La data de 29 septembrie a.c., în jurul orei 16.30, polițiștii au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier, în incinta Cimitirului Central.
Din verificările polițiștilor, a rezultat că un bărbat de 47 ani, din Bacău, în timp ce conducea o autoutilitară pe aleea de acces din interiorul cimitirului central, nu s-a asigurat corespunzător la efectuarea manevrei de mers înapoi, a surprins și accidentat o bătrână de 72 ani, din Bacău.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a bătrânei care a fost transportată la Spitalul Județean Bacău, unde a rămas internată. Ambii participanți la eveniment au fost tesați cu aparatul etilotest, fara a se inregistra prezenta alcoolului in aerul expirat.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
In ciuda secetei care s-a instalat, mai ales, spre finalul verii, fermierii din judet se pot multumi ca, in aceasta toamna, depozitele le vor fi pline de roade. In special pomicultorii si viticultorii, care inregistreaza rezultate pe masura muncii lor.
Din pacate, si in aceste cazuri, pretul extrem de scazut al fructelor, la recoltare, i-ar mai putea dezamagi. Rezolvarea este…asteptarea unui trend mai bun al pretului pe piata, timp in care recoltele stau bine in celulele frigorifice proprii.
La Itesti, sunt vreo patru fermieri care, prin anii ’90, au avut curajul si inspiratia sa preia din livezile care fusesera pâna atunci in proprietatea statului. Unul dintre acestia este Mitica Popa, despre care toata lumea specialistilor stie ca el este cel care a participat activ la infiintarea celor peste 170 de hectare de livezi din zona. E un fel de „tatal livezilor” de aici.
Administreaza peste 30 de hectare de livada, din care mai mult de jumatate este infiintata acum …34 de ani. Numai meri din soiurile consacrate Golden, Ionatan, Starkrimson, dar si din cele mai „recente”, Generos, Pinova, Florina, Fuji, Ciprian, din pacate, „nedescoperite” inca de gusturile românului, in ciuda calitatilor lor deosebite.
L-am gasit in pragul toamnei, cum altfel?, in mijlocul livezii, insotit de „familia” de animale (este prietenul declarat al acestora), in frunte cu catelusa Lucica pe care a salvat-o de la un final nefericit, având gâtul prins intr-un lat.
Mitica Popa
„La mine, cam la trei ani, dau lovitura, in sensul ca am productii foarte bune. Ei, anul asta e cel bun. Productiile vor fi undeva, in medie, la 45 de tone pe hectar. In total, in jur de 1.400 de tone, din care cred ca 1.000 le dau la industrie, pentru suc, gemuri etc. Problema cea mare este pretul mic la recoltare”, spune Mitica Popa.
De exemplu, Ionatanul – cel mai cautat, pentru ca este ieftin si are un gust cunoscut de zeci de ani de român, l-a dat cu 1,2 lei kilogramul. La industrie, merele le va vinde cu 0,50 kilogramul, pret bun in conditiile in care, in 2014, de exemplu, l-a dat si cu 0,13 bani kilogramul; in total 1.160 de tone.
Din Bârlad, la Itesti, via Panciu
Si in acest an, e la fel de greu sa gasesti oameni care sa vina la cules recoltele. Prin livezi, ajung, de obicei, tarani de prin alte judete, care, de regula, isi câstiga existenta din munca sezoniera din agricultura.
„Cel mai greu e de gasit mâna de lucru. Nu vin oamenii, pentru ca fie ca au de lucru la ei in gospodarie – culeg porumbul, barabulele etc, fie sunt plecati, in toata Moldova, la recoltat strugurii si altele. Dar, cred, totusi, ca intr-o saptamâna o sa ajunga si pe la noi. Acum, am doar…16 oameni la cules, când ar trebui sa fie cel putin 40, ca sa ma pot incadra pâna la 1 noiembrie. Asa, cred ca ma duc pâna pe 30…februarie”, imi spune sagalnic Mitica Popa.
A decis ca mai intâi sa culeaga „fruntea” (merele cele mai aratoase), in asteptarea unui pret mai prietenos. De altfel, gospodarul nostru are spatiu de depozitare pentru câteva sute de tone de mere. Odorel Fulganu, de 47 de ani, e din partea Bârladului, comuna Coroiesti, si a revenit la Itesti dupa ce mai fusese, pe la mijlocul anului, la curatat pomii de crengi. E sudor de meserie, cu Profesionala, si, in trecut, si-a incercat norocul, in constructii, prin Spania. Dupa un timp, a ales sa munceasca, insa, in tara, unde e mai bine, spune el.
„Am fost la cules de struguri, la Panciu, la un particular, si acum am venit aici. In zona noastra nu e de lucru, nici la porumb, la nimic. Avem unde dormi, mâncare, iti mai da si tigari, daca fumezi, doar ca iti opreste din bani. Asta e! Muncim aici cât va dura, pâna terminam, dupa aia cautam in alta parte”, explica barbatul. Spune ca ar avea si acasa de lucru, la porumb, numai ca mistretii i-au cam dijmuit recolta. E venit cu feciorul lui, Cristi, de 24 de ani.
Baiatul a terminat liceul, cu meseria de muncitor necalificat nivelul II in constructii!, dar n-are unde sa munceasca. A fost si el plecat la munca, asudând ca zilier, prin Italia, Austria si Serbia. Costel e tot din judetul vecin, comuna Podana, sat Mascurei. „Pentru noi nu-i greu, suntem invatati. Venim aici de zeci de ani”, marturiseste barbatul.
De vreo 16 ani, pe dealurile de la Traian, incalzite tot anul de soarele iubitor, se intind cu noblete suprafete mari de vita de vie. Toate cele 25 de hectare apartin unui viticultor nascut si crescut pe aceste meleaguri care a inteles la timp ca zona este una exceptionala pentru cultura vitei de vie. Asadar, Eugen Burca a pornit de la o bucata mica de pamânt mostenita de la parinti, pe care, ulterior, a reusit (nu fara mari eforturi) sa o mareasca pâna a ajuns la actuala suprafata. Pe zecile de hectare, au fost cultivate soiuri nobile de vita de vie, de la Sauvignion Blanc si Muscat Ottonel, la neaosele Feteasca alba si Feteasca regala.
„Anul asta a fost mai capricios, pentru ca a plouat mult, in primavara, motiv pentru care am fost nevoit sa aplic mai multe tratamente, in jur de noua. Apoi, a venit seceta, dar am reusit sa intretinem via si acum ne cam «râde mustata». La momentul actual, cred va fi o productie de 18-20 de tone la hectar”, a estimat Eugen Burca, proprietarul podgoriei de la Traian.
Unde ne sunt taranii?
Din pacate, si la podgoreni, culesul este o mare problema, intrucât este la fel de greu de gasit forta de munca. „Noi, de regula, lucram cu sezonieri, la recoltat. Din pacate, oamenii nu vin la treaba, in principal, pentru ca sunt beneficiari ai ajutorului social prin Legea 416/2001. Or, eu ii trec obligatoriu in registrul de zilieri, caz in care este gasit ca are venituri si, in felul acesta risca, sa piarda ajutorul de la stat. Prin urmare, prefera sa ia banii nefacând nimic, decât sa munceasca in agricultura”, a punctat Eugen Burca.
Cei care mai lucreaza la muncile sezoniere sunt plecati fie afara, fie in sudul tarii, unde recoltele s-au copt mai devreme. In aceste conditii, fermierul este nevoit sa culeaga recolta cu angajatii fabricii de vinuri pe care o detine, la care se mai adauga, eventual, tarani din comunele limitrofe.
„Daca dai din mâini, totu-i normal”
Pe Anca, inginer agronom, de profesie, am gasit-o „la datorie”, cum zice ea, supraveghindu-i indeaproape pe cei 16 oameni prezenti la cules.
„Acum e vreme buna, in partea asta de vie, dar când ajungem dincolo, la cabana, facem si focul, pentru ca zona este expusa curentilor si e mai frig”, explica inginerul. In vie, misuna oameni veniti la cules de prin satele vecine. Vasile Bodolica e de la Plopana, satul Mâlosu. E un fel de sef peste zilieri.
„Nu vin oamenii, pentru ca nu prea le iese «pasienta». Plus ca acum, vreo 25 de la noi din sat sunt la recoltat de mere, acolo, in comuna. Aici, am venit doar 8, ziua muncim, iar seara ne transporta acasa, plus ca ne asigura si masa, la 12.00”, spune seful zilierilor.
Mihaela Cepraga, de 35 de ani, e una dintre putinii muncitori care au venit la cules strugurii. Se vede ca face asta de multa vreme, judecând dupa cât de iute ii umbla mâinile printre struguri. „Mai facem si noi un ban, ca din asta traim. Nu avem serviciu, asa ca trebuie sa ne descurcam intr-un fel. Suntem obisnuiti, unde este de munca, acolo mergem si noi”, spune femeia. Alaturi e fata ei, Roxana, toata numai un zâmbet.
De altfel, e cu toata familia. La doua rânduri, dau de un alt membru al familiei, Ionut. Are doar 18 ani si, „decorat” cu o tunsoare moderna, „da din mâini cu folos”, cum zice el. „Nimic nu-i usor in viata. Ai parte si de bune si de rele. Asta e. Nu m-am insurat, ca abia ma intretin pe mine. E timp si de insuratoare”, filozofeaza fin tânarul zilier.
Filareta Ursu, de 54 de ani, e din Sasa, un sat comasat cu Poiana, din comuna Negri. E „aproape” zilier, zice femeia, nu stiu de ce. „Va spui tat. E foarte bine la vie. Daca dai din mâini, totu-i normal. Fac de toate, sapat, cules, mai putin curatat via, ca nu ne pricepem”, rosteste automat femeia, indepartându-se iute spre rândul cu Sauvignion blanc.
Cu bucurie scriu despre un Festival la care particip activ din 1998, Zilele Muzicii Contemporane. Am ascultat aici lucrari ale compozitorilor români si straini, formatii camerale de prestigiu, coruri, orchestre, solisti vocali, instrumentisti, care au restituit 715 opusuri.
Alaturi de concerte si recitaluri, Zilele Muzicii Contemporane a consemnat colocvii – simpozion, expozitii, gale de film, pantomima, spectacole de opera, balet sau lansari de carte.
Initiat de Trio Syrinx, Ovidiu Balan si Ansamblul Archaeus, primul festival de muzica noua din România, membru al “The European Conference of New Music” si-a câstigat adepti – putini, ce-i drept – în Bacau, dar ecoul a ceea ce se petrece aici de 30 de editii, a ajuns peste tot în lume.
Este un proiect ambitios si complex, în care an de an, alaturi de formatiile camerale, orchestra a fost principal protagonist în repertorii dificile, descifrate întotdeauna de dirijorul Ovidiu Balan.
Sâmbata, 1 octombrie, la Sala Ateneu, ora 18,30, tele-opera-balet – Homo videns de Liviu Danceanu. Solisti: soprana Simona Jidveanu, mezzosoprana Antonela Bârnat, tenorul Cristian Alexandru Petrescu si basul Constantin Trasca.
Regia si scenografia sunt semnate de Daniel Prallea-Blaga, iar Orchestra Filarmonicii “Mihail Jora” este dirijata de Cristian Lupes.
La ora 17,30, duminica, 2 octombrie, la Centrul international de cultura si arta „G.Apostu”, prof.univ.dr. Eduard Apetrei si criticul de arta Pavel Susara prezinta expozitia de pictura EKG a Dalinei Badescu.
Ansamblul Archaeus, condus de Liviu Danceanu interpreteaza, sub genericul Tachicardii, stenturi, bypassuri: Clocks de Doina Rotaru, Tachicardia de Liviu Danceanu si Diffractions brisées de Horia Surianu.
În ultima seara de Festival, dirijorul Ovidiu Balan conduce orchestra si Corul “Armonia” al Colegiului National “George Apostu” în The One Born From A Tear de Dan Spînu.
Concluzia care se impune dupa trei decenii de muzica noua, da si titlul editiei, „SHOW MUST GO ON”.
De mai bine de o saptamâna, toamna se arata stapâna peste tot. Ceva nori negri si ploi reci ne-au facut sa uitam de vara fierbinte, gecile de toamna si umbrelele au facut parada modei prin oras, iar gândurile…gândurile zboara.
Si meteorologii spun ca se incalzeste in acest weekend, insa de marti… „Cri, cri, cri, toamna gri…”. Dar sa privim si partea buna a lucrurilor. Pe lânga inceputul de an nou scolar, startul recoltelor imbelsugate si multe alte parti frumoase ale toamnei isi fac loc si…mustariile. Nu poti sa nu-ti imaginezi o locatie amenajata traditional in care sa servesti, intr-o cana de lut, must proaspat stors, pastrama de oaie cu usturoi si mamaliguta, de ce nu si un cârnacior proaspat pe gratar sau câtiva mici rumeniti cu mustar.
Toate asezonate cu o muzica lautareasca, sa-ti vina cheful de viata. Stiu. Avem imaginatie bogata, pentru ca prin oras nu mai gasesti asa ceva. Intr-o plimbare prin „vechiul târg al lui Bacovia”, am trecut pragul câtorva restaurante care anii trecuti amenajau astfel de zone, adresate iubitorilor de must si de pastrama. In majoritatea dintre ele, ideea de „mustarie” a ramas doar istorie. Fie ca am intrat la „Cerbu”, la restaurantele din zona Orizont, la „Curcanul de Aur” si altele, am intâlnit cam aceeasi poveste. Sintetizat, mustariile nu sunt rentabile. Preturile sunt cum sunt iar bacauanii nu prea mai agreaza aceasta idee clasica.
Nu ne ramâne decât sa-i credem pe cuvânt pe cei de la restaurantele respective si sa speram ca, totusi, traditia nu a murit de tot. Aparentele sunt salvate de cei de la Green Park, care au deschis de ceva vreme mustaria pentru ca tin la traditie. „Si anul acesta am deschis mustaria, dar, din pacate nu a mers asa de bine. Nici vremea nu a fost prea grozava, iar seara se lasa chiar rece, rece. E destul de dificil sa mentii mustaria in conditiile astea asa ca ne gândim serios sa inchidem acest segment in perioada imediat urmatoare”, ne-a spus Gheorghe Dospinescu, administrator la Green Park.
Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, toamna 2016 e cam cu ghinion. Speranta iubitorilor de traditii cu must si pastrama ar putea fi salvata peste câteva zile de cei de la „Curtea Veche”, care au in vedere deschiderea unei mustarii in crama de la subsol, dar nici ei nu se arata prea optimisti. „E destul de greu sa achizitionezi strugurii, sa-i depozitezi, sa faci mustul proaspat.
Preturile la pastrama de oaie nu sunt chiar cele mai mici pentru ca asta e piata. Noi speram ca mai sunt iubitori a traditiilor noastre românesti si care apreciaza autenticitatea”, a spus un reprezentat de la „Curtea Veche”.
Pacat, am spune noi. Pentru ca este o traditie foarte frumoasa cu un „parfum” unic. Daca vestile acestea sunt mai mult amare, mai bine nu ratati o cana cu must din 2016. A fost o vara buna in care s-au copt struguri de calitate care ne fac toamna mai dulce.
Cunoscutul colectionar bacauan Mihai Ceuca daruieste bacauanilor si tuturor iubitorilor de istorie si de frumos ultimul album cu imagini de epoca dintr-o serie de patru asemenea carti menite sa redea imaginea vietii social-economice a inaintasilor nostri in judetul Bacau.
Albumul, o excelenta realizare a autorului, dar si a editurii si tipografiei Magic Print, din Onesti, poarta un titlu care ii subliniaza calitatea memorialistica, dar si sentimentala: „Bacau, urbea cu parfum de epoca”. Aici apar, adnotate si grupate in 15 capitole, in functie de obiectivele prezentate si de semnificatia lor sociala si economica sau culturala, aproape jumatate dintre cele 300 de ilustrate adunate, in mai mult de o jumatate de secol, de inginerul Mihai Ceuca.
Descoperim, pe lânga imaginile generale, pe cele ale Primariei, ale Palatului Administrativ, ale cladirii teatrelor din Bacau, redescoperim imagini de pe Strada Mare, de pe Strada principala, imaginile hotelurilor si ale Gradinii publice, ale bisericilor orasului, dar si ale unor fabrici si ale unor banci.
Putem vedea sau revedea cum aratau cazarmile Bacaului, dar si Spitalul sau Gara.
Celelalte trei albume din seria de patru publicate la aceeasi editura si tiparite la aceeasi tipografie, Magic Print, sunt semnate de profesorul Corneliu Stoica si cuprind si imagini din colectiile de cartofilie ale inginerului Mihai Ceuca si ale altor colectionari. Albumele sunt „Târgul anilor romantici. Un secol de istorie ilustrata a orasului Târgu Ocna”, „Valea Trotusului de odinioara in carti pustale ilustrate (1899 – 1939)” si „Slanic Moldova de odinioara in carti postale ilustrate (1899 – 1939)”.
Colectia integrala de carti postale ilustrate a inginerului Mihai Ceuca arhiveaza imagini din toate localitatile judetului Bacau, surprinse la inceputul secolului al XX-lea. O parte dintre acestea au aparut in peste 20 de lucrari monografice realizate de diferiti autori.
„Dupa 50 de ani de pasiune materializata în colectia de carti postale ilustrate cu imagini din orasul si judetul Bacau, traiesc bucuria de a oferi si concitadinilor mei aceste imagini. Rasfoind albumul al carui «miros de cerneala tipografica proaspat imprimata» ma îmbata, ma gândesc atât la vârstnicii cât si la tinerii potentiali cititori care, sper, vor lacrima unii cu nostalgie, altii cu uimire.” Mihai Ceuca
Sâmbata, in deschiderea stagiunii, Stiinta si Dinamo se vor bate pentru un loc in faza intâi a Cupei României
Anul acesta, sezonul competitional la volei masculin debuteaza in Bacau. Cu un meci de Cupa României. Sâmbata, de la ora 12.00, Stiinta Bacau si Dinamo Bucuresti se vor confrunta intr-un meci cu caracter de mansa unica, in faza preliminara a competitiei.
Cine câstiga, merge mai departe. Adversara din faza intâi a Cupei este deja cunoscuta: Tricolorul Ploiesti.
„Speram sa fim noi aceia care vor juca impotriva Ploiestiului, insa suntem constienti ca nu ne va fi usor cu Dinamo. Inainte de toate, Dinamo si-a pastrat echipa cu care a retrogradat la mustata din Divizia A1: cu Harbuz si Chitiogoi «secunzi» si cu un cuplu de centri pe care il cunoastem bine: Muresan si Soloc”, a declarat antrenorul Stiintei, Cornel Paduraru, care, inca nu si-a definitivat lotul:
„Pâna la jocul cu Dinamo ni se va alatura si un component al nationalei Moldovei, Pavel Cimili”. Sosirea lui Cimili completeaza lista de achizitii efectuata in inter-sezon de Stiinta si pe care se regasesc ridicatorul sârb Alexander Ivkovic, universalul maghiar Krisztian Csoma, libero-ul dinamovist Doru Ghimes, centrii Sergiu Marinca (Steaua) si Alexandru Voinea si „secundul” Stefan Somesan, ultimii doi venind de la Ploiesti.
Din lotul care a obtinut promovarea au ramas: Purice, Vitelaru, Cazacu, Saracutu, Târcavu, C. Matei si Todorut. „Evident, ne confruntam cu probleme de omogenitate, dar ne dorim sa incepem sezonul cu dreptul”, a subliniat Cornel Paduraru.
In etapa a cincea a Ligii a III-a cele doua grupari bacauane din Seria I evolueaza departe de casa. Aerostar se deplaseaza la Miercurea Ciuc, unde va intâlni o pretendenta la promovare, in timp ce Sport Club evolueaza pe terenul Pascaniului, performera rundei precedente
Csikszereda Miercurea Ciuc- Aerostar (vineri, ora 15.00). Moment fast pentru Aerostar. „Aviatorii” vin dupa prima lor victorie in campionat (5-1 cu Odorhei) si, totodata, si-au gasit si antrenor. Noul antrenor este, de fapt, vechiul antrenor, Misu Ionescu revenind la echipa dupa demisia pe care si-o depusese ca urmare a celor trei infrângeri la rând in startul campionatului.
Moment fast, deci. Sa vedem, insa si cât va tine. Si asta pentru ca Aerostar se pregateste pentru un adevarat tur de forta, cu trei meciuri- care mai de care mai dificil- in doar sapte zile. Primul test este cel de azi, de la Miercurea Ciuc, contra Csikszeredei, una dintre cele doua formatii fara punct pierdut din Seria I. Marti, urmeaza Foresta lui Cristi Popovici in Cupa României, iar vinerea viitoare, pe „Aerostar”, vine AFC Harman.
La Miercurea Ciuc, cealalta divizionara C bacauana, Sport Club a pierdut cu 1-0, inclinându-se in fata golului marcat de Bajko Barna, a experientei lui Robert Ilyes, dar si a arbitrilor. „Aviatorii” sunt avizati.
CSM Pascani- Sport Club Bacau (vineri, ora 15.00). Dupa un start furtunos de campionat, cu doua victorii si un golaveraj de 7-1, Sport Club s-a inmuiat. Ce-i drept, a avut de infruntat si doua echipe foarte bune (Csikszereda si Harman), dar la fel de adevarat este ca bacauanii sunt conditionati de pregatirea fizica fluctuanta. In etapa a cincea, Dobârceanu si compania pot recupera insa o parte din terenul pierdut.
Adversara SC-ului este CSM Pascani, echipa care, dupa trei esecuri la rând, s-a trezit victorioasa la finalul saptamânii trecute, in fieful Romanului. Acest rezultat are explicatiile sale- CSM Roman se confrunta cu mari probleme de lot si nu numai de lot- insa, in egala masura, pune in garda echipa lui Gica Penoff in vederea jocului de azi.
Pentru meciul cu Pascaniul, singurul incert in tabara oaspetilor este Gabi Boghian, bolnav. Ca si Aerostar, Sport Club va sustine trei meciuri intr-un interval de numai o saptamâna, dupa jocul de la Pascani, urmând cel de la Galati, cu Metalosport, in Cupa si cel de acasa, cu Stiinta Miroslava, din runda a sasea a campionatului.
Magura 2012- Universitatea Alexandria (duminica, ora 11.00, stadion „Lucretiu Avram”)
Duminica, 2 octombrie, de la ora 11.00, Pisicile Rosii primesc vizita Universitatii Alexandria in etapa a doua a Ligii I la fotbal feminin.
In runda de debut, bacauancele au stat, in timp ce gruparea din Alexandria a facut scor, 4-1, cu Universitatea Galati.
„Primul meci este, intotdeauna, si cel mai greu, iar adversarul este o echipa cu experienta, care a jucat si in Superliga, iar asta ne ambitioneaza si mai mult sa fecm bun. F
orta echipei e atuul nostru”, a declarat capitanul Pisicilor Rosii, Anca Barbulisteanu.
Campania de cultivarea limbii este conditionata de doua însusiri care îi asigura sau nu succesul: continuitatea si, respectiv, anvergura. Dacă prima cunoaste sincope (de pilda, absenta unei rubrici specializate la postul public de radio, de felul celei sustinute vreme de peste doua decenii de Serban Iliescu – „Ghid radiofonic de exprimare corecta”; dupa plecarea dintre noi a acestui „George Pruteanu al radioului”, în martie 2016, la numai 60 de ani, Societatea Româna de Radiodifuziune nu i-a gasit – înca? – un înlocuitor), cea de-a doua pare a fi rezolvata.
Senzatia de cuprindere natională mi-o da si pachetul de prestatii lingvistice primit de la Târgu-Jiu si semnat de unul dintre cei mai vrednici slujitori ai limbii si literaturii române din partea locului – Constantin E. Ungureanu. În presa culturală a ţinut să facă loc unor articole şi studii aplicate, pe teme desprinse din exprimarea tot mai sprintenă a tinerilor, îndeosebi: „Argoul – un limbaj convenţional, un aspect al limbii vorbite” (cu mottoul eminescian: „Din vorbirea şi scrierea unui om se poate cunoaşte gradul său de cultură”; dascălul gorjean cere să nu mai fie mutilate „cuvintele sfinte” profesor/profesoară şi diriginte/dirigintă în „prof”/„profă” şi „dirig”/„dirigă”), „Cum se pronunţă corect: /uaterlo/ sau /vaterlo/?” sau pur şi simplu „Cum este corect”.
Constantin E. Ungureanu este şi autorul unei utile lucrări de promovare a resurselor expresive pe care le deţine graiul nostru: „Limba română – valori stilistice la nivel lexical, fonetic şi gramatical” (Târgu-Jiu, Editura „Măiastra”, 2010¸ 296 p.; format academic). Ceea ce reţine atenţia în cazul ei este nu atât conţinutul propriu-zis – care răspunde cu generozitate nevoii de informare a elevilor şi studenţilor, dar şi a profesorilor, cu privire la potenţialul de artisticitate uriaş aflat la fiecare nivel al limbii –, cât un act de onestitate ştiinţifică tot mai rar parcă azi.
„Intenţia noastră – mărturiseşte Constantin E. Ungureanu în deschiderea volumului – a fost ca această lucrare să fie prefaţată de /…/ Theodor Hristea. Dintr-o regretabilă eroare, am trimis un exemplar necorectat al lucrării, pentru care mă adresez familiei, în alt mod nemaifiind posibil, cu Mea maxima culpa!” (Literele cursive, în bold, semnul exclamării şi sublinierea îi aparţin autorului.) „Am rămas de-a dreptul stupefiat – continuă Domnia Sa – de răbdarea şi scrupulozitatea, aproape ieşite din comun, de care a dat dovadă Domnul Profesor, în corectarea prezentei scrieri, notând până şi semnele diacritice.”
Admiraţia postumă (Th. Hristea ne-a părăsit înainte de a fi tipărită cartea) continuă cu bucuria de a fi „înţeles mai bine unele aspecte legate de aparatul ştiinţific şi ce înseamnă să fii un om dedicat activităţii ştiinţifice”. Universitarul bucureştean face public un fragment de erată la „Sintezele de limba română” al căror coordonator este:
„La p. 29 (rândul 11 de jos în sus) se va citi elementului indus (în loc de inductor). Lucrarea a fost publicată în lipsa mea din ţară, din care cauză n-am putut să-i asigur o corectură ireproşabilă”. Dascălul din Țiclenii Gorjului reproduce în facsimil un fragment al scrisorii lui Th. Hristea („scrise de sfânta mână”), pe care o aşază imediat după pagina de gardă a cărţii. Splendidă lecţie de verticalitate a lui Constantin E. Ungureanu în faţa ştiinţei şi adevărului!
Luna august a marcat înca un val masiv de achitare a restantelor bancare în judetul Bacau: peste noua milioane de lei, conform raportului facut public de Banca Nationala a României.
Dupa trei luni de crestere consecutiva a restantelor (ianuarie, februarie si martie), bacauanii aproape au egalat performanta reducerii datoriilor în banci din ultimele patru luni ale anului 2015, pentru ca în perioada aprilie – iulie din acest an restantele au scazut cu aproape 115 milioane de lei.
Media lunara a fost de aproape 29 de milioane. Cu scaderea din luna august, valoarea restantelor a ramas la numai 137 de milioane de lei, nemaiadusa la un nivel atât de mic din anul 2010.
Comparativ, volumul economiilor bacauanilor în banci este în crestere si a ajuns la peste 9,30 de miliarde de lei în luna august, cel mai mare din toate timpurile. În schimb, volumul creditelor a scazut cu peste 59 de milioane de lei, comparativ cu volumul din luna iulie. Creditele contractate au ajuns, astfel, la 3,33 de miliarde de lei în final de august.
Bacauanii au solicitat bancilor credite în lei de peste 2,24 de miliarde (în crestere), iar în valuta la echivalentul a 1,08 miliarde de lei (în scadere). Creditele restante ramân, în continuare, mult mai mici decât economiile, dar de 3,63 de ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adica fata de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înteles ca rezidentii au cel mai mare volum de credite, de aproape 1,08 miliarde de lei, pe când nerezidentii stau la peste 916 milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la aproape 263 de milioane de lei (în scadere), iar a creditelor pentru locuinte la peste 417 milioane de lei (tot în scadere).
În Regiunea Nord-Est, ponderea restantelor în total credite acordate bacauanilor a scazut la cel mai mic nivel în ultimele 14 luni, iar în judetul Bacau ramâne cea mai scazuta între toate cele sase judete, de numai 4,11%, sub nivelul regional de 5,91%.
Judetul Botosani ocupa pozitia a doua la acest capitol, cu 4,70%. Ponderea cea mai mare o au restantele înregistrate în judetul Vaslui (11,64%), dar în volum cele mai mari restante ramân cele din judetul Iasi, de peste 429 de milioane de lei, însa si volumul creditelor este cel mai mare în Iasi, de peste 7,71 de miliarde de lei.
Valorile, în volum, pentru judetul Bacau sunt aproape la jumatatea celor din Iasi.
– acestia spun ca prefera sa aplice sanctiuni pentru parcare sau stationare neregulamentara decât sa blocheze roata masinii
De la inceputul acestui an si pâna la data de 27 septembrie, agentii de la Politia Locala Bacau nu au blocat niciun autoturism care era lasat in loc nepermis, uneori chiar sfidator sub indicatorul care avertizeaza ca este o zona cu blocari.
Oficialii institutiei spun ca politistii au in autoturismul de serviciu dispozitivele care se aplica pe roata, dar ca prefera sa aplice amenda conform legii, in locul unei masuri in baza Hotarârii de Consiliu Local.
Nici anul trecut nu s-au facut prea multe blocari, dar in 2014 peste 400 de masini au fost „incaltate”, in special in zona centrala a orasului. „Blocarile ramân in sfera de competenta a Politiei Locale, dar anul acesta nu s-a facut nicio blocare, pentru ca nu s-au constatat situatii deosebite. Anul trecut au fost 10 blocari.
Nu este o masura de fluidizare. Conductorul auto poate lasa autoturismul o zi intreaga in locul respectiv si mai mult incurca traficul. Din 2015, când am primit noi competente pe rutiera, in caz de stationare/oprire neregulamentara s-a preferat sa se aplice sanctiuni conform OUG 195/2002. Amenda este de 2-3 puncte amenda si 2-3 puncte penalizare”, a spus Florin Podoleanu, purtator de cuvânt la Politia Locala Bacau.
Punctele de penalizare ar trebui sa-i sperie pe soferi mai ceva decât „caracatita” si taxa de 100 de lei ce ar trebui sa o achite pentru deblocarea masinii. Daca aduna 15 puncte atunci ramân fara permis pentru 30 de zile.
In cele aproape zece luni ale acestui an, agentii locali au aplicat pentru oprire/stationare/parcare neregulamentara 534 de sanctiuni, in valoare totala de peste 52.300 de lei, iar aici intra si acele parcari in statiile de autobuz.
Bacau ar fi trebuit sa gazduiasca, saptamâna viitoare, intre 3 si 7 octombrie, BIG BUILD, un eveniment de constructie accelerata si voluntariat unic in Europa prin amploarea sa, la care ar fi participat 800 de voluntari din SUA, Canada, Europa, Asia si România.
Din cauza intârzierilor în obtinerea avizelor si a schimbarilor legislative, Habitat for Humanity România (HHR) amâna evenimentul. Prin proiectul derulat de HHR, 40 de familii cu venituri mici vor primi o locuinta decenta în cartierul Izvoare.
Evenimentul va fi reprogramat dupa ce autoritatile locale vor elibera autorizatia de constructie. Reprezentantii HHR arata ca “angajamentul fata de cele 40 de familii ramâne neschimbat” si ca fac toate eforturile pentru ca beneficiarii sa aiba cât mai repede o locuinta. In acelasi timp, Kaufland România, partenerul strategic al proiectului BIG BUILD, promite ca va acoperi chiria unei locuinte sanatoase pentru toate familiile pâna când noile case vor fi gata.
“Ne pare rau ca nu reusim sa ajutam în acest moment cele 40 de familii sa aiba conditii decente de locuit. Totodata, suntem recunoscatori pentru sustinerea aratata de catre partenerii nostri. Kaufland România a venit imediat în sprijinul familliilor cu o solutie astfel încât sa poata locui decent pâna la mutarea în noile locuinte”, spune Gabriel Pascal, director interimar la HHR.
Habitat are ca partener administratia locala, care a pus la dispozitie terenul, prin urmare a fost convinsa ca va obtine la timp autorizatia de constructie. Schimbari în administratie, dar si in legislatie au impiedicat desfasurarea BIG BUILD. “Dupa acordarea terenului prin Hotarâre de Consiliu Local, Habitat for Humanity România a facut toate eforturile sa schimbe functionalitatea industriala a terenului alocat de municipalitate în cea rezidentiala.
În lumina acestor schimbari, singura solutie este amânarea evenimentului de constructie accelerata pâna la obtinerea autorizatiei de constructie”, mai arata Gabi Pascal.
Am luat act de comunicatul remis publicității de către Habitat for Humanity România și, în spiritul transparenței administrative și al unei corecte informări a opiniei publice, în calitate de reprezentant legal al Municipiului Bacău, fac următoarele precizări:
Nu punem la îndoială, sub nicio formă, proiectele cu impact social, derulate în Municipiul Bacău. Municipiul Bacău susține necondiționat proiectele sociale veritabile. Mărturie în acest sens stau alocările de fonduri din bugetul local pentru asociațiile și organizațiile ce-și desfășoară activitatea în acest domeniu.
Proiectele derulate în Municipiul Bacău, în care Primăria este partener cu diverse ONG-uri sau asociații, se întemeiază pe respectarea întocmai a legislației în vigoare, inclusiv în domeniul construcției de locuințe. Ceea ce este opozabil și obligatoriu, în materie de legalitate, pentru fiecare cetățean al Municipiului Bacău, este opozabil și obligatoriu și pentru o organizație, fie ea și Habitat for Humanity. Nicăieri în lume nu poți construi eludând prevederi legale exprese.
Siguranța în construcții nu este un subiect facultativ. Când discutăm despre un imobil în care vor locui oameni trebuie respectată legislația în materie, cu girul instituțiilor de resort (Inspectoratul de Stat în Construcții, Inspectoratul pentru Situații de Urgență etc). Cetățenii trebuie să aibă garanția că sunt în deplină siguranță în imobilul în care vor locui.
Ne exprimăm întreaga disponibilitate pentru ca proiectul derulat de Habitat for Humanity în Municipiul Bacău să se desfășoare, dar într-o deplină stare de legalitate.
* cei care au câini de rasa comuna ii pot steriliza pe banii primariei * institutia incearca astfel sa limiteze inmultirea câinilor maidanezi, 1500 de câini fiind strânsi de pe strazi anual * deocamdata, programul nu este foarte cunoscut bacauanilor, pentru ca s-au facut putine interventii
Pe 21 iulie, Primaria Bacau a lansat programul de sterilizare gratuita a câinilor de rasa comuna, cu stapân, din municipiu, in incercarea de a elimina posibilitatea inmultirii lor accelerate si de a-i incuraja pe cei care ii tin in curte sau in apartament sa isi asume responsabilitatea si sa-i sterilizeze.
Inmultirea necontrolata este unul din motivele pentru care nu se reuseste limitarea aparitiei câinilor vagabonzi in Bacau. La doua luni de la deschiderea campaniei, aflam ca de fapt nu este asa de popular. „Programul merge, dar nu prea sunt cereri. S-ar parea ca oamenii care stau la casa si au câini i-au sterilizat”, ne-a spus medicul Florin Velisar, unul dintre veterinarii la care se poate merge pentru sterilizarea patrupedelor.
„Cerere exista, dar din pacate nu pe masura asteptarilor. Cred ca nici nu a fost mediatizat suficient, desi este un lucru fantastic pe care il face Primaria Bacau, in incercarea de a rezolva problema câinilor comunitari”, a declarat dr. Alin Moscu.
Medicul veterinar a spus ca de la demararea campaniei in cabinetul sau s-au facut 10-11 operatii, mai multe la femele. Acesta sustine ca dupa operatie, patrupedele trebuie sa urmeze macar doua zile de tratament si sa fie microcipate, operatiuni care trebuie suportate de proprietari. „In cabinetul nostru am facut preturi speciale pentru a veni in sprijinul primariei pentru ca vrem sa incurajam aceasta campanie”, a mai spus dr.Moscu.
Cu aproximatie, proprietarii mai trebuie sa achite dupa sterilizare circa 80-90 de lei pentru tratamente. Ceea ce inseamna oricum mult sub costul total al unei sterilizari care se suporta din bugetul propriu. Si la Saves Vet s-au facut circa 20 de sterilizari. „Am avut cereri dar nu foarte multe. Deocamdata, le-am sistat pentru ca astept ca primaria sa faca plata operatiilor deja facute”, ne-a spus reprezentantul clinicii.
Asadar, fonduri sunt, se cauta doritori.
Sterilizarea gratuita a câinilor de rasa comuna cu stapân se asigura în baza Hotarârii Consiliului Local nr. 97/31.03.2016.
Municipalitatea achita 120 de lei fara TVA pentru sterilizarea femelelor si 80 de lei fara TVA de mascul, restul tratamentelor post-operatorii si microciparea fiind in sarcina proprietarilor.
Bugetul alocat in acest an este de 50.000 de lei, iar medicii trebuie sa prezinte un centralizator si bonurile de sterilizare in original.
Cabinetele care au contract cu Primaria Bacau
SC SAL-VET SERVICII VETERINARE SRL – Str. Ion Ionescu de la Brad nr.84, Tel. 0234.588.937
C.M.I. MOSCU ALIN-RENATO – Clinica Provet, Calea Moldovei nr. 50, Tel. 0234.571.854
SC SAVES VET SRL – Str. 9 Mai nr. 78, Tel. 0721.416.512
SC VELISAR CHINOVET SNC – Stadionul Municipal, Tel. 0234.521.734
Bineinteles, sterilizarea se poate face si la adapostul de câini al primariei.
Joi, in jurul prânzului, pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau au fost solicitati sa intervina cu autoscara la un bloc din centrul Bacaului unde o antena TV, amplasata pe peretele exterior al unui apartament de la un etaj superior, era desprinsa aproape in totalitate si ar fi putut oricând sa cada peste trecatori.
Cu ajutorul autospecialei de interventie la inaltime, pompierii militari au reusit sa dea jos antena care punea in pericol cetatenii.
Pe la inceputul anilor ’80 o masura „de partid si de stat” era menita sa repopuleze zona din sud-vestul României parasita masiv de germanii care plecau in tara de origine a inaintasilor. Mândrete de gospodarii banatene ramâneau in parasire, iar solutia era sa fie ocupate mai ales de familii tinere din Moldova si Muntenia.
Nu stiu câte asemenea familii si-au lasat locurile de bastina pentru gospodariile promise. Dar acum vad o miscare oarecum inversa, oarecum asemanatoare, gândita de guvernul tehnocrat pe ultima lui suta de metri. Acum statul da bani pentru cei care isi cauta locuri de munca, dar si pentru angajatori si chiar pentru românii din diaspora care ar veni sa munceasca in tara.
Acum sunt vizati tot tinerii, dar si somerii de lunga durata si, cum spuneam, chiar cei din diaspora. Dupa modelul occidental, in care casa si masa, dar si locul de munca stabil nu mai sunt valori de neinlocuit, ci, dimpotriva, chiar se incurajeaza schimbarea lor des. Principiul este numit „mobilitate”, iar in cultura occidentala este un semn de virtute.
Esti somer si te muti la mai mult de 50 de kilometri pentru un loc de munca? Ai de la stat 12.500 de lei. Iei si familia cu tine? Ai 15.500 de lei. Si asa mai departe.
Interesant este ca acest „Pachet de mobilitate” include comunitatile marginalizate cu grad 3 si 4 de saracie si arealele Valea Jiului, Rosia Montana si comunitatile marginalizate din Moldova. Chiar joi dimineata auzeam, insa, la radio, ca in Valea Jiului minerii disponibilizati cu miile nu prea se inghesuie la noi locuri de munca, desi saracia domneste si pe acolo.
Atunci, pe cine la cine mutam (sau momim), pe bani buni? Nici in anii ’80 nu cred ca gospodariile nemtilor au fost ocupate de oameni la fel de harnici si priceputi.
Pe vremea când Ponta era cel acuzat de plagiat, societatea era cuprinsa de istericale declansate cu atentie de oameni bine plasati in punctele cheie ale infrastructurii de comunicare. Astazi, când acuzata este sefa DNA, cei care tipau ca din gura de sarpe ca Ponta a plagiat, tac intelept.
Sau, unii, o spun clar si raspicat ca nu-i intereseaza daca acuzata a plagiat sau nu, ci ca ea sa isi faca treaba. In paranteza fie spus, exact asta era si discursul celor care-l aparau pe Ponta: “Ce conteaza daca a plagiat sau nu, conteaza ca omul isi face bine treaba de premier” – spuneau unii, atunci.
Vedem, deci, ca societatea opereaza cu standarde duble, ceea ce ne ridica semne de intrebare. Nu sustin ca sefa DNA a plagiat sau nu, desi, din motive usor de inteles, Deutsche Welle sustine ca plagiatul este deja demonstrat. Problema este cu modul in care societatea judeca situatii similare.
In schimb, sustin cu tarie ca scandalurile de plagiat sunt folosite in batalia politico-economica. Sa ne amintim cum au aparut informatiile despre plagiatul lui Ponta in publicatii straine care n-aveau nici o legatura cu subiectul dar, care, erau folosite in jocul politic din România.
Pentru ca una e sa citeasca alegatorul român o acuzatie la adresa unui politician in presa nationala si alta este s-o vada tiparita in ziarele straine. Dupa Ponta, in malaxor au intrat si altii: Toba, Oprea si asa mai departe. Acum, cu voia dvs., la rând a intrat Codruta Kovesi. Iar la deranjul pe care l-au produs campaniile anterioare, nu vad cum ar scapa actuala acuzata cu onoarea intacta.
Intrebarea care inca nu s-a pus este la ce-au trebuit unor politicieni, ofiteri sau procurori atâtea doctorate? Bine, un doctorat in Drept te scapa de examenul de admitere in Barou. Dar atâtea doctorate in Securitate nationala, Antiterorism si alte domenii la fel de exotice?
Cumva pentru ca aceia care le-au propus sa-si ia doctoratul sa-i poata controla? Nu suntem chiar asa de nebuni incât sa consideram ca aceste tipuri de doctorat ar putea fi comparate cu unele acordate in mediile academice din Occident. Insa observam ca plagiatele au ajuns doar un pretext pentru un conflict profund la nivelul societatii.
O masina a luat foc, in jurul orei 16.25, in sensul giratoriu de pe strada Stefan cel Mare, din Bacau.
Martorii spun ca, la putin timp dupa ce au inceput sa se vada flacarile, rezervorul de benzina ar fi explodat. Este vorba de un Mercedes A Classe, al carui sofer, se pare, a reusit sa se salveze.
Pompierii au intervenit si au reusit sa stinga focul.
Nu sunt, inca, informatii despre posibile victime.
FOTO: Mihoc Florin
FOTO: Emanuel Ficău
Potrivit pompierilor bacauani, in urma incendiului nu s-au inregistrat victime. In autoturism se aflau doua persoane, soferul si un pasager, care au reusit sa iasa la timp din masina.
Militarii au intervenit si au stins incendiul, stabilind si o cauza probabila.
„Din primele verificari, s-a stabilit ca si cauza probabila a incendiului un scurtcircuit produs la un cablu electric defect sau neizolat corespunzator”, a declarat capitan Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau.
Palatul Copiilor Bacău, în parteneriat cu Asociaţia AŞCHIUŢĂ Bacău, organizează vineri, 30 septembrie 2016, începând cu ora 11:00, în Sala Mare a Teatrului Municipal “Bacovia”, cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii ”AŞCHIUŢĂ”. În aceeaşi zi, de la ora 17.30, va avea loc, tot pe scena Teatrului Municipal “Bacovia”, Gala Laureaţilor ”AŞCHIUŢĂ”.
Evenimentul este finanţat de Primăria şi Consiliul Local Bacău şi sprijinit de importanţi sponsori.
Vor concura pentru trofeu copii din învăţământul preşcolar şi primar din ţară, care au trecut de etapa de preselecţie, evaluare preliminară efectuată de către o comisie alcătuită din interpreţi de muzică uşoară şi profesori de muzică din Bacău. La ediţia de anul acesta s-au înscris la preselecţie aproximativ 100 de copii din învăţământul preşcolar şi primar din Bacău şi din ţară.
În urma audierii materialelor trimise de către concurenţi, au rămas pentru etapa finală din cadrul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii ”AŞCHIUŢĂ”, un număr de 57 de elevi şi preşcolari.
Concurenţi vor intra în competiţie pe următoarele categorii de vârstă:
4 – 6 ani ( 7 ani neîmpliniţi la data concursului)
7 – 8 ani ( 9 ani neîmpliniţi la data concursului)
9 – 10 ani (11 ani neîmpliniţi la data concursului)
La fiecare categorie de vârstă se vor acorda premiul I, II, III, menţiunea I – II – III şi Trofeul ”AŞCHIUŢĂ”. Marele Trofeu „AŞCHIUŢĂ” va fi atribuit intrerpretului care va obţine nota maximă, indiferent de categoria de vârstă participantă.
Câştigătorii vor primi plachete, diplome şi premii în bani, în cuantumul stabilit de Ministerul Educaţiei. Participanţii la festival vor beneficia, de asemenea, de premii speciale, oferite de organizatori, parteneri şi sponsori.
Proiectul festivalului a fost conceput în anul 2006 de către profesorul Claudiu Filip, coordonator al Cercului de muzică uşoară de la Palatul Copiilor Bacău. Datorită succesului de care s-a bucurat evenimentul în rândul copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, proiectul a fost inclus de Ministerul Educaţiei în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale, ca festival naţional de muzică uşoară pentru cei mici. Menţionăm că “Aşchiuţă” este singura competiţie muzicală din ţară, care se adresează doar copiilor din categoria de vârstă 4 – 10 ani.
“Oferta restrânsă la nivel naţional a unor activităţi cultural-artistice pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar a determinat iniţierea proiectului ”AŞCHIUŢĂ”. Scopul a fost acela de a crea un cadru de manifestare de tip festival – concurs în Bacău, la standarde superioare, adresat copiilor talentaţi aparţinând doar acestei categorii de vârstă. Un alt motiv ar fi descoperirea şi promovarea micilor talente şi direcţionarea lor către alte concursuri naţionale şi internaţionale”, a declarat Claudiu Filip, iniţiatorul şi coordonatorul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară pentru Copii ”AŞCHIUŢĂ”.
Componenţa juriului ediţiei 2016 a festivalului este următoarea:
Preşedintele Juriului – prof. univ. dr. Dumitru Lupu, compozitor
– Antonela Leahu – profesor de muzică, dir. adj. al Colegiului Naţional de Arte “George Apostu” Bacău
– Mia Ojog – profesor de muzică, solistă de muzică uşoară
– Marinela Paraschiv – Gora – profesor de muzică
– Vali Pascalnii – director VP Entertainment Group Bucureşti
Secretar juriu – prof. Brânduşa Paraschiv
Prezentarea festivalului-concurs va fi realizată de actorul Ovidiu Cuncea.
În seara zilei de 30 septembrie 2016 se desfăşoară la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău o serie de activităţi afiliate evenimentului european „Noaptea Cercetătorilor”.
Și în acest an, evenimentul se înscrie într-un proiect naţional realizat sub auspiciile Asociaţiilor Target și Invenio, fiind co-finanțat prin Programul de Cercetare și Inovare al Comisiei Europene. Cercetători, ingineri şi exploratori îi invită pe toţi cei interesaţi, în special elevi, studenţi şi profesori, la o călătorie în lumea fascinantă a ştiinţei.
Deschiderea are loc la ora 17:00, în Aula „Vasile Alecsandri”, corp D, etaj I. Universitatea şi partenerii săi, Asociaţia Liga Studenţească, Societatea Cultural – Științifică „Vasile Alecsandri” din Bacău, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău, Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău și SCC Services România SRL propun următoarele activităţi:
Sportul – perseverență, putere, prietenie;
Magia filmului și tehnologia;
Chimie, magie și culoare;
Casa Alecsandri – ultima șanșă!
Universul – lumea văzută și lumea nevăzută a stelelor.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Județean Bacău (APIA Bacău) informează că eliberează adeverinţe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor, care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA, pentru anul de cerere 2016.
Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 1 iulie – 15 iulie 2016, aferentă anului de angajament 01.01.2016 – 31.12.2016, pentru Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor, pentru pachetul a) porcine sau pentru pachetul b) păsări.
De asemenea, prin adeverinţă se confirmă valoarea care reprezintă 70% din suma aferentă cererii de plată pentru anul de angajament 01.01.2016- 31.12.2016 minus valoarea adeverinței/adeverințelor eliberate anterior acestei date.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverință cuvenită beneficiarului pentru Plăţile privind bunăstarea animalelor.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.
În conformitate cu prevederile ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 839/2016 privind modificarea si completarea ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 703/2013 privind aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare şi agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin agenţie, în baza adeverinţelor eliberate de apia, banca trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăși robor 6m + maxim 2, 5 %, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita de 1%.
Toate convenţiile încheiate între APIA, instituţiile bancare și non-bancare și FGCR/FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituţiei la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.
