Un grup de liberali, foști parlamentari, reacționează față de situația în care a ajuns PNL. Ei au semnat un document intitulat „Manifest către membrii și simpatizanții partidului”, prin care trag un semnal de alarmă și propun luarea mai multor măsuri, printre care „alegeri pornind de la baza partidului, cu programe de viziune și acțiune politică, cu respectarea dreptului de a candida și de a alege al tuturor membrilor declarați ai PNL”.

De asemenea, ei propun instituirea unui sistem electoral prin care viitorul președinte al partidului să fie desemnat prin votul tuturor membrilor PNL.

„Au trecut 45 de zile de la rezultatul umilitor al alegerilor parlamentare, când electoratul ne-a sancționat pentru erorile politice pe care le-am făcut în ultimii doi ani.

În fața refuzului deținătorilor temporari ai funcțiilor de conducere de a organiza o dezbatere pentru analiza realistă și onestă a situației PNL credem că este datoria noastră să acționăm și să luăm inițiativa. Membrii partidului își doresc această acțiune, societatea românească ne observă, este momentul să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor (…)

Eșecul de astăzi al PNL este rezultatul ignorării problemelor interne și mai ales a dorințelor și aspirațiilor societății românești. Procesul de unificare PNL-PDL a durat prea mult și a fost condus fără curaj și fără viziune politică. Comunicarea catastrofală, cu metode și prin persoane prost alese au dus la pierderea încrederii electoratului de dreapta care ne-a considerat incapabili de guvernare”, se arată în manifest.

Printre semnatarii documentului se numără și fostul senator băcăuan Dragoș Luchian, precum și fostul deputat Viorica Marcu.

„Lucrurile nu mai pot continua așa, de aceea am lansat acest apel. Deja se văd efectele manifestului, dat fiind anunțatele alegeri din partid, de la bază înspre vârf”, a spus Dragoș Luchian, care a menționat că rămâne un liberal convins indiferent de conjuncturile politice. De menționat că Dragoș Luchian și Viorica Marcu au decis în toamna trecută să nu mai candideze pentru Parlament pentru a face loc altor liberali, după cum au declarat la momentul respectiv.

”Pescuitul recreativ, în pericol!” este, de câteva zile, mesajul adus, prin toate mijloacele de comunicare, în atenția publicului la nivel național, iar în județul Bacău, prin Centrul Regional de Ecologie. Membrii organizației, precum și membri ai asociațiilor de pescari recreativi sunt îngrijorați de noile măsuri luate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), prin modificările aduse legii pescuitului, modificări care ar fi în defavoarea celor dintâi și în avantajul Agențiilor Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv (AJVPS).

Îngrijorările voluntarilor ecologiști au pornit odată cu noua lege pentru pescuit, în vigoare din ianuarie 2017, și identificarea pe site-ul ANPA a unui proiect de ordin privind acordarea dreptului de pescuit recreativ în habitatele piscicole naturale (proiect Ordinul MADR – varianta 2-2017 publicat pe www.anpa.ro, secțiunea Legislație – proiecte de acte normative).

”Din pix, Ministerul Agriculturii şi ANPA pun pumnul în gură asociaţiilor de pescari şi dau cale liberă AJVPS-urilor. Proiectul pregăteşte o licitaţie, în urma căreia vor fi atribuite zonele de pescuit către asociaţiile care doresc să se ocupe de ele, adică acele asociaţii care vor percepe cotizaţii şi care vor fi obligate să combată braconajul, să facă populări, amenajari, educaţie, curăţenie etc. Ordinul include prevederi directe care favorizeaza AJVPS-urile şi elimina majoritatea asociaţiilor de pescari sportivi înfiinţate în ultimii ani. In anexa nr.3 a ordinului sunt prevăzute criteriile de evaluare prin care se stabilesc câştigătorii”, spun reprezentanții CRE Bacău. Noile reglementări, atrage atenția CRE Bacău, vor afecta grav activitățile asociațiilor mici, bazate, în mare parte, pe voluntariat.

”Rămâne de văzut cum se vor stabili zonele de pescuit. În mod normal acestea ar trebui să fie bine delimitate geografic, iar pentru fiecare zonă să se solicite o capacitate tehnică minimă. Cel mai mare abuz va fi acela că o asociaţie mică care solicită o singură zonă va fi depăşită la punctaj de o asociaţie mare care solicită toate zonele din judeţul respectiv, deşi este evident că administrarea unei zone limitate de către o asociaţie (de exemplu CRE- Lacul Bacău) e mult mai eficientă decât modul de administrare pe catre o asociaţie mai mare îl poate asigura pentru sute de kilometri şi mii de hectare de apă”, spun membrii CRE Bacău.

Aceștia, împreună cu membri ai unor asociații și organizații similare din țară au trimis deja, pe 25 ianuarie, un memoriu la ANPA prin care își exprimă punctele de vedere. În memoriu, care reprezintă poziția comună a 17 asociații unite din țară, semnatarii își motivează îngrijorările legate de ”câteva noutăți prezentate de proiectul afișat pe site-ul ANPA, care nu sunt perfect corelate cu cadrul legislativ care reglementează pescuitul, inclusiv Legea nr 1/2017 recent apărută” și că ”pescuitul recreativ trebuie să fie reglementat de autoritatea publică responsabilă (ANPA) pornind de la situația reală a acestui domeniu de interes pentru o mare categorie de persoane, cu respectarea drepturilor și reglementărilorexistente deja în domeniu, atât pentru pescarii recreativi, cât și pentru toate asociațiile de profil legal constituite”. (Mădălina Rotaru)

Nemulțumiri

Potrivit CRE Bacău, în ceea ce privește viitorul pescuitului recreativ în România s-au făcut deja, la nivel central, primii pași prin schimbarea legii pescuitului (Legea 1/2017), mai mult, ” ANPA a scos de la naftalină contractele din anii ’80 ale AJVPS-urilor, contracte pe care intenţionează să le prelungească prin acte adiţionale, iar pentru zonele de pescuit neatribuite pregăteşte un caiet de sarcini cu dedicaţie tot pentru vechile AJVPS-uri”.

Nemulțumirile CRE Bacău și ale membrilor celor 17 asociații de pescari recreativi din țară, dincolo de a fi fost deja manifestate prin memoriul trimis ANPA, au fost făcute publice și pe rețelele de socializare, ”în speranța că în văzul lumii, blatul va fi evitat; pasionaţii de pescuit s-au arătat dezamăgiţi de perspectivele pescuitului recreativ din România, în timp ce unii visează cu ochii deschişi la “pescuitul fără taxă” şi eventual fără reguli”, comunică CRE Bacău. ”Viitorul pescuitului recreativ, ape curate şi sănătoase, pot fi asigurate doar prin implicarea a cât mai multe grupuri de pescari.

Cel mai bun exemplu este judeţul Arad, unde mai multe asociaţii au acelaşi punct de vedere şi înţeleg că sunt suficient de multe zone de pescuit, astfel încăt fiecare asociaţie să demonstreze ce poate face pe zona ei (populări, pază, promovare, curătenie, amenajări, etc)”, spun reprezentanții CRE Bacău, făcând apel, totodată, la toate grupurile de pescari sau asociații nou-înființate de a studia modificările legislative și proiectul de ordin de pe site-ul ANPA și de a li se alătura demersului.

Zâzanie între asociațiile de pescuit

Legea scutirii de taxe Nr 1/2017 din 6 ianuarie și ordinul MADR de reglementare a pescuitului recreativ – varianta 2-2017 , crează disensiuni în rândul Asociațiilor de Pescari Sportivi și AGVPSR. Legea care v-a intra în vigoare de la 1 februarie, la Art X, care modifică articolul 23 /2008 va avea următorul cuprins ,,Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz, fără perceperea de taxe şi tarife.”

Totul bine și frumos până aici. Pentru obținerea unui nou permis de pescuit pentru 2017, abia după 1 februarie se speră că vom avea un răspuns mai simplu și mai clar la întrebarea cum poate fi obținut, făcând și mențiunea că ANPA nu eliberează ei permisul, așa cum o fac AJVPS- urile și asociatiile. În principiu, nu mai este nevoie de achitarea taxei pentru permis de pescuit pentru2017, la trezorerie. Cum ordinul MADR este încă în dezbatere publică, asociațiile de pescari aducând acuzații celor care au gândit Legea pescuitului din România că încalcă grav directivele UE, favorizând anumite grupuri de interese, în fața arealelor naturale mici, unde se face mult voluntariat. Rămâne de văzut ce efecte va avea protestul acestora la forma de redactare finală a legii și data când va fi ea publicată. (Nelu Bîșcă)

Băcăuanii care şi-au vândut maşina, însă nu au radiat-o din circulaţie, s-au trezit că sunt buni de plată. Le-au venit acasă înştiinţări prin poştă că au de plătit amenzi pentru lipsa rovinietei, deşi nu mai erau proprietarii de drept ai maşinii respective.

Se întâmplă acest lucru atunci când cumpărătorul este creditat cu bune intenţii, însă, acesta nu face demersurile legale pentru a declara maşin ape numele său şi astfel, amenda este trimisă pe numele fostul proprietar. Conform OG nr. 15/2002, amenzile care se dau pentru neachitarea rovinietei sunt cuprinse între 250 şi 4.500 de lei. În cazul autoturismelor, de exemplu, amenzile pornesc de la 250 de lei şi pot ajunge până la 500 de lei.

“Într-adevăr, ne confruntăm cu numeroase situaţii de acest gen. Tocmai de aceea, le recomandăm băcăuanilor ca în urma înstrăinării maşinii, să se adreseze serviciului în a cărui rază de competenţă a fost înmatriculat autovehiculul, în vederea depunerii unei notificări cu privire la înstrăinarea vehiculului. Pe lângă notificare, solicitantul trebuie să depună obligatoriu copii ale documentelor justificative, respectiv, contract de vânzare – cumpărare, certificat de radiere fiscală pentru maşina în cauză. O dată ce se face menţiunea, după un anumit termen, persoana nu va mai fi notificată pentru amenzile pe care ar trebui să le plătească actualul proprietar al maşinii”, declară cms. şef Claudiu Filimon, şeful SPCRPCÎV Bacău

În situaţia în care a fost emis proces verbal de constatare a contravenţiei, persoana în cauză poate formula o contestaţie la procesul verbal emis, în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, la Judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul firma la care lucrează, în vederea solicitării de anulare a acestuia. Dacă procesul-verbal de contravenţie pentru lipsa rovinietei, care este trimis şoferilor prin poştă după depistarea făcută de camerele video, nu conţine semnătura de mână a agentului constatator, acesta este nul, după cum a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Grefierii din mai multe oraşe din ţară au declanşat din nou proteste, la câteva luni de la ultimele manifestări de revoltă. Din judeţul Bacău, până în prezent, doar angajaţii unei instanţe şi-au făcut publice nemulţumirile şi au oprit activitatea.

Grefierii şi personalul auxiliar din cadrul Judecătoriei Moineşti au întrerupt, astăzi, 30 ianuarie, activitatea timp de o oră, între 9.00 şi 10.00, dar protestele ar putea continua până când vor fi emise deciziile de calculare legală a salariilor, susţin angajaţii. „La nivelul personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor există o nemulţumire profundă faţă de modul de aplicare a dispoziţiilor legale în materia salarizării acestor categorii de personal, aspect ce a condus la declanşarea protestului.

Noi vom recurge la toate acţiunile legale în vederea respectării drepturilor noastre, drepturi ce decurg din lege şi care sunt încălcate abuziv”, se arată într-un comunicat semnat de reprezentantul grefierilor din Judecătoria Moineşti, Camelia Miriţă. Angajaţii cer, în primul rând, aplicarea corectă a Deciziei nr. 794/2016, pronunţată de Curtea Constituţională, la sfârşitul anului trecut, referitoare la recunoaşterea valorii de referinţă sectorială unică în sistemul de justiţie.

„Ministerul Justiţiei nu a răspuns în nici un mod adreselor transmise de către FNS PROJUST cu privire la aplicarea corectă a acestor dispoziţii. Mai mult, printr-o adresă din 19.01.2017 a Ministerului Justiţiei, se aduce la cunoştinţă că în proiectul de buget pentru anul 2017 s-au inclus fondurile pentru achitarea drepturilor salariale doar pentru magistraţi, raportate la o valoare de referinţă sectorială de 405 lei, la care se adaugă majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, fără a se include sumele necesare pentru plata salariilor în raport de acelaşi nivel şi pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex”, reclamă grefierii.

„Avem colegi în instanţă care sunt plătiţi sub salariul minim pe economie”

Angajaţii se plâng că munca lor nu este recunoscută, în condiţiile în care grefierii au înaltă calificare juridică şi aceleaşi interdicţii ca şi magistraţii. „Ca nivel de salarizare, în loc să fim cotaţi imediat după magistrat, suntem la un nivel de salarizare scăzut, deşi contribuim efectiv la realizarea actului de justiţie, alături de magistrat. Avem colegi în instanţă care sunt plătiţi sub salariul minim pe economie, au salarii nete de 1.000 de lei , ceea ce este anormal. O altă nemulţumire a noastră este legată de limita de vârstă pentru pensionare care pentru noi este stabilită la 60 de ani, iar pentru magistraţi, după 25 de ani în sistem.

Uzura psihică şi fizică este aceeaşi şi pentru noi, şi pentru magistrat, având în vedere că prin regulamentele de ordine interioară avem o multitudine de atribuţii, iar munca noastră nu este normată”, arată Camelia Miriţă. Grefierii aduc din nou în discuţie o problemă mai veche, aceea a orelor suplimentare care nu le sunt plătite. Din cauza lipsei de personal, acestea nu pot fi compensate cu zile libere. De asemenea, se cere elaborarea unui nou statut, o altă revendicare rămasă nesoluţionată după greva din toamna trecută.

„Amintim şi de categoria grefierilor arhivari – registratori cărora nu le sunt recunoscute studiile superioare, lucrează în condiţii improprii şi au salarii foarte mici”, completează Camelia Miriţă.

Senatorul PSD Bacău Miron Smarandache consideră că propunerea șefului statului de a organiza un referendum pe tema modificării legislației penale este neavenită, în condițiile în care în România există deja un precedent privind nerespectarea unui asemenea demers constituțional.

‘Nu cred că țara noastră își poate permite o joacă nesfârșită de-a referendumul! Avem deja un exemplu de nerespectare a voinței populare, mă refer la referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, după care nu numai că nu s-a micșorat, ba chiar a crescut procentul acestora! Întrebarea logică și legitimă este cu ce se vor alege românii în urma organizării unui alt referendum, care să nu fie pus în aplicare!’, a afirmat parlamentarul băcăuan, într-un comunicat remis presei luni.

Senatorul social democrat și-a mai argumentat împotrivirea vis-a-vis de organizarea acestei consultări directe a cetățenilor României prin alte două elemente: ‘Pe de o parte, un asemenea demers va costa țara noastră 20 de milioane de euro, bani care ar putea fi folosiți în investiții legate de creșterea nivelului de trai al oamenilor. Pe de altă parte, îmi exprim speranța că sunt mult mai multe subiecte mult mai arzătoare în societatea românească decât a se pronunța populația asupra numărului de locuri din penitenciare! În opinia mea, românii ar putea fi consultați mai degrabă prin referendum în ceea ce privește definirea familiei sau derularea procesul de regionalizare, subiecte mult mai importante și cu impact în viitor decât grațierea unor pedepse’, a explicat senatorul Smarandache.

La data de 29 ianuarie a.c., în jurul orei 10.30, polițiștii au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe raza localității Asău, în urma căruia două persoane au necesitat îngrijiri medicale.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, a rezultat că un bărbat de 31 ani, din comuna Asău, în timp ce conducea un autoturism pe DC 146 pe raza localității Asău, într-o curbă la stânga a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a intrat în coliziune cu un parapet aflat pe marginea părții carosabile.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto dar și a unui bărbat de 31 ani, din aceeași localitate, pasager pe locul din dreapta față a autoturismului în cauză. Cele două victime au fost transportate la Spitalul Orașului Comănești, unde conducătorul auto a rămas internat.

În urma testării cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 1,28 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

Un Matiz despre care locuitorii din zonă spun că era abandonat de circa șase luni pe strada 22 Decembrie din Bacă a fost incendiat. Focul a fost stins, ulterior, de pompieri.

Începând cu 1 februarie 2017 şi Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bacău va proceda la neîncasarea unor taxe pentru serviciile prestate. Legea nr. 1/2017 abrogă OUG nr.9/2013 privind timbrul de mediu şi Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru. Astfel, nu se vor mai percepe taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere; taxa de redobândire a permisului de conducere; taxa de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor; taxa de autorizare provizorie.

“Taxa de examinare în vederea obţinerii permisului de conducere, în valoare de 6 lei (pentru categoria B), care se plătea la DITL Bacău, s-a desfiinţat. Mai dispare taxa de înmatriculare în valoare de 60 lei (pentru maşini mici) care se plătea la primăria de domiciliu şi cea de 145 lei (pentru camioane sau maşini peste 3,5 tone), iar autorizaţia provizorie în valoare de 9 lei care se plătea la DITL, dispare şi ea”, declară cms.şef Claudiu Filimon, şeful SPCRPCÎV Bacău

În continuare, plăcile de înmatriculare sunt 40 de lei perechea (la număr), iar plăcuţele preferenţiale (la cerere) sunt 85 de lei perechea. Contravaloare permisului de conducere este 68 de lei şi se poate achita la ghişeu. Reamintim că timbrul de mediu pentru înmatricularea maşinilor a fost eliminat tot cu data de 1 februarie 2017. De asemenea, va fi eliminată şi taxa de examinare, de 28 lei, pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule (categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, C plus E, D plus E, C1 plus E, D1 plus E, Tb şi Tv).

Totodată, vor fi scutite de taxa de 5 lei şi înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare.