Acasă Blog Pagina 2807

Cât de departe mergem după „aliatul strategic”?

Povestea nu e nouă: doar aliatul e altul. În 1942 am mers alături de „aliatul” german până la Stalingrad și era să fim rași ca națiune de tăvălugul sovietic; după război am avut URSS-ul ca „aliat” și istoria a consemnat nenumărate excese cauzate de implicarea sovieticilor. Astăzi ne batem cu pumnul în piept că suntem „aliați strategici” ai SUA și tropăim belicos prin Afganistan după ce am dat o raită și prin Iraq, căutând nu se știe ce, că nu prea am găsit.

Întrebarea este cât de departe ne dorim să mergem alături de acest aliat? Pentru că, deocamdată îl urmăm peste tot și îi imităm politicile, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderi materiale și umane pentru noi. Am intervenit în Afganistan, deși nu ne-a cerut acest lucru ONU iar NATO, oricât s-ar strădui unii să ne convingă, este doar o alianță defensivă, care ne obligă să intervenim atunci când o țară din alianță este atacată, nu să invadam o țară doar pentru că unii au anumite interese.

Dar să lăsăm Afganistanul. Vom merge alături de SUA la o eventuală invazie a Rusiei? De doi ani SUA și aliații săi aduc în estul Europei trupe și tehnică de luptă pentru a „contracara” agresiunea Rusiei, agresiune pe care o vedem doar pe canalele TV occidentale. Dacă dintr-o eroare sau dintr-un calcul se declanșează un conflict care este exploatat și NATO decide să invadeze Rusia, ce facem? Ne-am gândit vreo clipă?

Să zicem că poate nu izbucnește conflictul cu Rusia. Principalul aliat al SUA în Golf, Arabia Saudita, a dat un ultimatum unui stat independent-Qatar-cerându-i să rupă legăturile politice și economice cu alt stat (Iran) și să-și închidă televiziunea Al Jazeera, principalul post de știri în limba arabă din Orient. SUA nu doar că nu a atras atenția Arabiei Saudite că întrece măsura, dar o mai și sprijină. Și, totuși, „aliatul strategic” insistă de fiecare data pe libertatea presei ca o condiție principală pentru ca o țara să fie recunoscută ca democratică. În cazul de față, SUA nu are nici o tresărire că saudiții cer închiderea unui grup de televiziune dintr-o țară suverană. Cum nu au nici o tresărire nici cu privire la crimele de război comise de saudiți în Yemen, într-un război de care nu mai vorbește nimeni.

Dar, poate că nu ne privește pe noi situația din Qatar. Să admitem asta. Ce opinie vom avea în momentul în care SUA își vor muta armele nucleare de la baza din Turcia la noi în țara? Pentru că la Incirlik nu vor mai rămâne mult, turcii având alte idei referitoare la cooperarea militară. Noi, care nu am acceptat nici exercițiile militare comune cu țările Tratatului de la Varșovia, și nici ca URSS să-și amplaseze rachete nucleare pe teritoriul nostru, cum vom reacționa când aliații noștri strategici ne vor cere să le găzduim focoasele nucleare?

Prima ediție a Programului Ștefanian

    Consiliul Județean Suceava și Muzeul Bucovinei organizează, în perioada 24 iunie-2 iulie 2017, prima ediție a “Programului Ștefanian”, care are ca principale direcții: punerea în valoare a patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Ștefan cel Mare, dezvoltarea durabilă a turismului și creșterea interesului pentru restaurarea și protejarea monumentelor istorice.

    Astfel, din acest proiect fac parte județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud și Alba, precum și localitățile cu monumente ștefaniene din Republica Moldova și Ucraina. Manifestările au debutat sâmbătă, la cetatea de Scaun a Sucevei, cu o slujbă de pomenire a domnilor Moldovei şi au continuat duminică, 25 iunie, de la ora 17.00, când, la Cetatea de Scaun a Sucevei a avut loc ceremonia de primirea mesajelor ctitoriilor ştefaniene, din partea Consiliului Judeţean Bacău mesajul a fost prezentat de Sorin Braşoveanu, preşedinte al CJ.

    În Bacău, seria de activităţi din proiectul “Ştefaniana” au debutat duminică, la Biserica “Precista”, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, după slujba religioasă, reprezentanţi ai Muzeului de Istorie Bacău, Lăcrămioara Istina, şef secţie, şi dr. Anton Coşa, au vorbit celor prezenţi despre personalitatea Marelui Voievod, “atlet al creştinismului”, ctitor de ţară, apărător al graniţelor împotiva invadatorilor, dar mai ales despre ctitoriile rămase peste timp. “Anul acesta se împlinesc 560 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457), la acest program au fost invitate toate muzeele deţinătoare de edificii create de Ştefan cel Mare.

    Noi, astăzi, ne-am gândit să ieşim din muzeu şi să venim chiar în lăcaşul construit de Marele Voievod. Această Biserică a fost sfinţită în 1491, aici este şi Curtea Domnească unde a locuit Alexandru, cel care îi urma la tron. Tot acest ansamblu de o importanţă istorică deosebită face parte din patrimoniul nostru cultural, pe care dorim să-l păstrăm şi să-l promovăm, să-l facem cunoscut copiilor şi tinerilor”, ne-a spus Lăcărmioara Istina, şef secţie Complexul Muzeal “Iulian antonescu”.

    Fiecare participant la slujba religoasă a primit câte o cocardă cu fotografia lui Ştefan cel Mare, înconjurat de steagul tricolor, iar copiii au fost invitaţi şi susţinuţi să deseneze pe asfaltul aleilor de la Biserica Precista, alegându-şi ca subiecte scene din viaţa Voievodului Ştefan.

    Romanul coloniei de pinguini în care ajungem mulți

    Scriitorul băcăuan Petru Constantin Teodor și-a lansat duminică, 25 iunie, în fața unui numeros public prezent în sala de festivități a Filialei Bacău a Uniunii Armenilor din România, cel de al doilea roman pe care l-a tipărit, ca și pe cel dintâi („Fana sau Cartea Iubirii”), la Editura 24 ORE: „Colonia pinguinilo”. Despre noul roman, prefațat de Ion Holban, au vorbit editorul Adi Cristi și criticul literar Emilian Marcu.

    Noua carte a lui Petru Constantin Teodor explorează comportamentul și filosofia de viață a unei categorii sociale mereu cu probleme, aceea a pensionarilor, asemănați unor pinguini. Chiar autorul a lămurit cum și-a construit romanul, dar în primul rând ideea care stă la baza narațiunii: el însuși a observat, într-o zi, un grup de persoane în vârstă care mergeau în grup pe stradă spre targetul lor, dar care aveau un mers și un comportament exact cu al păsărilor dintr-o colonie de pinguini pe care tocmai o vizitase cu puțin timp înainte, pe undeva prin Africa de Sud. A realizat imediat prezența în societatea umană a unei astfel de categorii distincte de oameni, pe care a dorit să-i cunoască mai bine în modul lor de a fi, de a se comporta, de a conviețui, motiv pentru care – a precizat autorul cărții – chiar s-a „infiltrat” într-un asemenea grup.

    Cartea – au observat și cei care au vorbit despre ea – este, astfel, o veritabilă radiografie a unui segment din societatea umană, în carte personajele fiind practic reale, întruchipând tipologii întâlnire printre vecinii, cunoscuții și prietenii autorului, dar și ai noștri, ai cititorilor. El însuși, autorul, ar putea fi recunoscut în personajul Matei.

    „Este foarte interesantă apropierea de aceste păsări, pinguinii, care își construiesc solitudinea în colectivitate – a observat Adi Cristi. Un comportament pe care îl au unii oameni, prin care nu-și neagă singurătățile, ba chiar trăiesc cu ele în colectivitate”.

    Chiar unii dintre cititori este posibil să se recunoască tipologic și comportamental în unul sau altul dintre personaje. „În fond – a observat și Emilian Marcu – fiecare dintre noi avem propria noastră colonie a pinguinilor. Ceea ce a realizat autorul cărții este, însă, suma tuturor amintirilor, a tuturor trăirilor, pe care zilnic le include într-un scenariu, în sanctuarul în care se întâlnesc mereu pinguinii. Situându-și acțiunea între ficțiune și realitate, într-un sanctuar dintr-un oraș, care are darul de a aduna personaje ca într-o colonie a pinguinilor, Petru Constantin Teodor știe să deruleze filmic o serie de acțiuni pe ecranul amintirilor”. Cartea, spunea criticul literar, ar putea fi lesne chiar scenariul unui interesant film pe această temă.

    Viitorul nu e în C

    Învinsă cu 1-0 în manșa tur a barajului de promovare de Sănătatea Darabani, campioana județului Bacău, Viitorul Curița a pierdut sâmbătă, la Onești, și returul cu scorul de 4-3. În felul acesta, echipa antrenată de Costică Ene a ratat șansa de a accede, în premieră, în Liga a III-a

    Bacăul pierde un nou „baraj” de promovare. Și, o dată cu acesta, posibilitatea de a-și mări numărul divizionarelor C, ajuns în această vară la pragul minim. Dupa retrogradarea Sport Clubului, toate speranțele pentru ca județul Bacău să aibă, în continuare, măcar două echipe în Liga a III-a se legau de Viitorul Curița. Învinsă în manșa tur a barajului de promovare, cu 1-0 de botoșănenii de la Sănătatea Darabani, Curița pornea cu prima șansă în returul programat sâmbătă, la Onești.

    Numai că speranțele celor peste 1500 de suporteri care au populat tribunele stadionului „CSM” s-au dărâmat ca un castel de nisip. Echipa lui Costică Ene a fost învinsă și acasă, cu 4-3. Și asta după ce oaspeții au condus încă din minutul 10 cu scorul de 3-0, ca urmare a „triplei” realizate de Răzvan Cărăbuș în minutele 6, 9 si 10! „Am început dezastruos. Adversarii s-au dovedit mult mai pragmatici, în timp ce noi am avut nevoie de aproape jumătate de ceas pentru a ne reveni”, a admis antrenorul Curiței, Costică Ene. Come-back-ul gazdelor s-a materializat doar pe jumătate.

    Prin reușita sa din min. 32, Socaciu a stabilit scorul pauzei (1-3), Irimia a înscris pentru 2-3 imediat după reluarea jocului, iar Corman a egalat în minutul 75. Curițenii aveau la dispoziție 15 minute pentru a mai marca două goluri și pentru a face un pas istoric pe scena eșalonului trei. Cele două goluri mult-așteptate nu au venit. A venit, în schimb, eliminarea injustă a lui Corman, pentru un al doilea „galben” la o fază care a stârnit furia gazdelor. „Jucătorul meu a fost faultat la 17 metri de poarta lor, însă arbitrul, în loc să dicteze lovitura liberă pentru noi, l-a sancționat pe Corman cu un avertisment pentru simulare. Cum era al doilea galben, a urmat cartonașul roșu. Acesta a fost doar un episod dintr-un lung șir de decizii luate împotriva noastră de brigada bucureșteană. Noi suntem o echipă mică, poate că am și deranjat, iar rezultatul s-a văzut”, a adaugat Ene.

    Rezultatul, într-adevăr, s-a văzut. Și a fost în favoarea Darabaniului, Ghiorghiciuc înscriind în min. 82 golul victoriei pentru echipa antrenată de Radu Cașuba. Sănătatea Darabani promovează în C, Viitorul Curița continuă în Liga a IV-a, iar Bacăul rămâne cu o singură reprezentantă în eșalonul al treilea: Aerostar.

    „Suntem dezamăgiți de faptul că am ratat barajul de promovare, dar nu descurajați. Sperăm ca aceșt eșec să ne facă mai puternici. Nu dezarmăm: la anul atacăm din nou promovarea în Liga a III-a, și sperăm ca atunci succesul să fie de partea noastră”
    Costică Ene, antrenor Viitorul Curița

    Revin „granzii”

    Returul barajului de promovare în Liga a III-a a avut printre protagoniste câteva dintre echipele cu tradiție ale fotbalului românesc. Într-o atmosferă fantastică, de sorginte sud-americană, Petrolul 52 Ploiești a acces în eșalonul al treilea, la fel ca și Oțelul Galați (care a marcat golul promovării in min. 87), Farul Constanța sau „Alb-Negru” al Studenților Clujeni (fosta U Cluj).

    Iată rezultatele returului, cu precizarea ca în paranteză au fost trecute scorurile înregistrate în tur: Petrolul 52 Ploiești- Dentaș Tărtărești 2-2 (3-0), Oțelul Galați- Unirea Mircești 2-0 (0-1), FC 2007 Gârceni- Victoria Traian 1-3 (0-4), Voința Săelele- CS Strehaia 8-0 (4-2), Farul Constanța- Pescărușul Sarichioi 1-0 (7-2), Lăpușul Târgu-Lăpuș – „Alb-Negru” al Studenților Clujeni 0-6 (0-8), Șoimii Lipova- Diosig Bihardioszeg 1-0 (6-1), Unirea Bascov- FC Avrig 1-3 (0-1), Voința Crevedia- Progresul Spartac 2-6 (3-0 la masa verde), Viitorul Ghimbav- Mureșul Rușii Munți 2-2 (2-0), Metalul Buzău- CS Amara 5-2 (4-0), Agricola Borcea- Dunărea Giurgiu 1-0 (2-2), ACS KSE Târgu-Secuiesc- Pro Mureșul Toplița 6-0 (3-0), Tractorul Cetate- Internațional Bălești 1-3 (1-2), AS Milcov- Viitorul Dăești 2-0 (0-0), Dumbrava Gâlgău-Almașului- Unirea 08 Tășnad 1-3 (1-2), Bucovina Rădăuți- ACS Dumitra 2-1 (0-0), Viitorul Curița- Sănătatea Darabani 3-4 (0-1), CSM Focșani 2007- Teiul Poiana Teiului 3-2 (1-2), Șurianu 1945 Sebeș- Viitorul Caransebeș 3-1 (2-1), ACS Ghiroda- Inter Petrila 3-1 (2-1).

    Karting/ CN, etapa 2: Participare numeroasă

    Etapa a doua a Campionatului Național de karting, desfășurată în weekend, pe circuitul „Speed Park” din Bacău a confirmat afluența de piloți înregistrată în runda inagurală, de la Târgu-Secuiesc. Etapa băcăuană a reunit la start 69 de piloți, alături de sportivii români fiind prezenți și concurenți din Bulgaria, Italia, Germania sau Republica Moldova.

    În mare, configurația podiumurilor a rămas cam aceeași, Aldrin Opran la DD2, Darius Niuculescu la Mini sau Ștefan Viktor la Senior Max având în continuare lipici la șefia curselor si a clasamentelor. De notat ascensiunea echipei BRT, amprenta lui Vladimir și Dima Borțov făcându-se simțită pe evoluția unui Alexandru Politov (Promo BB) sau Tudor Tudurachi (Mini Rok).

    Totodată, merită subliniată , dar și salutată implementarea sistemului de cronometrare on-line și actualizarea evoluției curselor și a rezultatelor pe site-ul oficial al FRK, frkarting.ro, cei interesați având acces în timp real la situația competiției.

    Următoarea etapă este programată pe 8-9 iulie, pe circuitul AMC Kart din București. Campionatul Național va reveni în Bacău pe 16-17 septembrie, atunci când se va derula penultima rundă a sezonului intern.

    Mai puțină pădure tăiată ilegal în județul Bacău

      Anul trecut, în județul Bacău au fost confiscate 80 de mijloace de transport al lemnului tăiat ilegal

      303 ha de pădure au fost tăiate ilegal în județ în anul 2016

      Județul Bacău apare doar pe locul al zecelea în Raportul Greenpeace „Tăierile ilegale din pădurile României în 2016”, comparativ cu situațiile din anii anteriori. În 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri pe zi. Cifra reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior.

      În anul 2016, în județul Bacău au fost înregistrate numai 303 cazuri de tăieri ilegale de pădure, care însă au plasat județul pe locul al zecelea în țară, față de 1.057 de cazuri în Mureș (locul întâi)și 296 în Suceava (locul 11). Din Regiunea Nord-Est, județul Neamț s-a situat pe locul al 7-lea, cu 356 ha. Trebuie ținut cont, însă, și că aceste județe au mai multă pădure decât altele.

      După numărul de infracțiuni silvice sau după valoarea sancțiunilor aplicate, Bacăul nu se regăsește între primele zece județe, dar după numărul de contravenții se află pe locul al patrulea, cu 964 de cazuri. Scăderea contravențiilor față de anul anterior este mai redusă, comparativ cu scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, acest lucru explicându-se prin adoptarea și în țara noastră a legislației UE, care prevede noi tipuri de sancțiuni. Însă după numărul de mijloace de transport confiscate, Bacăul a fost pe locul al cincilea, cu 80 de cazuri.

      Județul Bacău nu apare între primele zece județe din țară nici după cantitatea de lemn tăiată ilegal (14,8 mc în medie pe caz la nivel național), nici după valoarea prejudiciului. Însă în ceea ce privește activitatea de investigare a infracțiunilor silvice derulată de procurori, în anul 2016 Bacăul a fost pe locul al șaselea, cu 730 de cazuri, dar pe locul al treilea după numărul cazurilor soluționate, cu 279 de cazuri.

      Ce a făcut societatea civilă

      Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale – consideră Greenpeace – l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență – aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul www.inspectorulpadurii.ro. Greenpeace consideră „Inspectorul pădurilor” ca fiind „aplicația din buzunarul justițiarilor”.

      Cu cele 214 sesizărilor făcute de cetățeni cu privire la cazurile de tăieri ilegale de pădure, Bacăul este al cincilea în România. După numărul de apeluri efectuate la telefonul 112 pentru verificarea materialului lemnos, Bacăul nu apare între primele zece județe, dar după numărul de transporturi de lemn raportate a fost pe locul al optulea, cu circa 120 de cazuri.

      În această lună, Greenpeace România a facilitat dezbaterea publică „Pădurea și comunitatea” în satul Pustiana, din comuna Pârjol. În luna ianuarie, peste 300 de oameni din Pustiana i-au adresat primarului comunei o petiție prin care cereau oprirea tăierii pădurii de la marginea satului.

      „Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare.”
      Raportul Greenpeace pe anul 2016

      “În viaţă ai regrete numai după lucrurile pe care nu le-ai făcut!”

      Maistrul militar specialist Vlad Negru este un om deosebit, iar povestea lui este camuflată sub haina militară. El lucrează în cadrul Biroului Asigurare Materiale Tehnice Aviaţie, de la Baza 95 Aeriană Bacău. Vlad Negru este unul dintre militarii care au reuşit să se evidenţieze în timp, care s-a perfecţionat în străinătate, care a absolvind mai multe cursuri de specialitate şi care ţinteşte pe viitor să ocupe o funcţie într-o structură NATO. În prezent s-a înscris în competiţia “Omul Anului” şi speră să fie selectat de Statul Major General.

      Dacă nu era să ajungă militar, Vlad Negru ar fi vrut să devină jurnalist. A fost cât pe ce să-şi urmeze visul, însă, a îmbrăcat haina militară la insistenţele tatălui său, Venu Negru, fost subofiţer sanitar. De jurnalism a avut însă parte mai târziu, în familie, soţia Andreea fiind cea care i-a satisfăcut setea de cunoaştere, de nou, ţinându-l mereu conectat la evenimentele zilei, prin prisma meseriei. Absolvent al Şcolii Militare de Maiştri “Traian Vuia” Mediaş în anul 2001, m.m. Vlad Negru a activat până în anul 2011 ca specialist de mentenanţă hangar în cadrul Bazei 95 Aeriene Bacău. A aplicat ulterior pentru un post permanent în Olanda, iar trei ani de zile, a activat la Comandamentul Forţelor Întrunite din Brussum.

      Cum puteţi caracteriza experienţa olandeză?
      În Olanda am descoperit logistica. La început mi-a fost uşor teamă că nu vorbesc suficient de bine engleza, dar m-am descurcat excelent. Contrar informaţiilor pe care le-am primit legat de olandezi, am întâlnit acolo nişte oameni absolut minunaţi. Vă dau un exemplu grăitor: eu am ajuns în Olanda în luna august, iar ziua mea de naştere este pe 17 septembrie. La acea dată am organizat o petrecere, iar colegii români au fost surprinşi să vadă câţi prieteni străini reuşisem să-mi fac într-un timp atât de scurt.

      Cum au decurs cei trei ani petrecuţi în Olanda?
      Timpul petrecut în Olanda a fost extraordinar. Faptul că am putut pleca împreună cu familia m-a ajutat enorm. Fiul meu cel mare, Radu (5 ani) s-a născut acolo, iar bucuria a fost cu atât mai mare. La posturile permanente duci o viaţă de familist, ţi se oferă case în chirie, beneficiezi de o sumă de bani pentru utilităţi, plus salariu. Cât am stat acolo, eram uimit să văd că la sfârşitul lunii rămâneam cu bani în buzunar, în condiţiile în care era singurul venit al familiei şi ne permiteam aproape orice. Din punct de vedere financiar, nu există grad de comparaţie.

      La ce v-a folosit pregătirea din Olanda?
      După cei trei ani de Olanda m-am întors în Baza 95 Aeriană cu un bagaj important de cunoştinţe. Când am revenit în ţară, am înţeles că un militar are nevoie de pregătire continuă şi trebuie să se perfecţioneze. Am urmat apoi şapte cursuri de pregătire cumulate, dintre care şase în ţară şi unul în Germania, unde am terminat şef de promoţie. Cele mai multe cursuri au avut legătura cu logistica, însă, sunt şi domenii adiacente care au legătură cu sistemul militar. Dacă în Olanda am lucrat pe partea de cargo, transport aerian, la cursurile pe care le-am urmat ulterior am învăţat despre siguranţa aeronautică, am făcut un curs de specializare în Stat Major, iar în Germania m-am perfecţionat în leadership. Nemţii te pregătesc să descoperi ce fel de lider poţi să devii. Sunt foarte ancoraţi în realitate, foarte dotaţi şi bine organizaţi. În astfel de experienţe creezi foarte multe relaţii interumane, iar acest lucru m-a ajutat să mă evidenţiez pe mai multe categorii. În trecut, nu puneam mare preţ pe aceste cursuri, dar acum le văd utilitatea şi valoarea. Cursurile m-au ajutat să mă dezvolt în plan personal, am cunoscut oameni deosebiţi, am rupt rutina, iar acest lucru este extrem de benefic pentru oricare militar.

      Ce vă recomandă pentru titlul de “Omul Anului”?
      Pentru acest titlu mă recomandă rezultatele obţinute. Faptul că m-am perfecţionat continuu mi-a adus rezultate notabile care au fost recunoscute. În urma acestor experienţe, sunt mai pregătit, mai încrezător şi gata oricând să pun în practică ceea ce am învăţat. Evident, recomandarea se face de şeful nemijlocit către Eşalonul Superior, care analizează solicitarea, iar dacă mă calific, răspunsul este trimis la SMG, unde are loc selecţia. În principiu, CV-ul te recomandă pentru un astfel de titlu şi susţinerea colegilor.

      Unde v-aţi vedea lucrând în viitor?
      Ţinta mea ar fi să ocup în viitor o funcţie de civil în cadrul structurilor NATO. În toate structurile există o funcţie de civil pentru a asigura continuitatea, iar eu mă văd pe un astfel de post. Am avut recent o astfel de experienţă, ţinta fiind Italia, însă, am pierdut în faţa unui italian. Ştiu că mai am multe de învăţat şi de oferit, dar cred în reuşita mea. Recunosc că mare parte din realizările de până acum s-au datorat şi Andreei, soţia mea. M-a sprijinit mereu şi m-a încurajat, iar viaţa de militar nu este deloc una uşoară şi nici uşor de suportat. Vă spuneam de fiul Radu (5 ani), însă, viaţa ne-o completează şi ne-o îmbogăţeşte zi de zi şi Tudor (2,5 ani). Suntem o familie unită care luptă pe toate planurile pentru a reuşi în viaţă!

      Dedeman a crescut în Topul celor mai mari jucători din economie

      Compania Dedeman, cu sediul central în Bacău, s-a situat pe locul al 11-lea în Topul „Cei mai mari jucători din economie 2017”, realizat de Ziarul Financiar cu rezultatele economico-financiare ale firmelor românești din anul 2016. Compania a urcat de pe locul al 17-lea de anul trecut.

      Dedeman este cea mai mare companie antreprenorială din România și singurul business cu capital majoritar privat românesc care intră între primele 20 de companii din țară. Compania băcăuană și-a sporit cifra de afaceri cu 20% în 2016 și a ajuns la aproape 5,3 miliarde de lei, pe baza căreia a obținut un profit net de peste 713 milioane de lei, cu peste 9.200 de salariați. Rețeaua sa de magazine a ajuns, anul trecut, la 45 de unități, la care anul acesta au mai fost adăugate deja alte două magazine.

      Primul loc în Top revine companiei Automobile Dacia, care și-a majorat afacerile cu 8,4% și a ajuns la vânzări de 20,7 miliarde de lei. Firmele din Top 20 „Cei mai mari jucători din economie 2017” au avut anul trecut vânzări de 145 de miliarde de lei, în creștere cu 3% față de 2015. Profitul net cumulat al acestora s-a dublat la 6 miliarde de lei, iar numărul de salariați s-a păstrat relativ constant, la 96.000 de oameni.

      Zerouri barate

      Suntem toleranţi, de cele mai multe ori. Şi mai avem şi memoria scurtă. Altfel, nu mi-aş putea explica de ce se întâmplă atâtea în ţara asta fără să intervină cineva. Şi nu oricum, ci în mod categoric, responsabil, astfel încât să-i descurajeze pe nemernicii de peste tot care, în goana lor spre înnavuţire, ne aruncă sub nas tot soiul de produse pe care nici măcar animalele lor de companie nu le adulmecă, darmite să le mai şi consume.

      Bunăoară, i-aş pune la punct pe comercianţii care de 27 de ani ne păcălesc, şi nu oricum, ci cu un tupeu fără margini. Mai ales pe cei care ne vând „cuie”, adevărate bombe atomice alimentare, în orice caz, ceva ce veci nu le-ar pune pe masa copiilor lor sau a părinţilor care le-au dat viaţă. N-aş merge până la pedeapsa capitală (deşi, sunt state unde cred că se poate ajunge şi la aşa ceva, în anumite condiţii), nici nu le-aş tăia mâinile cu care ne plasează în sacoşe, în mod deliberat, conştient, alimente stricate.

      Eu, de exemplu, aş face în aşa fel încât să nu mai poată să facă niciodată comerţ. Ca primă măsură. Şi, dacă legile n-ar fi aşa de aspre, i-aş forţa chiar să mănânce otrava ce ne-au vândut-o pe post de aliment. Şi amenzi, le-aş da amenzi cât China de mari, nu mizilicuri. Adică, sume atât de mari încât să nu-şi mai dorească, după aia, nici apă să bea. Păi, altfel, cum aş putea să le conving pe aceste nimicuri, aceste zerouri barate ale societăţii, că nu este normal să pună în galantar sau pe tejghea carne locuită cu tot felul de chiriaşi, unii mai vizibili cu ochiul liber decât alţii?!

      Partea proastă este că aceste produse sunt cumpărate tocmai de acea categorie socială mai săracă, cu venituri foarte mici, de regulă pensionarii, care se bucură când găsesc alimente cu preţ redus. Or, printre ei, nu sunt şi părinţii comercianţilor de doi lei, altfel…

      Expoziţie inedită de fotografie în Parcul Cancicov

        Asociaţia Pasionaţilor de Fotografie Bacău, recent înfiinţată, condusă de Adrian Măcincă, din care fac parte peste 40 de persoane de toate vârstele, a organizat prima expoziţie itinerantă de fotografie. Inedita acţiune a fost deschisă publicului sâmbătă, 24 iunie, de Sânzâiene, în Parcul Cancicov, lângă locul de joacă pentru copii.

        Au fost expuse peste 80 de fotografii, color şi alb-negru, realizate în diferite tehnici, dominând cadrele cu peisaje, portrete dar şi interesante compoziţii. „Este prima expoziţie dintr-un proiect care a plecat de la ideea de a construi o comunitate a pasionaţilor de fotografie în Bacău, iar această expoziţie este încununarea muncii şi succesului de care se bucură fotografia în rândul oamenilor şi, mai ales, în rândul tinerilor şi copiilor. După cum vedeţi, exoziţia noastră se bucură de interes din partea publicului, ceea ce ne dă încredere să continuăm”, ne-a declarat la vernisaj Adrian Măcincă, coordonatorul asociaţiei.

        Fiecare expozant a prezentat spre jurizare trei-patru cadre, astfel că pe „simezele” improvizate şi-au făcut loc fotografii interesante, diverse, multe dintre ele relevând talent, pasiune, imaginaţie şi dragoste pentru minunatul aparat al cărui principiu de funcţionare a fost inventat încă de pe vremea lui Leonardo da Vinci, de care nu ne mai putem despărţi, devenind un simplu accesoriu la îndemâna oricărei persoane pasionată de fotografie.

        Filipeşti: Pompierii caută un tânăr care s-ar fi înecat în râul Siret

        Mobilizare de forţe duminică în satul Hârleşti, din comuna Filipeşti. Un băiat de 18 ani, din localitate, este căutat de pompierii băcăuani şi de un echipaj de scafandri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Covasna în râul Siret, unde se bănuieşte că s-ar fi înecat sâmbătă seară.

        A fost la un grătar împreună cu mai mulţi prieteni şi după lăsarea întunericului au intrat în apă să se răcorească. Le-ar fi spus celorlalţi că ştie să înoate, însă el nu a mai ieşit la mal.

        „Eram mai mulţi băieţi, aici, aseară. Ne-am dus la scăldat, ne-am dat drumul la vale şi el la fel. L-am văut de vreo trei ori, dar am crezut că iese mai jos şi vine. Când am văzut că nu este, am început să strigăm, dar ne-am dat seama că nu este de glumă şi am sunat la 112”, spunea Sebastian Tudor, mator.

        „Au ieşit aici la grătar, în zona Siretului şi pe întuneric s-ar fi întâmplat. Băiatul meu l-a întrebat dacă ştie să înoate şi a zis că da. Al meu a ieşit, că a fost strigat că e gata grătarul, şi a crezut că vine şi celălalt, dar nu. Au strigat după el, dar degeaba”, spunea un localnic. Sătenii spun că zona este periculoasă pentru scăldat. „Zona este foarte periculoasă pentru ca s-au făcut excavaţii şi dacă intri mergi drept o bucată şi apoi de duci la fund, nici nu realizezi. S-au mai înecat oameni aici”, mărturisea Eusebiu Blaga.

        Apelul la 112 s-a primit sâmbătă seara, în jurul orei 23.00, iar pompierii s-au deplasat la faţa locului şi au efectuat căutări până în jurul orei 1.00, fără ca persoana să fie găsită. Dimineaţă ei au revenit pe malul Siretului împreună cu un echipaj de scafandri, dar misiunea este dificilă.

        „Sunt curenţi puternici pe Siret, iar scafandrii întâmpină greutăţi în a căuta. Apa este tulbure, bate şi vântul, dar se fac eforturi pentru a găsi persoana”, a declarat maior Nicuşor Bulibaşa, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.

        La faţa locului au fost prezenţi şi prefectul judeţului, Maricica Coşa, şi subprefectul Valentin Ivancea.

        Tânărul care se presupune că s-a înecat în Siret învăţa la un liceu din Roman şi urma să se întoarcă în oraş pentru că îşi găsise un serviciu pe perioada vacanţei.

        Viitorul Curița a pierdut barajul pentru promovarea în Liga a III a

        Peste 3500 de spectatori s-au aflat sâmbătă 24 iunie în tribunele Stadionului CSM din Onești pentru a urmări meciul retur al barajului de promovare în Liga a III a, pe care echipa Viitorul Curița l-a disputat cu Sănătatea Darabani. Din nordul țării a sosit la Onești o galerie ce a avut în jur de 200 de dărăbăneni dar la acest meci au asistat și autoritățile locale precum și sponsori ai echipei din Darabani.

        “Gazdele” întâlnirii au fost susținute de Daniel Soroiu (primarul comunei Cașin), Marcel Bujor (fost senator în Parlamentul României), de consilieri locali ai municipiului Onești și ai comunei Cașin.Tinerii fotbaliști de la Viitorul Curița, care în urmă cu o săptămână au fost învinși, prin înscrierea unui gol de jucătorii de la Sănătatea Darabani, au avut o misiune foarte grea pentru meciul de pe stadionul CSM din Onești, cu atât mai mult cu cât oaspeții au reușit să înscrie în debutul acestei întâlniri de trei ori (în minutele 6, 9 și 10 prin trei goluri marcate de Cărăbuș).

        Este de notat faptul că la înscrierea primului gol, cel din minutul 6, Cărăbuș s-a aflat într-o poziție de off-side, nesemnalizată de către brigada de arbitri iar turnura pe care a luat-o desfășurarea acestui meci a dat mult de lucru jucătorilor de la Viitorul Curița. După ce au atacat cu tot efectivul, în urma a două ratări clare, în minutul 32 tabela de marcaj a cunoscut prima modificare, după golul înscris de Socaciu, de la Viitorul Curița.

        Poarta lui Alin Andruș (de la Sănătatea Darabani, care a avut câteva intervenții “imposibile”, oprind înscrierea altor goluri), a fost luată cu asalt de către jucătorii de la Viitorul Curița și în pofida unui atac permanent și a numeroase ocazii de gol create până la sfârșitul primei reprize, scorul a rămas neschimbat. Este de menționat faptul că jucătorii de la Viitorul Curița au obținut până la finalul primei reprize opt lovituri de colț și au avut prin Socaciu (în min. 40) și Mihalache (în min. 42) ocazii foarte mari pentru a înscrie!

        Repriza a doua a arătat o mai mare motivare a dărăbănenilor de a păstra rezultatul, ei încercând să mute spre mijlocul terenului “lupta”,pentru a pleca pe contraatac. ~n această situație, când oaspeții au jucat mai degajat, scăpând de “asediul” din careu, cășunenii au reușit, în min. 50, marcarea celui de-al doilea gol, Irimia reluând în plasă mingea care a revenit în teren după ce a zguduit bara tranversală!

        O situație la care arbitrul de centru al întâlnirii, Dan Botescu, nu a avut nici o atitudine s-a întâmplat în minutul 52 când, în urma unui atac prelungit al curițenilor oaspeții au scos mingea după ce aceasta trecuse de linia porții (lucru văzut clar de la tribuna oficială!), meciul fiind lăsat să continue! ~n min. 54 Sitaru (portarul de la Viitorul), s-a remarcat în careu oprind “desprinderea” oaspeților, Gheorghiciuc nereușind să păstreze balonul singur în fața porții! Deși nu au mai avut aceeași forță în atac jucătorii de la Viitorul Curița au egalat în min. 72 și a înscris prin Corman cel mai frumos gol al întâlnirii (șut plasat în colțul lung).

        În timp ce oaspeții au început ca să joace mai dur, curițenii nu au putut fructifica ocaziile create, o situație “rarisimă” fiind cea în care balonul a lovit din nou bara transversală a porții oaspeților. ~n urma unei decizii controversate din minutul 81 a “centralului” Dan Botescu (la un atac în marginea careului echipei Sănătatea Darabani, în care Corman a fost accidentat arbitrul nu a acordat lovitură liberă ci… cartonaș roșu celui accidentat), “echilibrul” acestei partide și dorința de luptă a curițenilor s-au estompat! La două minute de la această fază oaspeții au înscris “un gol năucitor” prin Gheorghiciuc: lăsat singur să avanseze spre poarta curițenilor de pe linia de corner acesta a trimis din unghi direct în plasa porții, golul înscris fiind cel care a consfințit promovarea oaspeților în Liga a III a.

        Nici minutele de până la finalul partidei și nici cele 4 minute de prelungire nu au mai adus nici o fază clară de a se mai înscrie vre-un gol, astfel că visul echipei Viitorul Curița s-a spulberat! Prin faptul că a adus pe Stadionul CSM peste 3000 de spectarori, aceasta a dat însă o veritabilă “lecție” municipiului Onești, în care “fotbalul este mort”, nefiind măcar nici o echipă să activeze darmite să facă performanță, deși oneștenii iubesc mult sportul cu balonul rotund! Să notăm că acest meci nu a fost lipsit nici de… fumigene, ce au fost aruncate atât în teren cât și în tribună!

        Viitorul Curița (antrenor, Costică Ene), a avut în teren jucătorii: Sitaru – Grigore, Apostu, Irimia, Dany Soroiu – Ardeleanu, Rareș Mihalache (căpitan), Padovei , Socaciu – Corman, Silviu Lupu.

        Sănătatea Darabani: Alin Andruș – Troian, Cososchi, Mitoșeriu, Lumaicu – Gheorghiciuc, Stancoschi, Halaicu, Stâncă – Eșanu, Cărăbuș.

        Brigada de arbitri a avut la centru pe Dan Botescu (București), Aurelian }oie și Radu Dragoș – tușieri. Observatorii acestei partide au fost Vasile Vamanu (fost fotbalist la Sport Club Bacău) și Cristian Nica (din Ploiești, fost arbitru internațional).

        O familie de băcăuani a înființat Asociația „Dacia” la Cosenza, în Calabria

          Un grup de romani bacauani, ghidati de dorinta de a ajuta conationalii din Cosenza, a reusit, dupa nenumarate provocari, sa implice autoritatile italiene intr-un parteneriat pentru a oferi sprijinul comun comunitatii romanesti din Cosenza.

          Joi 22 iunie 2017, la ora 17.00,la Cosenza in regiunea Calabria, in strada Pasquale Galluppi nr.73 a fost inaugurat sediul nou si independent al Asociatiei Comunitatea Romanilor din Calabria “DACIA”.

          Asociatia DACIA a fost infiintata din 2012 si a desfasurat activitatile de voluntariat in parteneriat cu asociatia italiana ACLI Cosenza, in sediile acesteia, asociatie care ne-a gazduit si ne-a ajutat sa crestem si sa ne dezvoltam pentru a putea oferi servicii de orientare si consiliere adresate cetatenilor romani prezenti pe teritoriul cosentin.
          Acuma ca am crescut, am decis ca este momentul sa avem casa noastra, precum cea a copiilor care au crescut si au fost sustinuti de parinti sa porneasca catre independenta lor.

          Dupa traditionalul bun venit in casa noua cu paine si sare a fost taiata pamblica inaugurala de catre Gabriela Mocanu – Presedinta a Asociatiei Dacia si sustinatorii nostri dl. D’Alessandro Felice, Consilier Provincial la Provincia Cosenza si Primar al comunei Rovito (CS), Giovanni Cucunato – director al Centrului de Ocupare a fortei de munca Cosenza.

          Dupa acest moment oficial au avut loc o serie de discutii coordonate de dna. Ana-Maria Nica – Vicepresedinta a Asociatiei DACIA si invitati pe tema problemelor intampinate de romanii din zona Cosenza, au fost prezentate statistici si date prelucrate de autoritatile provinciale cu privire la numarul romanilor, serviciile de care beneficiaza si numarul estimat de romani care nu sunt inscrisi in registrele autoritatilor sau care lucreaza fara forme legale.

          La discutiile a participat si dl. Vincenzo Tamburi, Consilier Provincial la Provincia Cosenza si seful Comisiei Provinciale pentru politici sociale, a pietei muncii, imigratie si incluziune sociala si Primar al comunei San Basile (CS).

          Discutiile au avut rolul de a prezenta nu doar cifre si statistici cu privire la numarul romanilor din Cosenza ci si de a sublinia importanta Asociatiei Dacia in acest proces de integrare pe piata fortei de munca europeana, in contextul realitatii cosentine si gasirea de solutii concrete pentru sprijinirea comunitatii romanesti in pastrarea si promovarea identitatii culturale si spirituale.

          Inaugurarea sediului Asociatiei Dacia are loc intr-un context romanesc deosebit, ziua de 24 iunie fiind sarbatorita la nivel international ca Ziua Universala a Iei Romanesti, eveniment promovat in strategia nationala prin Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni, ca actiune in promovarea si conservarea traditiei, culturii si valorilor romanesti in strainatate.

          Gabriela Mocanu

          Festivalul Pietrarilor a deschis seria evenimentelor estivale în Stațiunea Slănic Moldova

            A doua ediție a Festivalului Pietrarilor de pe Valea Slănicului a deschis, sâmbătă, 24 iunie, seria evenimentelor speciale pregătite de primăria orașului stațiune Slănic Moldova pentru vara și începutul toamnei 2017.

            În parcul stațiunii, în zona chioșcului fanfarelor, meșterii pietrari expun inclusiv duminică, 25 iunie, produsele lor confecționate din piatra adusă chiar din carierele deschise în masivul Munților Nemirei. Sâmbătă, în zona festivalului erau expuse și două copii identice ale celebrei statui „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși, realizate de meșterul Dan Celmare, din Cireșoaia.

            „Festivalul – ne-a declarat primarul Gheorghe Baciu – este gândit ca un suport pentru breasla pietrarilor care la noi există de peste o sută de ani. Acum 120 – 130 de ani s-au construit aici Cazinoul și Hotelul Racoviță cu piatra din carierele slănicene. Meseria s-a transmis din tată în fiu și se practică și astăzi, de circa 40 – 50 de astfel de meșteri”.

            La inițiativa primarului, în Slănic Moldova este pregătită lansarea unei Asociații profesionale a pietrarilor, care va ajuta meșterii locului să poată accesa lucrări de mai mare amploare, nu doar livrarea de materiale de construcții căutate, ce-i drept, în toată țara.

            Festivalul înseamnă și un eveniment dedicat turiștilor din stațiune, care se vor delecta inclusiv cu ritmurile melodiilor interpretate, zilnic, toată vara, în chioșcul din parc de fanfarele din Cahul și Comrat (Republica Moldova). Programul fanfarelor este sâmbăta între orele 16,00 – 17,00, duminica 14,00 – 16,00, iar în cursul săptămânii de la 11,00 la 12,00 și de la 17,00 la 18,00.

            Festivalul pietrarilor va fi urmat, în perioada 28 iunie – 25 iulie, de tabăra de artă internațională „In Context”, în care vor fi prezenți inclusiv artiști din Brazilia. Pe 1 și 2 iulie va avea loc un pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ștefan cel Mare de pe Dealul Bolovanu (ediția I), iar pe 8 iulie Maratonul „Legendele Nemirei”. Pe 20 iulie este Ziua orașului Slănic Moldova, de Sf. Ilie (Hramul bisericii ortodoxe), care va prilejui și sfințirea celor trei izvoare minerale care au reintrat în patrimoniul public, iar în perioada 4 – 6 august va avea loc „Picnic jazz la Slănic Moldova”, un festival dedicat iubitorilor acestui gen muzical.

            Asupra unor astfel de evenimente vom reveni cu amănunte la timpul potrivit, iar despre Festivalul pietrarilor vom aduce detalii din viața meșterilor slăniceni și a autorului celor două statui în mărime naturală „Cumințenia Pământului”.

            Cinci zile alături de Sfântul Grigorie Decapolitul la Bacău

              Timp de cinci zile, băcăuanii se vor putea ruga unuia dintre cei mai cunoscuţi şi cinstiţi sfinţi din cuprinsul ţării. Racla cu moaştele sfântului Grigorie Decapolitul de la mănăstirea Bistriţa-Vâlcea vor fi aduse în pelerinaj, pentru prima oară în Moldova, la biserica «Sf. Apostoli» din Parcul Cancicov, duminică, 25 iunie, orele 17.00, cu ocazia resfinţirii altarului.

              Acestea vor rămâne la Bacău până joi, 29 iunie. «Cunoscând spiritualitatea şi evlavia băcăuanilor, am făcut demersuri la forurile bisericeşti superioare, la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului, pentru a aduce la Bacău racla ce adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Aici, la biserica „Sf. Apostoli” din Parcul Cancicov, se va desfăşura un program liturgic special, în perioada 25 – 29 iunie, la care sunt aşteptaţi să participe credincioşii băcăuani”, a declarat ÎPS Arhiepiscop Ioachim.

              La rândul său, preotul Constantin Abageru, parohul bisericii „Sf. Apostoli”, crede că acest eveniment este unul de referinţă în istoria sfântului locaş. ”Cu certitudine, aducerea moaştelor Sfântului Grigorie Decapolitul este cel mai important eveniment din istoria acestei biserici, care va fi sfinţită de ierarhul nostru, fiind totodată pentru prima oară când aceste odoare sfinte sunt aduse în Moldova.

              Va fi o bucurie nu doar pentru credincioşii noştri, ci şi pentru toţi cei care ne sunt alături în activitatea preoţească”, a spus preotul Abageru, făcând referire la personalul medical care a susţinut activităţile şi proiectele acestei biserici.

              ”Să nu uităm că biserica noastră a fost construită în 1934 din iniţiativa administratorului spitalului; Constantin Burchi, ajutat de personalul care activa atunci.

              Acum, deşi are o enorie mică, acest sfânt locaş este susţinut de personalul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. De altfel, colaborarea noastră cu conducerea acestei instituţii este extraordinară”, a mai menţionat parohul de la ”Sf. Apostoli„.

              FSLI a mai câștigat o bătălie pentru pensionarea profesorilor în condiții avantajoase

                Ca urmare a numeroaselor demersuri întreprinse de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) din ultima săptămână, în vederea rezolvării problemelor generate de art.18 din Legea nr.7/ 2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în curs, conform căruia indicele de corecție prevăzut de art.170 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice – cu modificările și completările ulterioare, este de 1,14 până la data de 30 iunie 2017 și de 1,05 începând cu 1 iulie 2017, a fost aprobată propunerea conform căruia indicele de corecție determinat este de 1,14 pe parcursul întregului an 2017.

                S-a propus acest amendament ca urmare a problemelor pe care le întâmpinau cadrele didactice care, conform Legii Educației 1/2010, nu se pot pensiona în cursul anului școlar, situație sesizată de FSLI. ”Coborârea indicelui de corecție la 1,05 începând cu 1 iulie 2017 ar fi condus la pierderea unor sume consistente pentru cei care se pensionau după această dată, respectiv acei 9% ca diferență. Acum, menținerea indicelui de corecție la această valoare de 1, 14 pe parcursul întregului an va determina menținerea valorii punctului de pensie așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare, respectiv în OUG 2/2017”, a explicat și prof. Adrian George Purcaru (foto), liderul filialei Bacău a FSLI.

                În aceste condiții, ținînd cont de aceste modificări legislative, printr-o lege ce urmează să fie promulgată zilele acestea de Klaus Iohannis, președintele României, profesorii nu mai trebuie să depună cereri de pensionare în timpul anului școlar. Totodată, cadrele didactice care urmează să se pensioneze începând cu 1 septembrie 2017 (dată la care se încheie oficial anul școlar în curs) își vor putea efectua integral și concediu de odihnă care li se cuvine pentru anul școlar 2016 – 2017. ”În acest fel dispare și problema diminuării cuantumului idemnizației de concediu de odihnă aferent anului școlar în curs, ca urmare a încetării contractului de muncă în timpul anului școlar”, a mai explicat liderul Sindicatului Liber din Învățământ Bacău.

                Câți profesori au depus deja cereri pe noile modificări legislative la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, aflați în ediția noastră de luni.

                La mulți ani, FSC!

                  FSC! FSC! FSC! Baloane, vuvuzela, pancarte. Bucuria revederii, în care energia și nerăbdarea tinereții s-a amestecat cu duioșia senectuții. „La mulți ani, FSC!”
                  De la Policlinica Veche, prin fața Primăriei Bacău și a Prefecturii, până la Ateneu, străzile au răsunat de strigăte, sâmbătă, cât a ținut parada Fundației de Sprijin Comunitar (FSC), care a sărbătorit împlinirea a 20 de ani de la înființare.
                  Copii și vârstnici care sunt sprijiniți de FSC, liceeni care fac voluntariat, angajați ai organizației, parteneri, între care primarii din Colonești, Găiceana, Motoșeni și Ronnie Buhr, din Elveția, au mărșăluit prin centrul orașului până la Filarmonica „Mihail Jora”, care a găzduit evenimentul.

                  Sub deviza „Împreună putem face mai mult”, festivitatea a început cu un mic spectacol de dans modern susținut de voluntari, care a însuflețit și mai tare atmosfera.
                  „Vă salut pe toți și vă mulțumesc că sunteți aici! E așa o bucurie să vă revăd!” a exclamat Gabriela Achihăi, președinta FSC. Ea a vorbit despre primii ani ai fundației: cum a început, cine a început această poveste de succes care se numește FSC și cine a rămas alături de FSC.

                  Despre faptul că ea însăși a avut alte planuri în viață, pasionată fiind de electronică, dar i-a întâlnit pe medicii din Marea Britanie cărora le-a fost translator și, „de la rugămiuntea de a-i ajuta o zi, am rămas o viață!” Voluntari englezi care îi ajutau pe bătrâni, îi tratau, îi pansau, le spălau șosetele… De la ei a învățat ce înseamnă „să faci bine lucrurile, să ai compasiune față de oameni și să depășești limitele atribuțiilor.”

                  „Respectăm trecutul, modelăm viitorul!”

                  După doi ani, Gabriela Achihăi a pus bazele unei fundații românești care a încercat să meargă pe aceeași cale, a compasiunii. Gabriela Achihăi i-a evocat pe primii oameni care i-au fost alături: Doina Roșu, care a acceptat să fie membru fondator în 1997, și dr. Tudor Roșu, care acum trăiește în străinătate. „Eram trei oameni la început!”.
                  Apoi, Ileana Tudoran, director DSP, dr. Ștefan Ciobanu, care, azi, veghează FSC din cer, Relief Fund for Romania, care este și în prezent alături de FSC, și Florin Fânaru, Ioan Damian, Stelian Bejan, Delia Andrieș, membri ai Comitetului Director. „Numai cu ei alături am reușit să aducem lucrurile la nivelul la care suntem în prezent!”

                  Oaspeții speciali ai FSC au fost rugați să urce pe scenă pentru a împărtăși din experiența trăită alături de fundație, prima fiind Doina Roșu, prezentă la începuturile acestei istorii. Ea a mărturist impresii despre prima întânire cu medicii din Anglia, despre copiii talentați „dintr-un colț de județ” (Clubul Educațional Panu-Stănișești) și minunatul așezământ „Satul Seniorilor Milly”.

                  Doina Roșu a primit „Diploma de recunoștință” din partea FSC, la fel ca următorii prieteni ai fundației: Instituția Prefectului, reprezentată de Sorin Ailenei, Consiliul Județean, prin vicepreședintele Silviu Pravăț, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Dana Țîțaru, director general, primarii Valentin Mârzac – Colonești, Ștefan Abdula – Găiceana și Corneliu Ghelase – Motoșeni.

                  Prieteni de cursă lungă…

                  S-a vorbit mult, la această sărbătoare, despre vechii prieteni ai FSC și suporterii de cursă. Unul dintre aceștia este Elena Plăcintă, fondator al Grădiniței „Agricola”, cea care „a făcut alfabetizare în Casa Pistruiatul cu copiii străzii” și i-a învățat tainele calculatorului. Pe scenă, în fața sutelor de invitați, Elena Plăcintă a mărturist: „Și eu sunt sărbătorită astăzi pentru că în urmă cu 20 de ani am ieșit la pensie și am intrat ca voluntar la Casa Pistruiatul!”

                  Următoarea diplomă de recunoștință a fost acordată cotidianului Deșteptarea „pentru 20 de ani de reflectare profesionistă a activității FSC”. Foarte emoționată, am spus câteva cuvinte despre acest parteneriat și despre faptul că, fiind parte a comunității băcăuane, noi promovăm, zi de zi, faptele bune astfel încât acestea să devină un model pentru celelalte instituții și organizații.

                  Dumitru Popa, fost secretar al municipiului, și-a amintit despre prima întâlnire cu FSC, intermediată de Sorin Brașoveanu, directorul DGASPC la vremea aceea, a vorbit apoi despre sprijinul necondiționat acordat programelor fundației de Dumitru Sechelariu, primarul municipiului Bacău, și despre sprijinul oferit, astăzi, de municipalitate.

                  Au mai urcat pe scenă Vasile Măgirescu, ex-director al Direcției Muncii, „cel care ne-a învățat să facem contabilitate la modul riguros”, Ilie Bârzu, care sprijinit constant FSC, reprezentanții unei organizații din Vatra Moldoviței, care au dăruit gazdelor o plachetă și un coș cu spice de grâu – „grâu curat din care se face pâinea iubirii” – și floarea-soartelui, „căci aveți în fundație oameni după care noi ne întoarcem ca după soare”, și Mărioara Popa, președinta ASCHN – Centrul „Daniel”.
                  Ultimul a fost Ronnie Buhr, care a venit însoțit de puștii din Corbasca, comunitate pe care elvețianul o sprijină constant. Copilașii în costume populare au cântat și dansat cu foc, deschizând astfel partea a II-a a festivalului, cea artistică, așteptată cu nerăbdare de spectatori. Au mai cântat copiii de la „Cluburile cu lipici”, vârstnicii din corul „Speranța” al Centrului „Dr. Ștefan Ciobanu” și talentații liceeni care fac voluntariat și în timpul anului școlar, dar și în vacanțe, toți răsplătiți cu aplauze. Recunoștința și aplauzele din final au mers către cei implicați direct în proiectele de ajutorare a semenilor! La mulți ani, FSC!

                  Ce înseamnă munca FSC în 20 de ani:

                  Sprijin/ajutor/îngrijire efectivă – peste 25.000 de beneficiari
                  Modelul „Clubul cu Lipici” prin care „luăm copilul de mână și îl ducem de la grădiniță… la liceu”
                  12 echipe de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici
                  Atragerea a 13.500.000 de euro folosiți integral în susținerea activităților
                  Două centre de zi frecventate de 50 de vârstnici
                  Un program de voluntariat prin care au trecut 3.000 de tineri, din care 280 activează în prezent
                  Înființarea Satului Seniorilor Milly pentru 55 de bătrâni
                  Înființarea unității protejate „Activ Mozaic”
                  Înființarea echipei „Impart”, care a susținut training pentru 2.000 de profesioniști care lucrează pentru persoane cu dizabilități
                  Peste 1.200.000 km parcuși în satele din estul județului (transport comunitar, farmacie mobilă, asistență medicală mobilă)

                  NU! NU! NU!

                  Derapajele politice, economice, sociale, morale, militare sunt mereu prezente în lume. Este o lume a noastră; în care supraviețuim. Dar dacă noi, cei mai mulți, nu suntem la originea deciziilor care aruncă de multe ori în derizoriu esența ființării noastre, avem vreo vină raportată la aceste derapaje care astăzi poartă chipuri precum: terorismul, poluarea, decalajele aiuritoare ale calității vieții, conflictele armate permanentizate, bolile incurabile, mareele umane cu efecte imprevizibile, creațiile tehnologice care sfidează viața, schizofrenia politică?… Recitindu-l pe Karl Jaspers (vezi și „Texte filosofice”, Ed. politică, 1986), fără a încerca o culpabilizare, generală, cred că toți purtăm cel puțin povara unei fărâme de responsabilitate, întrucât, sub varii forme, avem putința de a striga mereu către decidenți: „NU! NU! NU!”

                  Reflectând asupra vinovăției germanilor, din perspectiva ororilor ultimei mari conflagrații mondiale, germanul Jaspers (care a renunțat la prietenia cu Heidegger, atunci când acesta a aderat la nazism) distinge trei culpe: politică, morală și metafizică. Prima vizează responsabilitatea raportată la regimul care a fost tolerat. A doua privește colaborarea cu acest regim. Ultima, culpa metafizică, sintetizează nepăsarea, pasivitatea individului față de orori. Karl Jaspers crede că „fiecare german, fără excepție, este răspunzător din punct de vedere politic” (Op. cit, pag. 73), dar numai o minoritate este responsabilă de crime. El invocă, în stil kantian, judecata instanței morale prezentă în „solitudinea individului”: „Fiecare german, care înțelege într-adevăr ceea ce s-a întâmplat, își transformă în trăirea metafizică a acestei nenorociri conștiința sa asupra ființei și conștiința de sine” (Ibidem, pag. 74). Mi s-a părut a fi tulburător accentul așezat pe culpa metafizică. Aceasta „provine din lipsa unei solidarități absolute cu celălalt, în calitate de ființă umană (…) Dacă asist pasiv la comiterea unor acte de nedreptate, criminale, solidaritatea mea absolută cu celălalt este lezată. Pentru a împiedica atari acte nu este suficient să-mi risc viața cu prudență Dacă am asistat pasiv la comiterea unui astfel de act (…), faptul că mai trăiesc constituie o culpă”. (Ibidem, pag. 72).

                  Firește, martiri precum Giordano Bruno, Jan Hus, Ioana d’Arc, Martin Luther King se nasc rar. Dar în fiecare dintre noi pâlpâie o fărâmă de opoziție care trebuie manifestată față de tot ceea ce percepem a fi exces al puterii (politice și de altă natură) prezente. Dacă măcar din când în când am putea aprinde frumos în noi văpaia protestului… „Beția timpului, ca valul mării…”, zice Faust. (Goethe, „Faust”, Editura Univers, 1982, pag. 93). „Beția timpului” este derapajul social cotidian care ne sfidează prin acțiunile uneori imorale sau ilegale ale instituțiilor statului. O „beție” vremelnică, desigur, ca valul mării, ne sugerează Faust, dar o „beție” care ne poate afecta grav dacă nu reacționăm toți, solidar. Firesc ar fi să percepem libertatea individuală ca pe o depășire „a ceea ce îmi este exterior, a ceea ce mă constrânge” (K. Jaspers, op. cit., pag. 262). „Beții vremelnice” pe care le pot arunca în spațiul public, în viața noastră, și instituții democratice precum guvernul, parlamentul, DNA, SRI, partide politice, mass-media otrăvită de părtinire, felurite instanțe de judecată etc trebuie privite cu spirit critic, „lecuite” cu acel NU argumentat al democrației, altfel vom roși, fiecare dintre noi în fața istoriei. Există un fel de judecată de apoi… terestră, realizată, cum zicea I. Kant (vezi „Metafizica moravurilor”), chiar de către „tribunalul interior din om”, din fiecare dintre noi, un „tribunal” care ne urmează precum umbra, căruia nu i ne putem sustrage.

                  Proiect de incluziune socială la Grădinița 30

                    Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 30, structură a Şcolii Gimnaziale „Alecu Russo” Bacău a fost, pe 20 iunie, gazda unui schimb de experienţă la care au participat educatoare din zonele Moineşti şi Tg. Ocna, precum şi prof. Viorica Preda – inspector la Ministerul Educației, prof. Mariana Ştefan – inspector pentru învățământ preșcolar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, psiholog Carmen Anghelescu – Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Prefesională (C.E.D.P.), prof. Amalia Diaconu – coordonator zonal în proiectul „Incluziune socială prin servicii integrate la nivelul comunităţii”.

                    Tema întâlnirii – „Rolul materialelor didactice pentru predare şi învăţare în educaţia timpurie” – a fost realizată prin amenajarea unei expoziţii cu materiale didactice confecţionate de educatoarele grădiniţelor Şcolii Gimnaziale „Alecu Russo” (Grădinița cu program normal nr. 16, Grădinița cu program prelungit nr. 27, Grădinița cu program prelungit nr. 30), precum şi materiale primite prin proiectul derulat cu sprijinul reprezentanţei UNICEF România.

                    Activitatea a creat oportunitatea unui schimb de bune practici privind utilizarea materialelor didactice şi rolul acestora în activităţile de predare şi învăţare.

                    Înaintea lui şi se pune sau nu se pune virgulă? (VIII)

                    Întrucât situaţiile de absenţă a celei de-a doua virgule sunt frecvente în cazul sintagmelor explicative, continuăm să vă propunem un exerciţiu de autoevaluare. Puneţi, aşadar, nedreptăţitul semn în secvenţele care urmează (numerotarea o continuă pe cea din episodul precedent):

                    6. „În 1948 a fost reforma în învăţământ şi ne-au dat afară pe toţi. Aruncau cărţile pe stradă, de pe geamurile Universităţii şi eu le adunam cu părintele Iustin Moisescu, fostul patriarh” („Lumina”, 21 iul. 2016);

                    7. „Studiul nostru se bazează pe toate versurile lui Eminescu publicate în timpul vieţii poetului, cuprinse în volumul I al ediţiei critice îngrijite de Perpessicius şi zece postume din volumul al IV-lea al aceleiaşi ediţii” (Luiza Seche, „Lexicul artistic eminescian în lumină statistică”, Buc., Editura Academiei R.S.R., 1974, p. 17). (Se subînţelege un „pe” înaintea lui „zece”.)

                    8.a. „Muzeul de Știinţe Naturale /din Aiud/ este cel mai vechi din ţară, datând din 1796 şi conţine peste 30.000 de exponate”;

                    8.b. „Aproape toate satele de pe Valea Arieşului păstrează, încă intacte obiceiuri şi tradiţii străvechi” (T. Morariu, O. Bogdan, A. Maier, „Judeţul Alba”, Buc., Editura Academiei R.S.R., 1980, p. 167, respectiv p. 171);

                    9. „Culorile alese încă din 1919 /de F.C. Ceahlăul/ şi păstrate au fost negrul, după bereta neagră a şepcilor purtate de elevii Liceului şi galbenul, după culoarea care înconjura bereta” („Realitatea”, Piatra-Neamţ, 20 oct. 2015);

                    10. „Mă conduce în preajma ei un tânăr ghid estonian – un student cu ochii albaştri, puri ca apele Mediteranei şi cu părul blond precum cosiţele sânzienelor noastre” („Secolul 20”, nr.1/1971, p. 223);

                    11. „Ciprian Porumbescu, de origine polonă, David Ohanesian, de la armeni, pictorul Károly Papp de Szathmáry, de la maghiari, soprana Hariclea Darclée, de la greci, Elena Ghica, de la albanezi, Solomon Marcus, de la evrei, muzicienii Ion Voicu şi Johnny Răducanu, de la romi, Samuel von Brukenthal, de la saşi şi mulţi alţii au îmbogăţit patrimoniul naţional românesc” („Prietenul albanezului”, nr.19, sept. 2016);

                    12. „Lévi-Strauss are o imaginaţie miraculoasă, nutrită cu o solidă cunoaştere şi observaţiile sale despre acea lume dispărută unde pământul şi soarele dialogau în vocabularul artei incită şi încântă închipuirea noastră” (Radu Beligan, „Luni, marţi, miercuri…”, Buc., Ed. „Eminescu”, 1978, p. 138);

                    13. „Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) şi au fost traduse în numeroase limbi ca dovadă a cenzurii în România” (25 mart. 2016);

                    14. „A se vedea şi traducerile noastre: <>, din lucrarea L’Imagination, PUF, 1991, publicată în revista Brâncuşi, nr.2/1995 şi <>, din revista Befroi, Dijon, 1990, publicată în revista Brâncuşi, nr.2/1996” (Jean-Jacques Wunenburger, „Viaţa imaginilor”, Cluj-Napoca, Ed. CARTIMPEX, 1998, p. 9);

                    15. „Pentru ei am ales două piese, în acord cu evenimentul şi le-am interpretat la chitară: <> şi <>” (25 ian. 2016). În acest ultim exemplu, se poate observa că explicaţia „în acord cu evenimentul” este facultativă, prin urmare şi semnalarea ei printr-o pereche de virgule. Dacă însă a fost pusă prima dintre acestea, era strict necesară şi a doua. Ba chiar era mai puternic mesajul lipsit de virgule: piesele muzicale erau „în acord cu evenimentul”, şi nu alegerea.

                    ULTIMELE ȘTIRI