In memoriam: Mihai Butnaru
Ne-a părăsit cu aceeaşi discreţie cu care ne-a obişnuit pictorul, sculptorul, muzeograful şi profesorul Mihai Butnaru. Ivit de pe Valea Moldovei (Ţibucanii de Sus, judeţul Neamţ – 1 dec. 1937), artistul şi dascălul de desen a cunoscut un parcurs profesional ieşeano-bucureştean: după Şcoala Pedagogică „Vasile Lupu”, a urmat Facultatea de Arte Plastice din cadrul Institutului Pedagogic de 3 Ani, tot din Iaşi, şi a încheiat cu Facultatea de Arte Plastice (desen-muzeologie) a Institutului „Nicolae Grigorescu” din Capitală.
O vreme a predat desenul la Şcoala Gimnazială Nr. 10 Bacău, pentru ca mulţi ani să slujească învăţământul pedagogic, la Şcoala Normală „Ştefan cel Mare”. În 1996 este membru stagiar al filialei Bacău a U.A.P., iar în 2003 devine membru titular. Devine cunoscut prin expoziţiile personale (prima, în 1989, de pictură şi grafică, la Moineşti) şi de grup (din decembrie 1970, în Bacău, cu Ştefan Pristavu, Aurel Stanciu şi Mihai-Miluş Semenov, membri ai Grupării „Penelul alb”) şi participă la taberele de creaţie (prima, în 1982). Preferă pictura, grafica, dar a îmbrăţişat şi sculptura: în 2007 a modelat chipul lui Ştefan cel Mare aşezat, în bronz, în curtea Colegiului Naţional Pedagogic Bacău. Replica acestuia se află în incinta bisericii ortodoxe din Sascut-Târg, unde preotul paroh Săviţă Graur găseşte forme adecvate de a-l pune în valoare.
Premonitoriu (?), în 2015 (11 mai) a deschis „Ultima personală”, la Galeriile „Ion Frunzetti” din Bacău. Deşi un „ins discret”, C. Călin a identificat pe simeze „câteva lucrări euforice, explozive, surprinzătoare”. Personal mi-au reţinut atenţia atunci portretul Bădiei (Ernest Maftei) şi peisajele domoale, adevărat balsam sufletesc. Ulterior, la Galeriile „Lascăr Vorel” de la Piatra-Neamţ, s-a remarcat ca „un rapsod, cu tehnică diversă” (Lucian Strochi).
Paralel cu creaţia artistică, Mihai Butnaru şi-a dedicat o bună parte din timp amenajării unui muzeu al localităţilor Ţibucani şi Davideni, inaugurat în 1997. L-am vizitat în 2002, împreună cu Cornel Galben, şi am apreciat priceperea muzeologului (a se vedea parcursul profesional) de a asocia trecutul cu imediatul. A redactat şi un ghid al aşezământului, aşa încât edilii ţibucăneni beneficiază de o operă încheiată.
Se pregătea să ia parte la prezentarea cărţii Georgetei Manea „Iniţiere în artele plastice. Un ghid pentru fiecare”, pe care a prefaţat-o, dar Dumnezeu l-a chemat la el.
Ne va fi dor de bunătatea-i nemărginită!
Poveste în imagini, la Cercul Militar Bacău
Expoziţia găzduită de Cercul Militar Bacău cuprinde aproximativ 120 de fotografii care reamintesc cele mai importante momente istorice ale acestei arme, de la înfiinţare, participarea la campaniile Primului Război Mondial, al Doilea Război Mondial şi până în prezent.
Expoziţia a fost adusă în Bacău de la Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, plecând de la Chitila, trecând prin Braşov, prin Câmpia Turzii, pentru ca de la noi să plece mai departe spre Boboc, Borcea, iar în final să se întoarcă la Chitila. Despre istoria acestei arme şi despre evoluţia ei în timp ne-a vorbit lt.col. Romeo Tudorii, comandantul Batalionului Artilerie Antiaeriană de la Baza 95 Aeriană Bacău.
“Părintele acesti arme a fost Ştefan Burileanu, cel care a transformat tunul de cetate în tun antiaerian. A fost inginer, inventator român, cercetător în metalurgie, general de aviaţie şi preşedinte al Consiliului tehnic superior al artileriei, armamentului şi muniţiilor.
În anul 1915 a proiectat şi realizat un tun antiaerian numit Burileanu de 57 mm, cu tragere rapidă, cu un focos cu lungă durată de ardere. În timpul Primului Război Mondial, Burileanu a organizat artileria antiaeriană românească”, declară lt.col. Romeo Tudorii, cmdt. Batalionului Artilerie Antiaeriană, Baza 95 Aeriană Bacău.
Ca armă, artileria şi rachetele antiaeriene reprezintă produsul secolului trecut şi, ca urmare, istoria sa prezintă sub diferite forme, evoluţia de ansamblu a artei militare şi tehnicii consemnată în această perioadă pe plan naţional şi internaţional. Băcăuanii îi pot vedea în acţiune pe soldaţii vremurilor apuse şi pe militarii zilelor noastre, în imagini surprinse în mijlocul acţiunii, pe durata misiunilor sau a exerciţiilor de antrenament. Evoluţia acestei arme este fascinantă, pornind de la vechile tunuri de cetate şi până la armament de ultimă generaţie.
“După cum arată şi expoziţia de faţă, evoluţia armei artileriei antiaeriene este reflectată prin îmbogăţirea continuă a caracteristicilor tehnico-tactice ale mijloacelor de luptă specifice şi a procedeelor de întrebuinţare în luptă. De la 15 august 1916 şi până în prezent, noi şi înaintaşii noştri am păzit spaţiul antiaerian pentru ca poporul român să trăiască în siguranţă”, declară declară lt.col. Romeo Tudorii, cmdt. Batalionului Artilerie Antiaeriană, Baza 95 Aeriană Bacău.
Istoria armei artileriei antiaeriene, aşa cum este ea prezentată pe simezele Cercului Militar Bacău, poate fi parcursă în imagini la sediul din strada Oituz, nr. 16, între orele 10.00 – 15.00, intrarea fiind liberă.
La 19 septembrie 2016, s-au împlinit 100 de ani de la prima victorie antiaeriană, materializată în doborârea unui avion inamic, care a avut loc pe timpul luptelor de la Flămânda şi, totodată, înfiinţarea armei Rachete şi Artilerie Antiaeriană – armă de bază în arhitectura de astăzi a Forţelor Aeriene Române.
Arma artilerie şi rachete antiaeriene se prezintă, la 100 de ani de existenţă, ca o structură dinamică a Forţelor Aeriene Române, atât prin puterea combativă a unităţilor, cât şi prin viteza de reacţie şi dinamica de acţiune a forţelor, cu o organizare şi funcţionalitate bine definite, ale cărei misiuni se integrează eficient, cu cele ale aviaţiei, radiolocaţiei şi ale celorlalte genuri de armă, în acţiunile de apărare a spaţiului aerian românesc.
Jandarmii băcăuani au dar amenzi de 10.000 de lei în ultima săptămână
În perioada 13 – 20 februarie 2017 Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a acţionat în zona de responsabilitate în scopul creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor, asigurării ordinii şi siguranţei publice.
Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional pe mijloace de transport în comun şi în alte zone de interes operativ, cunoscute cu mari afluenţe de public, derularea unor misiuni specifice în cooperare cu instituţii abilitate ale statului, constatarea unor fapte cu caracter contravenţional şi infracţional au constituit câteva repere de interes din această perioadă.
De asemenea, la nivelul unităţii au fost executate misiuni specifice de prevenire şi combatere a faptelor antisociale în mediul rural atât independent cât şi în cooperare cu poliţia.
Pe timpul executării acestor misiuni jandarmii din cadrul unităţii au aplicat 7 sancţiuni cu avertisment şi 39 de sancţiuni contravenţionale cu amendă, valoarea totală a amenzilor fiind de peste 10.000 lei.
Onești: A furat țigări și băutură de 450 de lei
La data de 20 februarie a.c., poliţiştii oneşteni au depistat un bărbat de 32 ani, din comuna Valea Seacă, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.
În fapt, la data de 27 septembrie 2016, în jurul orei 20.30, o persoană necunoscută ar fi pătruns, prin efracţie, în sediul unei societăţi comerciale situată în Onești, de unde ar fi sustras ţigări şi băuturi alcoolice în valoare de 450 lei.
În urma activităților specifice desfășurate, polițiștii au identificat un bărbat de 32 ani, din comuna Valea Seaca, bănuit de comiterea faptei.
Faţă de bărbatul în cauză a fost luată măsura reţinerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău în vederea luării unei măsuri preventive.
Cercetările continuă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.
Accident la Hemeius
O autoutilitară s-a răsturnat, în aceasta dimineața, în apropiere de localitatea Hemeiuș.
Din primele cercetări ale polițiștilor, se pare că șoferul, de 61 de ani, nu a adaptat viteza la condițiile de drum și a pierdut controlul volanului.
Mașina s-a răsturnat pe o parte, însa nu s-au înregistrat victime.
Martorii susțin ca șoseaua era acoperita o pojghiță cu gheață.
Care gropi?
„În județul Bacău nu există, la această dată, depozite sau spații de depozitare pentru deșeuri active neconforme care să se supună procedurii de infringement” – susțin instituțiile de mediu ale județului. Precizarea ne-a fost transmisă de Agenția pentru Protecția Mediului (APM), dar este o opinie și a comisarului șef al Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu Bacău, Tiberiu Ciobanu. Aceasta este formulată după ce Comisia Europeană a anunțat că România a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (UE) pentru că nu a închis și nu a reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri. Unii comentatori ai acestei măsuri spun însă că, totuși, în județ ar fi patru asemenea depozite, în Dărmănești, Onești și Bacău. APM vine cu argumente împotriva unor astfel de comentarii.
La momentul aderării României la UE – spun reprezentanții APM -, în județul Bacău au fost inventariate 7 depozite municipale neconforme, dintre care 6 au sistat depozitarea până la 31 decembrie 2009, iar depozitul Bacău la 31 decembrie 2010. Au fost finalizate lucrările de închidere pentru depozitul neconform Bacău-Nicolae Bălcescu, lucrări realizate prin proiectul ISPA 2004 „Managementul integrat al deșeurilor în municipiul Bacău și zonele învecinate”, implementat de Primăria Bacău. Lucrările de închidere a depozitelor municipale din Buhuși, Dărmănești, Moinești, Târgu Ocna, Comănești și Onești au fost finalizate în proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău”, implementat de Consiliul Județean.
Situația depozitelor rurale
Termenul legal pentru închiderea și ecologizarea terenurilor pe care se aflau spații de depozitare a deșeurilor în zona rurală a fost 16 iulie 2009. Conform raportărilor transmise de autoritățile publice locale, au fost finalizate lucrările de închidere la toate cele 195 de spații de depozitare existente. În județ, 55 de spații de depozitare din mediul rural au fost închise prin ISPA 2004, iar celelalte au fost ecologizate prin procedura simplificată de închidere, aplicată de fiecare primărie. Din 1 ianuarie 2011, deșeurile municipale din județ sunt depozitate în Depozitul de deșeuri conforme Bacău – Celula 1. Depozitarea în Celula 1 s-a făcut pe tot parcursul anului 2016.
Situația depozitelor de deșeuri industriale
În județ, depozitele neconforme pentru deșeurile industriale de la Sofert, Chimcomplex, Rafo, Carom și Rafinăria Dărmănești au sistat depozitarea. Depozitele Chimcomplex și Rafo au finalizat lucrările de închidere și ecologizare. La Rafinăria Dărmănești, de la 1 septembrie 2014 au început lucrările de închidere a batalelor 1 și 2. În 2016, lucrările de închidere la Batalul 1 au fost realizate pe 40% din capacitate, dar termenul de finalizare impus este până la 31 decembrie 2017.
Sofert a fost preluată de Amurco, societate acum în procedura de faliment. Lichidatorul judiciar a contestat obligațiile de mediu în 2016. Societatea Energy Bio Chemicals – Sucursala Carom Onești este și ea în procedură de faliment. Proiectul de închidere a batalurilor de nămol este în elaborare, termenul final de realizare a lucrărilor de închidere fiind 30 septembrie 2019.
Închiderea depozitului de zgură și de cenușă a societății Thermoenergy Group Bacău (fosta CET) a fost parte componentă a proiectului „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Bacău în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficientă în alimentarea cu căldură urbană”. Lucrările de închidere au fost finalizate la sfârșitul anului 2015.
Petrol: situația depozitelor pentru deșeuri periculoase
Cele trei depozite pentru deșeuri periculoase din industria extractivă a petrolului au sistat depozitarea la 31 decembrie 2006, iar deșeurile au fost supuse valorificării. După golirea batalurilor au fost executate lucrări de demolare și dezafectare, de refacere a terenului, de umplere cu pamântul rezultat în urma tratării deșeurilor sau cu materiale de umplere și de redare în circuitul natural. Recepția lucrărilor de închidere s-a realizat in august 2015.
Apă potabilă cu program, dimineața și seara, la Onești
În plină iarnă, când zăpada a cuprins din nou totul, oneștenii au parte de o nouă surpriză neplăcută în ceea ce privește furnizarea apei potabile.
Astfel, după cum se menționează într-un comunicat al SC Domeniul Public și Privat, pentru a face verificări tehnice în vederea idendificării pierderilor de pe rețeaua de alimentare, locuitorii municipiului vor avea apă la robinete dimineața și seara. Programul de restricționare a apei potabile a început de ieri, 20 februarie, fiind valabil timp de 14 zile, astfel încât apa către consumatorii din municipiu, atât persoane fizice cât și pentru cele juridice, se furnizează între orele 5.00-11.00 și 16- 22.00.
Această măsură a firmei care se ocupă în prezent de serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în Onești a stârnit indignarea locuitorilor municipiului, care au beneficiat în ultimele luni de furnizarea apei potabile non- stop doar la sărbătorile de iarnă, prilejuite de sosirea Noului An 2017. “Toată ziua se sparg conducte, sunt avarii și noi suferim! Să se rezolve aceste probleme iar municipalitatea să renunțe la festivaluri, «la artificii» și să se lucreze la înlocuirea rețelei de apă potabile din municipiu, care este într-o stare deplorabilă”, a declarat Constantin L. (48 ani), exasperat asemeni multor oneșteni de furnizarea apei potabile după program.
Este de menționat faptul că noul program de furnizare a apei potabile în municipiul Onești vine după ce oneștenii au avut apă la robinete pe parcursul întregii zile, până la ora 21. Acest program a stârnit un val de nemulțumiri din partea muncitorilor care lucrează în schimburi, ei neputând ca să se bucure de nici un strop de apă la sosirea acasă de la serviciu, deși plătesc apa potabilă la un preț care este printre cele mai mari din județul Bacău.
Arată-mi cum depozitezi gunoiul, să-ți spun cine ești
Nivelul de trai și de civilizație al unei comunități, chiar al unui popor, se poate vedea lesne în gunoiul pe care îl face. Groapa de gunoi sau, cum i se spune acum, „depozitul conform de deșeuri”, este oglinda fidelă a indicatorilor amintiți. E simplu: oamenii care trăiesc bine fac și un gunoi de calitate, pentru că folosesc materii de calitate, iar cei care sunt civilizați aruncă gunoiul sortat pe categorii de materiale – hârtie, sticlă, metal, materiale plastice, gunoi menajer etc.
Prin urmare, arată-mi ce gunoi faci, să-ți spun cine ești! Dar, această condiție nu este suficientă: arată-mi și cum depozitezi gunoiul, deșeurile, pentru a vedea ce fel de om ești.
De zece ani, a depozita corect deșeurile arată și cât de europeni suntem, pentru că România este membră a Uniunii Europene. Această calitate presupune și drepturi, dar și obligații. Protejarea mediului este una dintre obligații, iar UE are metode să ne aducă pe calea cea bună. Comisia Europeană tocmai a decis, acum câteva zile, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 dintre depozitele municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.
Știrea ne pune pe jar și încercăm să aflăm amănunte. De unde, dacă nu de la instituțiile de mediu? Problema este, însă, că lista celor 68 de depozite nu a fost publicată, deci nu știm exact dacă și noi, de exempu, băcăuanii, suntem în apropierea unui depozit neconform. Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu din Bacău spun că la noi nici vorbă de asemenea cazuri și vin cu argumente. Alții cred că nu-i chiar așa, că sunt cel puțin patru depozite neconforme. Iar unul ar fi tocmai muntele de fosfogips de la fostul combinat Sofert Bacău, mare cât China, absolut vizibil. Datele oficiale arată, însă, că termenul pentru închiderea depozitului este ultima zi din acest an, adică nu poate figura pe lista neconformelor.
Dar, cu ce argumente au venit instituțiile de mediu în a-și susține afirmațiile, aflați din chiar ziarul nostru de astăzi.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi-a prezentat bilanţul activităţii
Luni dimineaţă a avut loc adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Bacău, ocazie cu care s-a prezentat şi raportul de bilanţ privind activitatea desfăşurată în cursul anului 2016 de către PCA Bacău şi unităţile din subordine.
La activitate au fost prezenţi procurorul general al României, Augustin Lazăr, procurorul Codruţ Olaru, membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Ionel Senteş, consilier al procurorului general al României, şi procurorii care-şi desfăşoară activitatea în unităţile de parchet din judeţele Bacău şi Neamţ. Bilanţul a fost prezentat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pr. Carla Petraru.
În anul 2016, parchetele din circumscripţia PCA Bacău au înregistrat un volum total de activitate de 128.864 de lucrări, dintre care 68.460 dosare penale. Numai PCA Bacău a înregistrat spre soluţionare 6.626 de lucrări, în creştere cu 6,1% faţă de anul 2015, dintre care 1.058 fiind dosare penale.
La această unitate de parchet au fost soluţionate 753 de cauze, cu 21% mai puţin faţă de 2015, însă a fost o creştere semnificativă cu 228% a numărului cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată, de la 40, în 2015, la 131 cauze, în anul 2016, unitatea situându-se pe locul 2 pe ţară la acest indicator. Procurorii de aici au instrumentat la urmărire penală cauze ce ţin de competenţa exclusivă a PCA Bacău, dar şi cauze preluate şi pentru care se prevede efectuarea urmăririi penale proprii în legi speciale.
În ceea ce priveşte parchetele de pe lângă tribunale, aici s-au înregistrat peste 13.500 de lucrări de soluţionat, dintre care la Bacău au fost 8.126 (1.402 fiind dosare penale) iar la Neamţ au fost 5.423 (1.702 – dosare penale). Parchetele de pe lângă judecătorii, din ambele judeţe, au înregistrat în total peste 64.000 de cauze de soluţionat, cele mai multe, 20.850, fiind la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
În 2016, activitatea parchetelor din circumscripţia PCA Bacău s-a desfăşurat cu o medie de 90 de procurori, schema fiind ocupată în proporţie de 80,27%, dar cel mai redus grad de ocupare, sub 70%, s-a înregistrat la Parchetele de pe lângă Judecătoriile Moinești, Buhuși şi Podu Turcului.
Drept și strâmb
Evenimentele din ultimele săptămâni au transformat românii în experți în drept. Penal și constituțional, mai ales. Totuși, mi se pare că sunt necesare niște precizări pentru că, în iureșul evenimentelor, se pierd lucrurile esențiale.
În primul rând, există un principiu fundamental care ar trebui știut și anume că orice persoană este nevinovată până la proba contrarie. Iar verdictul de vinovăție îl dă un judecător. Nu un jurnalist, nu un blogger, nu o vedetă TV și nici măcar un procuror. Faptul că X sau Y sunt acuzați nu înseamnă, automat, că sunt și vinovați. Pe cale de consecință, expresii de genul „o să aibă ocazia șă-și demonstreze nevinovăția în instanță” sunt fundamental greșite: în instanță, acuzatul nu trebuie să demonstreze nimic; procurorul trebuie să aducă probe care să demonstreze acuzațiile. Cum am zis: nevinovat până la proba contrarie.
Există un alt principiu (împrumutat și de jurnalism) și anume „audiatur et altera pars” – să asculți și partea cealaltă. Nu e suficient să asculți acuzațiile, trebuie să vezi ce spune și acuzatul. Pentru că nu știi când apar surprizele. Unele chiar de proporții.
Văd în comentarii pe rețelele sociale și pe site-uri că există voci care susțin că în cutare caz s-a mușamalizat, nu s-a făcut dreptate și așa mai departe pentru că persoana acuzată de o infracțiune, după ce a fost reținută, este liberă. Confuzia este clară aici: arestul preventiv nu înseamnă că persoana respctivă a fost condamnată; dacă va fi găsită vinovată va ajunge la închisoare dar după proces.
Rolul Justiției nu este doar să pedepsească, ci și să facă persoana care a greșit să nu mai încalce legea. Prevenirea recidivei este, probabil, mai importantă decât pedeapsa în sine. Problema cu noi, românii, este că înțelegem pedeaspa doar din perspectiva orientală: cel care a greșit trebuie să înfunde pușcăria și să nu mai vadă soarele în veci. Mai pragmatici, nordicii au reușit să-și golească închisorile aplicând alte principii.
Cel mai important principiu, așa cum îl văd eu, și care, probabil, se află în totală contradicție cu opinia majoritară, este cel stabilit de Iluminismul francez: mai degrabă scapă un vinovat de închisoare decât să condamnăm un nevinovat. Guvernele totalitare – fasciste sau comuniste – au gândit invers, umplând închisorile cu nevinovați doar ca să nu scape vreun vinovat. Totalitarismul civic, la mare modă în aceste zile, gândește, din păcate, la fel.
Căsătorii de o zi în “Autobuzul Dragostei”
Așteptat în fiecare an de Dragobete, pe 24 februarie, evenimentul organizat de Liga Studențească din Universitatea „Vasile Alecsandri”, „Autobuzul Dragostei”, a fost de această dată devansat.
Astfel, acțiunea va avea loc miercuri, 22 februarie, între orele 10.00 și 16.00, „Autobuzul Dragostei” urmând a circula pe traseul 22 și în zona centrală a orașului. Pentru a amplifica această călătorie în lumea dragostei, Autobuzul “Dragostei” va staționa între orele 12.00 și 13.00 în parcarea privată de la Arena Mall și în timpul zilei în parcarea Hotelului Moldova.
Îndrăgostiții de toate vârstele care vor participa la acest eveniment vor primi un „certificat de căsătorie” valabil doar pentru o zi și vor avea posibilitatea să participe la nenumărate concursuri cu premii oferite de către partenerii evenimentului: Primăria Municipiului Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, S.C. Transport Public S.A. și Arena Mall.
Acțiunea, ajunsă anul acesta la cea de-a XII-a ediție, a fost devansată pentru că Liga Studențească din Universitatea „Vasile Alecsandri” va participa vineri la evenimentul național „Gala de 10”, susținut de Uniunea Națională a Studenților din România, acolo unde liga băcăuană a fost nominalizată pentru titlul „Asociația#dezece”.
Școala din Poduri a intrat în secolul 21
Investiția pentru care s-a luptat Diana Albu, primărița din Poduri, a fost finalizată. Școala „Gen. Nicolae Șova” are acum grupuri sanitare moderne, în care elevilor nu le este nici frică, nici silă să intre.
Investiția a costat 325.000 lei și a fost începută în primăvara 2016. În mandatul Guvernului Ponta, când Diana Albu era viceprimar, comuna Poduri a primit zece miliarde de lei vechi la rectificare, sumă destinată investiției de la Școala „Gen. Nicola Șova” și reabilitării unor drumuri.
Aleșii locali ar fi vrut ca toți banii să meargă la drumuri, dar Diana Albu s-a luptat pentru a moderniza școala. Se vor face și drumurile din Prohozești: banii există, nu au fost cheltuiți, dosarul de autorizare e gata, iar în primăvară, când se va îndrepta vremea, vor începe lucrările.
Primărița spune că investiția nu e o minune, ci un lucru normal pentru secolul 21. Școala din Poduri are, acum, două grupuri sanitare pentru elevi, unul pentru profesori, unul adaptat persoanelor cu dizabilități și, alături de acestea, o încăpere în care a fost montată centrala termică.
„Chiar dacă nu e vorba decât despre niște băi, cum zic unii, investiția e foarte importantă pentru cei 500 de copii care învață în această școală. E importantă și pentru comunitate. Aveam niște WC-uri vechi, din 1975, care ne trăgeau în jos la fiecare autorizare și ne făceau de rușine la fiecare eveniment”.
– Diana Albu, primarul comunei Poduri
Gabriel Apreutesei, primarul comunei Mănăstirea Cașin, a reușit să schimbe mentalități create de administrațiile anterioare
– Primăria din comuna Mănăstirea Cașin este, domnule Apreutesei, una dintre puținele edificii de acest fel care are o prispă. Frumoasă, în stilul caselor tradiționale. Cum se vede comuna de pe această prispă, acum, la al patrulea mandat de primar la care ați ajuns, din partea PSD? Ce schimbări esențiale sunt pe fața comunei?
– La prima vedere, instituția noastră ar părea o primărie conservatoare. Nu m-am gândit nici o clipă la construirea unui nou sediu de primărie, așa cum a fost moda în alte comune, ci la o instituție nouă a primarului comunei Mănăstirea Cașin. Una peste alta, cred că am reușit să schimb mentalități create de administrațiile anterioare și să progresăm. Mă bucur, totodată, să constat că cetățenii vin cu încredere la Primărie pentru a-și rezolva diverse probleme. Imaginea sediului nostru arată că încercăm să păstrăm ultimele rămășițe de tradiționalism din satul românesc. Cum se vede comuna de pe prispa primăriei? Depinde din ce unghi privești: optimist sau pesimist, în roz sau în cenușiu etc. Dacă privești în perioada ploilor torențiale, gândindu-te la vulnerabilitățile pe care le ai pe teren, la bunurile și la viețile cetățenilor, puse în pericol de situație, nu este tocmai confortabil. Bineînțeles că la polul opus se află perioada sărbătorilor de iarnă, când toată comunitatea se bucură, inclusiv noi cei din administrație. Concluzia este că trebuie să privești cu responsabilitate și optimism, dincolo de frustrări și neîmpliniri, atât la ceea ce se întâmplă în comunitate, cat și în afara ei.
– La începutul actualului mandat ați afirmat că sunteți, practic, un nou primar? Ce ați avut în vedere?
– Am considerat că un primar care își propune o anumită longevitate în administrație trebuie să se reîncarce de la un mandat la altul. Este nevoie de o sete continuă de informații și de date pe care să le adaptezi si să le folosești în beneficiul comunei. Când încetezi acest proces, înseamnă că se apropie sfârșitul carierei de primar.
– Ce credeți că așteaptă, în prezent, cetățeanul comunei de la edilii acesteia, de la autoritatea locală? Cât de pregătită, cât de dotată este administrația comunei pentru ca viața cetățenilor să fie așa cum și-o doresc ei, adică tot mai bună? Ce vă mai lipsește?
– Cerințele din partea cetățenilor noștri sunt multe, diverse, și în creștere în ultima perioadă. Mă refer la cerințe privitoare la infrastructura mare: apă, canalizare, gaz metan, regularizări de cursuri de apă, asfaltări, poduri și podețe, dar și la infrastructura din educație și sănătate. Dacă luăm în calcul toate datele, constatăm că aparatul executiv este pregătit să facă față cerințelor actuale, susținându-ne, bineînțeles, și pe colaboratorii noștri, cărora țin să le mulțumesc cu această ocazie. Cea mai mare problemă o reprezintă resursa financiară, care este, din păcate, din ce în ce mai subțire. Am tendința de a compara comuna de acum cu cea din perioada anilor ’90 ai secolului trecut, când atât în comună, cât și în municipiul Onești exista o abundență a locurilor de muncă, acest lucru reflectându-se evident în bugetul comunei. Lipsa locurilor de muncă se reflectă destul de sumbru în bugetul nostru. Evident, căutăm să compensăm cu alte resurse proprii sau cu fondurile europene. Și vorbim de dezvoltare în condițiile în care bugetul inițial al comunei este de 1-1,2 milioane de euro, din care 60-70% din cheltuieli sunt reprezentate de secțiunea de funcționare, deci destul de dificil. Bineînțeles că am căutat să economisim la maximum posibil din punct de vedere financiar. Am reușit să ne dotăm cu utilaje pentru întreținerea drumurilor, pentru că mulți bani plecau în această direcție; din 2010 până anul trecut am avut propriul sistem de salubritate; am redus cheltuielile de personal și materiale cât am putut de mult, dar atât cât să ne permită o funcționare decentă. Evident că cei mai mulți bani vin din surse externe, atât buget de stat, cât și fonduri europene, cu toate că și această din urma resursă tinde să fie foarte complexă și greu de abordat. Comparăm la un moment dat metodologia aplicării, de exemplu pe programul PHARE unde am aplicat pentru două proiecte în perioada 2006-2010 (sistem de salubrizare, cu studiile aferente) și ceea ce se întâmplă acum cu fondurile puse la dispoziție prin Programul Operațional Regional sau Programul Național de Dezvoltare Regională. Este incomparabil mai dificil, dificultatea a crescut de la an la an și continuă să crească.
– Totul este (și în administrație) până la bani. Face față bugetul local la cerințele existente? Sunt surse reale de alimentare a acestui buget? De unde vin cei mai mulți bani? Continuăm să vorbim de cunoscutele fonduri europene, de banii pe care trebuie să-i luăm prin proiecte viabile, dar și în baza unui anume potențial de cofinanțare. Cum arată trecutul recent al comunei Mănăstirea Cașin din acest punct de vedere, cum va arăta viitorul apropiat? Ce ținte v-ați propus?
– În 1999 a fost înlocuită vechea centrală telefonică (serviciul Romtelecom) cu o centrală analogică modernă, deci până în acel an aveam numere de telefon care conțineau litere, dar și nelipsita centralistă care îți făcea legătura dorită. Această situație s-a datorat, în mare parte, poziționării geografice. Abia în toamna anului 2004 a fost instalată prima antenă de retransmisie care oferea acoperire pe un sistem mobil de telefonie, pentru ca astăzi să avem acoperire pe patru sisteme mobile. Este un exemplu minor pentru ceea ce înseamnă istorie recentă și dezvoltare. Gândiți-vă că ne doream și internet în același timp (în 2006), așa că am convins o firmă din Onești să deschidă la noi, într-un spațiu pe care i l-am pus la dispoziție, o sală de internet și am ajuns ca în 2009 primăria să instaleze un sistem de transmisie wi-fi care funcționează și astăzi fără mari probleme. Țintele pe care ni le-am propus concordă cu Strategia de dezvoltare a comunei. În acest an, prin diverse programe de finanțare vom avea: Electrificare-Extindere de rețea pentru alimentarea cu energie electrică a satului Scutaru, în valoare de 1,2 milioane de lei; Construire pod în punctul Zărnescu peste Pârâul Sărățel (400.000 de lei); Modernizare drumuri comunale (3,4 milioane de lei); Alimentare cu apă – Sursă de apă de suprafață, aducțiune și stație de tratare (2,7 milioane de lei).
– Comună de munte, cu o zestre naturală, istorică și spirituală de invidiat, Mănăstirea Cașin are și valențe turistice. Cât de mult sunt puse în valoare? Ce ar mai trebui făcut în acest sens? Sunt proiecte de această natură pe rolul Consiliului Local? Despre ansamblul istoric și spiritual Mănăstirea Cașin se vorbește deja ca despre un obiectiv care trebuie introdus mai profund în circuitul turistic.
– Suntem posesorii unei adevărate comori pentru care, din păcate, am făcut foarte puțin să o punem în valoare. Avem bogății antropice pe care le-am divizat în fond construit: începând cu monumentul istoric Fosta Mănăstire Cașin, tranșeele Primului Război Mondial, lanțul de cazemate din perioada interbelică, Cimitirul eroilor sau Fântâna Regelui Ferdinand și până la minunatele case țărănești cu traforajele lor superbe. Cealaltă parte o reprezintă fondul de carte și mă refer la cele două capodopere ,,Fata Moartă”, de Ioan Missir, și „Monografia Cașin- Mănăstirea Cașin”, de Gheorghe I. Simion. Adăugăm la acestea zestrea naturală de pe Valea Cașinului și a afluenților lui: Cascada Buciași, peisajele mirifice de pe Zboina și Clâbuc, Fata Moartă sau Măgura Cașin. Atenția noastră s-a concentrat, în ultima perioadă, pe proiectul ,,Consolidare-restaurare și punere în valoare a ansamblului Fosta Mănăstire Cașin în vederea introducerii în circuitul turistic”, cu o valoare de 4,9 milioane de euro. Așa cum rezultă din titlu, obiectul proiectului este consolidarea componentelor monumentului: ziduri de incintă, biserica, turnul clopotniță, dar și a ruinelor fostului palat domnesc, precum și punerea în valoare a acestui ansamblu care reprezintă începuturile noastre pe aceste meleaguri.
Mănăstirea Cașin
Cunoscută mai ales pentru cel mai important obiectiv turistic și confesional pe care îl are, Mănăstirea Cașin, a cărei biserică a fost ridicată în 1655 de voievodul Gheorghe Ștefan, comuna se distinge și prin așezarea sa geografică, în zona muntoasă de pe cursul superior al Râului Cașin, în Depresiunea Cașin-Tazlău.
Comuna are, în prezent, 5.507 locuitori (la 1 iulie 2016), care trăiesc în patru sate: Mănăstirea Caşin, Lupeşti, Pârvuleşti şi Scutaru. Prima atestare documentară a zonei este legată de data de 15 martie 1410, când Ștefan Voievod a oferit boierului Vlașin Crețescul siliște la Cașin, unde a fost casa tatălui său, Stan Crețul sau Stan Cașin. Cel puțin din secolul al XV-lea, zona a fost colonizată cu populație adusă din Transilvania. Exodul a continuat. ,,Ambasadorul german Diez – scria Nicolae Iorga în articolul «Acte și fragmente relative la istoria românilor» – vorbește de 24.000 de familii trecute în 1767 din Transilvania în Țările Române”. Astfel, locuitori din Țara Bârsei au trecut munții și au colonizat Valea Cașinului. În secolul al XVII-lea au venit aici, îndemnați de scutiri de dări și biruri, grupuri mari de țărani musceleni de la Rucăr și Dragoslavele. De asemenea, la construirea Mănăstirii Cașin au fost aduși circa 800 de robi, în majoritate rromi, care nu au mai părăsit localitatea și au constituit satul ,,Dezrobiții Mănăstirii Cașin”.
SCM- CSȘM Bacău, directe pentru Europene
Doi dintre cei trei medaliații băcăuani la Naționale vor reprezenta România la întrecerea continentală ce va debuta pe 13 martie
Start de sezon fast pentru pugiliștii SCM- CSȘM Bacău. La Naționalele Under22 desfășurate weekend-ul trecut la Brăila, sportivii pregătiți de Relu Auraș, Nicu Cara și Vasile Pradaiș au ajuns în finală la trei categorii de greutate.
Adrian Ciubotaru s-a laureat campion la 52 de kilograme, în timp ce Sebastian Arbuz și Nicușor Ciobanu au cucerit argintul național la 56 kg, respectiv 64 kg. Doi din cei trei laureați, Ciubotaru și Arbuz au schimbat categoria de greutate, „urcând ” cu succes de la 49 kg, respectiv 52 kg.
Și ambii vor reprezenta România la Europenele U23 care vor avea loc tot la Brăila, cu începere de pe 13 martie. „Ciobanu este și el în cărți pentru Campionatul European, o decizie definitivă urmând să fie luată zilele acestea”, a declarat Relu Auraș, care a devoalat ce l-a costat pe boxerul băcăuan titlul de campion la categoria 64 la Naționale și, implicit, o prezență certă la întrecerea continentală: „Principalul adversar al lui Nicușor Ciobanu era Șchiopu, cel care l-a și eliminat în toamnă în turul întâi. Prin urmare, noi l-am pregătit pe Nicușor în mod special pentru confruntarea cu Șchiopu.
În semifinalele Campionatului Național de la Brăila, sportivul nostru a căzut, într-adevăr, cu Șchiopu, pe care l-a învins categoric. Acest succes l-a făcut, însă pe Nicușor să se relaxeze în finala pe care a pierdut-o apoi în fața lui Daniel Costea”.
Indiferent că va avea doi sau trei reprezentanți la Campionatul European U22, SCM – CSȘM Bacău vizează o prezență pe podiumul continental. „Ne bucurăm că am pășit cu dreptul în 2017 și abordăm cu încredere competițiile internaționale de anul acesta, începând cu Europenele Under22.
Colaborarea dintre SCM și CSȘM crează premizele unor rezultate notabile, chiar și în condițiile unui schimb de generație a boxerilor noștri”, a concluzionat Auraș.
Aerostar, învinsă la Sfântu-Gheorghe
Divizionara C băcăuană Aerostar a pierdut cel de-al treilea amical al iernii, disputat sâmbătă, la Sfântu-Gheorghe, contra echipei de ligă secundă Sepsi OSK. „Aviatorii” au fost învinși cu scorul de 3-0, golurile lui Sepsi fiind realizate de senegalezul Issa (min. 3 și 12) și de Ene (’65).
Aerostar nu a putut deplasa la Sfântu-Gheorghe lotul complet, pe lângă absența portarului Dornescu, care a decis să abandoneze activitatea fotbalistică, lipsind din „unsprezecele” de start Oanea (probleme personale), Honea, Tudorache (ambii accidentați) și Blănaru, acesta din urmă fiind aflat în vizorul celor de la CSM Pașcani, care l-au luat de la Aerostar și pe Huțanu.
În aceste condiții, antrenorul Aerostarului, Mișu Ionescu, a folosit următoarea garnitura împotriva lui Sepsi: Albescu- Gheorghiu, Mihăeș, Dima, Strat- Ichim, Chirilă- Istrate, Sahru, Artenie- Ignea. Următorul test al „aviatorilor” este programat miercuri, la Focșani, contra formației din Liga a IV-a din localitate.
Armanu: „Atitudine, spirit de grup și lipsa presiunii”
Primul meci, prima victorie: 27-23 cu (ex) lidera Diviziei A Politehnica Iași. Și primul semnal al anului: tânăra echipă de handbal masculin a CSȘM Bacău poate ajunge departe. Cât de departe? „Ținta noastră este ca în 2018 să jucăm în Liga Națională. Asta nu înseamnă însă că nu ne batem și în acest sezon pentru promovare.
Victoria contra Iașiului a arătat că avem potențial”, a declarat antrenorul băcăuanilor, Gabriel Armanu, care a adăugat:
„Noi abordăm toate meciurile ca pe niște finale. Cu toate acestea, nu evoluăm sub presiunea rezultatului.
Dimpotrivă, marele nostru avantaj este că jucăm fără presiune. Dacă vom termina pe primul loc, vom promova direct, dacă ne vom clasa pe locurile 2-3 vom merge la «baraj», iar dacă nu vom ajunge în Liga Națională în vară, atunci ne vom bucura de experiența acestei ediții de campionat ce ne va fi, cu siguranță, de mare folos pentru viitor.
Acest an este unul foarte relaxat pentru noi”. Armanu consideră că în jocul cu Poli Iași, caracterul de care dau dovadă elevii săi a fost determinant: „Am demonstrat atitudine și spirit de grup. Plus un portar precum Richie Freiwald, care a făcut un meci de referință”. În condițiile retragerii din campionat a LPS-ului Piatra Neamț, CSȘM Bacau va sta în următoarele două etape, urmând să revină pe teren de-abia pe 11 martie, pentru jocul din etapa a 17-a cu Danubuis Galați, din deplasare. În acest context, băcăuanii vor încerca să acopere golul competițional cu perfectarea unei partide de verificare contra Focșaniului sau a Vasluiului.
Ziua Mondială a Cercetașului, la Nicolae Bălcescu
Prietenia a fost la cote maxime weekendul trecut în comuna Nicolae Bălcescu, județul Bacău, acolo unde, timp de trei zile, s-a desfășurat cea de-a III-a ediție a Festivalului Cercetășesc „Bucurie și Promisiune”.
Evenimentul a reunit peste 100 de cercetași din toată țara care au marcat astfel spiritul specific al Zilei Mondiale a Cercetașului, sărbătorită pe 22 februarie, care coincide cu ziua de naștere a lui Baden Powel, creatorul Mișcării de Scout. Tema acestei ediții a Festivalului a fost „Să deslușim misterele”, inspirată din desenele animate cu Scooby-Doo, și a propus participanților trei zile de activități interactive, sociale, de dezvoltare a abilităților și de conștientizare.
Printre activitățile festivalului s-au numărat și o drumeție plină de provocări, ateliere pe mai multe domenii, prelegeri, momente spirituale și mai multe jocuri educative. Nu au lipsit dansul și petrecerile tematice, bucuria fiind „la ea acasă” la Sala de Sport „Doina Melinte” din comuna Nicolae Bălcescu, acolo unde au fost cantonați pentru cele trei zile toți participanții la acest eveniment. Pe lângă activitățile cu caracter educativ distractiv, în ultima zi de festival (duminică, 19 februarie-n.r.), în cadrul liturghiei, s-a atins și latura spirituală prin depunerea și reînnoirea promisiunilor într-un moment solemn. A urmat tortul și petrecerea de final, unde cei mai vrednici dintre cercetași au fost premiați.
„Festivalul «Bucurie și Promisiune» înseamnă nu doar trei zile de activitate cercetășească, ci un proces frumos și lung, înseamnă muncă în echipă și trăirea din plin a fiecărui moment de pregătire. Pentru mine e o mare bucurie să lucrez cu așa o echipă, să pot coordona exploratori atât de implicați, plini de idei și cu mult chef de lucru și de râs.
Numărul mare de participanți din acest an ne-a determinat și mai mult să planificăm o ediție de neuitat, să ne întrecem pe noi și să rămânem în memoria celorlalți pentru cel puțin un an, dar acum, când suntem pe final, pot spune că ne-a reușit! Este uimitor cum în trei zile se leagă prietenii, cât de confortabil te simți în preajma celorlalți după mai puțin de 24 de ore de când îi cunoști și cât de grea e despărțirea. Încercăm să ducem mai departe povestea festivalului, cu dorința să dăm din experiența noastră și celorlalți, și, cu prilejul acestei sărbători a cercetașilor, să fim recunoscători că suntem beneficiari ai acestei metode Scout, care pentru mulți devine un stil de viață cu principii și valori clare”, spune Ioana Bulai, lider coodonator al cercetașilor din comuna Nicolae Bălcescu.
