie se efectueaza 350 de sedinte de dializa, pe bolnavii acuti si cronici. Numai o sedinta costa in jur de 100 de euro. „In acest moment suntem spre un apogeu al dializei la Bacau, din punctul de vedere al experientei medicale a echipei de doctori si asistenti, iar noi incercam, cu toate resursele pe care le avem, sa mentinem standardul de calitate al serviciilor oferite in aceasta sectie”, a aratat si Adrian Popa, managerul spitalului.
„Aici, in spitalul din Bacau, vorbim de ultimele tehnologii in materie de dializa, dar si de o maxima competenta in acest domeniu, in conditiile in care Spitalul Judetean este cotat ca o unitate medicala de interes zonal, ca adresabilitate”, a completat Dan Stoica, director executiv la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, pentru ca dr. Aurelia Taga, directorul medical al spitalului, sa adauge ca „este o sectie grea, in care, desi nu este linie de garda, medicii sunt mereu la datorie. O sectie cu o incarcatura emotionala foarte mare, pentru ca aici se duce o adevarata lupta intre viata si moarte”. La finalul intâlnirii s-a lansat si o noua provocare pentru medicii nefrologi: tratamentul prin dializa si a copiilor care au nevoie de aceasta procedura. Provocare care a primit si un raspuns imediat – in cel mai scurt timp, acest lucru va fi si realizat, dupa ce se va angaja un medic pediatru cu competente in aceasta specialitate.
„Centrul de dializa inseamna astazi mai bine de 300 de pacienti care sunt in programul de hemodializa, luna de luna. Ceea ce inseamna 300 de oameni care traiesc o viata normala. Dar mai inseamna si sute de pacienti care vin aici cu blocaj renal, cu insuficienta renala, cu risc vital, care ar deceda daca acest centru nu ar exista. Si vorbim inclusiv de pacienti din Vrancea si din Neamt, in afara de cei din Bacau. Singura problema a acestui centru este insuficienta spatiului. In rest, totul este similar cu ce este in Occident.” dr. Leonard Rosu, medic primar nefrolog
Aerostar Bacau continua sa se intareasca in vederea noii editii de campionat a Ligii a III-a care va debuta in primul weekend din septembrie.
Ultima achizitie a „aviatorilor” este atacantul Adrian Hurdubei. Revenit din Israel, acolo unde a activat sub culorile gruparii de liga secunda Hapoel Bnei Lod, fostul component al FCM Bacau si al Sport Clubului a acceptat oferta Aerostarului.
Pe lânga Hurdubei, divizionara C pregatita de Misu Ionescu i-a mai adus in aceasta vara in lot pe: Dornescu (portar, Petrotub Roman), Albescu (portar, Miroslava), Blanaru (fundas dreapta, Metalosport Galati), Belecciu (stoper, SC Bacau), Mihaes (stoper, Sepsi Sfântu-Gheorghe), A. Istrate (fundas, SC Bacau), Intuneric (mijlocas central, Gauss), Vântu (mijlocas stânga, Ceahlaul), A. Istrate (atacant, SC Bacau) si Tudorache (Foresta).
Desi s-au aflat in vizorul clubului, Aerostar a renuntat la achizitionarea lui Mateiciuc (Foresta), Apostu si Nicorici (ambii FC Botosani).
La capitolul plecari figureaza numele lui Petrache, Savu, St. Pavel, Patriche, S. Ichim si C. Matei. Miercuri, la iesirea din cantonament, bacauanii au sustinut un amical pe teren propriu cu Sporting Liesti, incheiat nedecis, 2-2. Golurile „aviatorilor” au fost marcate de Vântu si Arteni.
Pentru a pregati cât mai bine Presedintia semestriala a Consiliului UE pe care România o va prelua pentru prima la 1 ianuarie 2019 si pentru a reprezenta cât mai fidel asteptarile tinerilor din România, Ministerul Tineretului si Sportului a lansat o campanie de consultare cu tinerii privind prioritatile tematice pe care tara noastra ar trebui sa le introduca pe agenda semestriala europeana în domeniul tineret.
Întâlnirile folosesc tehnologia spatiului deschis (open space), o metoda interactiva ce permite participantilor sa propuna si sa contribuie la discutii plecând de la nevoile lor reale. Aceste evenimente sunt organizate cu sprijinul retelei „tineRETEA” in care sunt implicati direct aproximativ 600 de tineri cu vârsta între 14 si 35 de ani la nivel national.
Concluziile acestui set de consultari vor sta la baza propunerilor din partea României ce vor compune prioritatile tarii noastre pe sectorul de tineret.
In judetul Bacau, reprezentanta programului tineRETEA este reprezentat de catre doi lucratori de tineret, Andrei Gabriel Stupu si Sinica Vrinceanu, care impreuna cu prof. Adriana Ciorcila si cu reprezentantul Directiei Judetene de Tineret si Sport Bacau, Theodora Jacota, au sustinut la mijlocul acestei saptamâni in holul mare al hotelului „Sport” din Bacau o intâlnire open space cu 30 de tineri bacauani, aceasta fiind a doua din cele patru intâlniri din reteaua judeteana.
„Open space prezinta o noua perspectiva de consultare si speram sa raspundem participantilor la un numar de cinci propuneri pe prioritatile Consilului Europei, astfel incât România sa aiba un plan foarte bine pus la punct pe probleme de tineret”, a declarat Andrei Gabriel Stupu, reprezentant al programului „tineRETEA”.
