În momentul de faţă, la nivelul judeţului Bacău, stocuri problematice sunt la vaccinul antihepatitic B, care se administrează bebeluşilor imediat după naştere. Acesta lipseşte din întreaga ţară şi se pare că va mai dura până ce situaţia se va rezolva.

La începutul acestei luni, în Bacău se mai aflau în stoc doar 80 de doze de vaccin antihepatitic B, dintre care 20 la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bacău şi 60 în maternităţile din judeţ (46 de doze la Maternitatea Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti, 12 la Maternitatea Spitalului Oneşti şi 2 la Clinica Palade).

Cum acesta nu mai este de găsit, DSP Bacău le recomandă părinţilor ca „pentru copiii născuţi din mame cunoscute a fi negative pentru antigenul HBs se va urma schema de vaccinare din calendar, respectiv, câte o doză de vaccin hexavalent la vârstele de 2, 4 şi 11 luni, fără a fi necesară recuperarea dozei de vaccin hepatitic B din maternitate”, spune Anda Dumitrescu, purtător de cuvânt la DSP Bacău.

Pentru copiii născuţi din mame cunoscute a fi pozitive pentru antigenul HBs, vaccinarea se va face tot cu vaccin hexavalent, care conţine şi o tulpină împotriva acestui tip de hepatită şi care există în stoc, după următoarea schemă: la vârsta de 6 săptămâni – o doză, la 30 de zile după prima doză se administrează a doua doză, a treia doză se face la 30 de zile după a doua doză şi la vârsta de 11 luni se va face o doză rapel de vaccin hexavalent.

250 de copii nu au primit vaccinul la naștere

La începutul lunii martie erau 250 de copii care nu au primit vaccinul antihepatitc B la naştere şi pentru aceştia se va respecta noua schemă de vaccinare prezentată anterior şi care a fost comunicată tuturor medicilor vaccinatori. Oficialii DSP Bacău mai spun că aceşti bebeluşi nu se consideră restanţieri, pentru că în cazul lor nu este necesară recuperarea dozei din maternitate.

Se desfăşoară normal imunizarea copiilor cu vaccinul DTPa-VPI (diftero-tetano-pertussis acelular, poliomielitic inactivat), stocul acestuia fiind de 1.300 de doze la medicii de familie. La începutul acestei luni DSP Bacău a mai primit încă 2.000 de doze. Și vaccinarea împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei decurge bine, stocul de vaccin ROR fiind de 941 de doze.

În ceea ce priveşte vaccinarea antigripală, doar câteva doze mai sunt disponibile. „De la demararea campaniei de vaccinare antigripală, au fost vaccinate un număr total de 12.994 de persoane. Numărul de doze de vaccin antigripal pentru sezonul 2016- 2017 primite de DSP Bacău a fost de 13.000 de doze”, a mai spus Dumitrescu.

Potrivit unei ordonanțe emise de Guvernul Cioloș, anul trecut, elevii și sportivii nu mai pot fi premiați de autoritățile locale decât dacă au obținut medalii la concursurile internaționale.

Gala învățământului băcăuan, Gala sportului și bursele acordate elevilor din municipiul Bacău se vor organiza și derula și în anul 2017, în acord cu modificările legislative. Primarul Cosmin Necula informează că fondurile necesare organizării celor două gale și acordării de burse școlare au fost prinse în proiectul de buget al municipiului Bacău încă de la momentul întocmirii acestuia.

Mai mult, alocările financiare aferente acordării burselor școlare au fost majorate de la 1.500.000 lei -anul 2015 și 2.550.000 lei – anul 2016, la 2.750.000 lei în anul 2017.

Potrivit modificărilor legislative, începând cu data de 22.12.2016, pot fi premiați în cadrul Galei învățământului doar elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale, iar în cadrul Galei sportului doar sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale.

Mai precis, potrivit actului normativ adoptat de către Guvernul Tehnocrat – Ordonanța de urgență nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate prin modificarea Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, intrate în vigoare de la data de 22.12.2016:

„(…)se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale pe obiecte de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.”

Sala mare a Consiliului Județean (CJ) a fost arhiplină luni, la ședința ordinară aferentă lunii martie fiind prezenți toți consilierii, toți șefii de servicii, direcții și instituții din subordine, dar și ai altor organizații și instituții din județ. Președintele Sorin Brașoveanu a evocat două întâlniri importante, una care a marcat împlinirea a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România și alta de la CAEx, cu UNICEF și miniștrii Tineretului din Republica Moldova și România, apoi a intrat în ordinea de zi. După câteva proiecte care au vizat asocieri ale județului cu alte structuri în vederea susținerii unor activități, au urmat aprobarea bugetului CJ Bacău și repartizarea banilor către cele 93 de primării. La primul proiect, Sorin Brașoveanu a precizat că prioritară rămâne finalizarea modernizării Aeroportului, urmată de investițiile din Sănătate.

Doar pentru 20% decide CJ Bacău

Cezar Olteanu, PNL, a precizat că are de făcut două observații, una privind procedura, alta, de fond. El a vrut să știe dacă proiectul de buget a fost publicat pe site și în presă și i s-a răspuns că „da, a fost, și pe net, și în presă”. „Oricum, mare parte dintre primari nu cunoșteau conținutul. Revenind la bugetul județului, am constatat că s-a alocat o sumă insuficientă pentru Stația de Epurare din Onești”, a precizat liberalul, adăugând că s-a depășit termenul și există pericolul de a plăti taxa de infrigement. Cornelia Gireadă, director la Urbanism, l-a asigurat că documentația e finalizată, urmează achiziția și execuția, dar mai urgent e să se clarifice situația juridică a obiectivului pentru a putea accesa fonduri. La repartizarea sumelor destinate UAT-urilor (comune, orașe, municipii), Sorin Brașoveanu a precizat: „Ceea ce aprobăm noi, azi, e o sumă foarte mică la nivelul județului. 80 la sută din suma totală repartizează Finanțele Publice, în funcție de populație, suprafață, capacitatea financiară a UAT, gradul de colectare. Doar 20 la sută repartizează CJ Bacău. Noi am încercat să aplicăm criterii care să elimine, pe cât posibil, subiectivitatea.” De exemplu, la drumuri s-a ținut cont de numărul kilometrilor, iar la echilibrarea bugetelor locale, de suma necesară confinanțării proiectelor. „Nu am repartizat cât ne-am fi dorit, ar fi trebuit ca sumele să fie mult mai mari dar pe principiul diminuării discrepanțelor dintre rural și urban, urbanul având venituri mai mari, am încercat să sprijinim mediul rural”, a spus Sorin Brașoveanu.

Formula, bat-o vina!

Înainte de votarea proiectului a vorbit Gh. Baciu, primarul orașului Sl. Moldova, prezent la ședință pentru a solicita sprijin. „Nu aș fi venit, azi, aici dacă lucrurile nu ar fi dezastruoase la Sl. Moldova. De când am venit la Primărie am încercat să rezolv problemele. Am vrut să luăm un credit, dar nu am reușit, nu ne finanțează nimeni”, a declarat Gh. Baciu, explicând că pe lângă cei 5.000 de locuitori, orașul are și mulți turiști. „Formula aplicată de Ministerul de Finanțe nu ne avantajează. La câteva luni, ni s-au blocat conturile. Încercăm, totuși, să păstrăm izvoarele și terenurile. E foarte grav, suntem în situația de a intra în insolvență”, a spus primarul și a cerut ajutorul CJ, invocând principiul solidarității. În baza acestui principiu, Maricica Coșa, ALDE, a făcut o propunere: „Să luăm de la UAT Moinești 100.000 de lei și de la UAT Dărmănești 70.000 de lei și să-i alocăm UAT Sl. Moldova.” Liviu Miroșeanu, PNL, a explicat că e prea puțin, datoria Sl. Moldova depășind 800.000 de lei. „Sunt 44 de UAT care au peste 300.000 de lei. Dacă facem un calcul rapid vedem că, luând de la fiecare 18.600 de lei, obținem exact suma necesară”, a afirmat el. Sorin Brașoveanu i-a reamintit că Sl. Moldova primit bani și de la Finanțe.

Să se împartă în mod egal…

Următoarea propunere a liberalului Miroșeanu a fost să se scadă sumele luate de la Moinești și Dărmănești, iar restul datoriei să se împartă la 44. Ar fi însemnat o reducere de 15.000 de lei de la fiecare UAT căruia i s-au alocat peste 300.000 de lei. Cezar Olteanu a anunțat că nu a găsit proiectul de buget pe net. „Nu au trecut nici trei luni de la ultima rectificare și ne confruntăm cu aceleași probleme: lipsă de transparență și arbitrariu în repartizarea banilor! Am încercat să aflu care sunt arieratele, care sunt angajamentele primăriilor și nu am reușit!”, a acuzat el. Sunt comune care primesc peste 400.000 de lei și altele, „care au avut ghinionul să aleagă primari PNL”, cu 81.000 de lei. Una dintre acestea e Izvoru Berheciului. „Credeți că e corect ce facem noi aici?” a întrebat Cezar Olteanu. El a propus ca suma totală să fie împărțită în mod egal UAT-urilor din județ, fiecare urmând să primească 316.035 lei. „E mult mai subiectiv așa”, a exclamat Sorin Brașoveanu, apoi a repetat criteriile utilizate de CJ. În final, au fost aprobate proiectul și amendamentul Maricicăi Coșa, nu și amendamentul PNL. Astfel, singura modificare a fost alocarea a 170.000 de lei orașului Sl. Moldova.

La împărțirea banilor defalcați din veniturile statului (28.153.000 lei) pe 2017, singurul municipiu care va primi bani este Moineștiul, cu 690.000 de lei, iar dintre orașe, Dărmăneștiul, cu 430.000 de lei și Sl. Moldova, cu 170.000. La comune, sumele sunt cuprinse între 81.000 de lei și 533.000 de lei. Dofteana, comuna cu cel mai mare număr de locuitori din județ, 12.000, a primit 732.000 de lei. Vor beneficia de sume peste 400.000 de lei comunele Podu Turcului – 533.000, Berești Tazlău – 530.000, Poduri – 492.000, Stănișești – 485.000, Blăgești – 482.000, Berzunți – 450.000, Buciumi, Colonești, Găiceana, Coțofănești, Helegiu, Motoșeni, Palanca, Huruiești și Ștefan cel Mare, Strugari, Tamași, Ungureni și Valea Seacă – 430.000, Căiuți – 424.000, Corbasca – 422.000. Sume mai mici, în jur de 100.000 de lei, le-au fost repartizate comunelor Itești, Iz. Berheciului – 81.000 de lei, Scorțeni – 100.000, Hemeiuși – 101.000, Ghimeș – 102.000, Vultureni – 103.000, Măgura – 105.000, Ardeoani – 109.000, Traian – 115.000, Zemeș – 117.000.

Pentru drumuri, orașele au primit zero lei, în schimb, comunelor li s-au repartizat, în total, 5.870.000 lei. Sumele sunt cuprinse între 21.000 de lei și 180.000 de lei. Excepție face comuna Motoșeni, cu 223.000 lei. Sume mărișoare au primit și comunele Poduri – 180.000 de lei, Stănișești – 159.000, Mărgineni – 148.000, Găiceana – 132.000 de lei, Berzunți – 125.000, Agăș – 119.000, Berești Tazlău – 116.000 lei, Asău – 112.000 lei. Cei mai puțini bani, sub 30.000 de lei, vor ajunge în comunele mici și în cele care nu au probleme cu infrastructura: Săucești – 21.000 de lei, Gioseni 23.000 de lei, Pîrgărești – 23.000, Ardeoani – 24.000 de lei, Coțofănești – 24.000, Gârleni – 25.000, Cleja, Măgura și Gura Văii – 26.000, Faraoani și Măgirești – 27.000 de lei.

Centrul de Afaceri și Expoziții a găzduit luni, sub egida Reprezentanței UNICEF în România, manifestarea de debut a unui schimb de experiență între Ministerul Tineretului și Sportului din România și Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova.

Scopul întâlnirii a fost de a aduce împreună reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ai societății civile, precum și adolescenți din România și Basarabia pentru a împărtăși bune practici din cele două țări în domeniul tineretului. Bacăul a fost ales ca loc de derulare al proiectului tocmai fiindcă aici s-au derulat deja multe proiecte destinate adolescenților și este considerat un exemplu de bune practici.

În cele două zile ale schimbului de experiență, 27 și 28 martie, se va pune accent pe dezvoltarea serviciilor integrate pentru adolescenți și tineri la nivel local, cu un focus pe dezvoltarea intersectorială, dezvoltarea capacității, inovație, participarea adolescenților și tinerilor, precum și pe sustenabilitatea programelor pentru tineret.

“Generația tânără este cea care întâlnește cele mai multe provocări și simte necesitatea unui complex de servicii de care să beneficieze. De aceea, astfel de schimburi de experiență nu fac decât să ofere o paletă mai largă de soluții și un schimb de bune practici între Republica Moldova și România. Iată că la aceeași masă se întâlnesc factori decizionali care prin dialog pot să cunoască toate problemele și să identifice soluții optime de rezolvare a problemelor tinerilor”.

– Victor Zubcu, ministrul Tineretului și Sportului din Republica Moldova

Manifestarea poate fi considerată un debut pentru șirul de astfel de acțiuni derulate în acest an, când Bacăul este desemnat Capitală a Tineretului din România. Au fost prezenți la Centrul de Afaceri, pe lângă o mulțime de tineri de pe ambele maluri ale Prutului, Sandie Blanchet, ambasadorul UNICEF în România, Victor Zubcu, ministrul Tineretului și Sportului din Republica Moldova, Marius Dunca, ministrul Tineretului și Sportului din România, Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, Cosmin Necula, primarul Bacăului. Vorbitorii au salutat manifestarea, dar și momentul în care are loc, adică exact ziua când, în urmă cu 99 de ani, Basarabia se reunea cu România.

“Consider că acțiunile sunt cele care fac diferența când vorbim de tineri și de comunitățile din care aceștia fac parte, de aceea susțin intervenții integrate care să dezvolte abilitățile de viață independentă ale tinerilor, precum și integrarea lor în comunitate. Acțiunea comună a tuturor factorilor implicați, prin dialog continuu cu tinerii, reprezintă singura cale de a ne îndeplini obiectivele și de a le oferi acestora o șansă și un viitor”.

– Marius Dunca, ministrul Tineretului și Sportului din România

Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, care a condus peste două decenii și Direcția Județeană de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău (DGASPC) a pus accent pe buna colaborare cu UNICEF, în implementarea unei multitudini de programe, de care au beneficiat și beneficiază 45 de comunități din județul Bacău.

“Adolescența este o perioadă foarte importantă, când se formează obiceiurile pentru întreaga viață, când sunt luate deciziile care vor conta pentru tot restul vieții. Dezvoltarea de servicii pentru adolescenți la nivelul comunității, oferirea de oportunități de dezvoltare și participare, asigurarea unui stil de viață sănătos și a unei bune educații reprezintă o investiție, nu un cost. Investiția în adolescență este strategică pentru a rupe ciclul sărăciei și al dezavantajului care afectează sute de mii de adolescenți din România și Republica Moldova”.

– Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România

Program încărcat

Pe parcursul celor două zile de întâlnire, delegația din Republica Moldova va vizita modelele de intervenție destinate adolescenților și tinerilor implementate de UNICEF de autoritățile județene în Bacău. În prima zi, delegația va vizita Centrul de Pregătire Profesională pentru adolescenți și tineri “Învăț, știu, pot!”, dezvoltat de DGASPC în parteneriat cu UNICEF, precum și Centrul de Resurse pentru Adolescenți dezvoltat de Primăria Bacău, Direcția de Asistență Socială și ALIAT.

În a doua zi, delegația va vizita Lipova și Răchitoasa, unde vor avea loc întâlniri cu primarii celor două localități, cu adolescenți, precum și cu lucrătorii din cadrul modelului UNICEF Pachetul Minim de Servicii și al proiectului DGASPC Bacău “Centrul de resurse pentru tinerii în situații de risc”.

La schimbul de experiență participă reprezentanți ai ministerelor Tineretului și Sporturilor din România și Republica Moldova, reprezentanți ai autorităților județene și locale băcăuane, directori ai Direcțiilor Județene de Tineret și Sport din Bacău, Iași, Vaslui, Botoșani, specialiști UNICEF de la Birourile Regionale din România și Republica Moldova, precum și reprezentanți ai societății civile.
În finalul întâlnirii, primarul Cosmin Necula și ministrul Marius Dunca au semnat un parteneriat între Primărie și Minister, care pune bazele bunei desfășurări a acțiunilor viitoare derulate în Capitala Tineretului din România, municipiul Bacău.

“Adolescenții sunt principala avuție a Bacăului și a țării. Dar să nu uităm că printre cele mai defavorizate categorii ale momentului se numără pensionarii, iar pe locul doi sunt tocmai adolescenții, din cauza sărăciei, a riscurilor sociale. Unora trebuie să le mulțumim și să îi răsplătim cum se cuvine, iar celorlalți trebuie să le oferim o șansă la o viață și o dezvoltare normală în viitor. De aceea, investiția în tineret este foarte importantă”.

– Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău

Oradea, reședința și cel mai mare oraș din județul Bihor, este centrul urban cu cele mai bune facilități medicale din România, în condițiile în care localitatea deține 16 spitale de stat și private, alături de alte peste 90 de cabinete private și zeci de farmacii, relevă un studiu de specialitate.

Clasamentul continuă cu orașele Brașov, Timișoara, Târgu Mureș, Baia Mare, Pitești și Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase orașe din punctul de vedere al facilităților medicale se numără Giurgiu, Focșani, Tulcea, Călărași, Constanța, Bacău și Vaslui.

La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români drept regiunea cu cele mai bune facilități medicale, fiind urmată de Maramureș, Crișana și Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepției locuitorilor față de facilitățile medicale în orașele și cartierele lor a fost obținut de Dogrobea, Moldova și Muntenia, în timp ce zona București și Ilfov se află la mijlocul clasamentului, potrivit studiului realizat de platforma de anunțuri imobiliare Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research.

„În general, orașele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat și o rată a șomajului scăzută au fost considerate și orașele cu cele mai bune facilități medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase orașe din punct de vedere al facilităților medicale au în medie sub 100.000 de locuitori și o rată a șomajului ridicată”, arată analiza.

În ceea ce privește Capitala, aceasta ocupă locul 9 în topul orașelor cu cele mai bune facilități medicale din România. În clasament, peste 29.000 de bucureșteni și-au evaluat cartierul în care locuiesc, iar pe primul loc se situează cartierul Ștefan cel Mare, urmat de zonele Dorobanți, Cotroceni, Floreasca, Basarabia, Aviației și Titan. Ultimele poziții sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari și 23 August (Cățelul). De asemenea, Giulești, Baicului, Rahova sau Militari sunt, la fel, cartiere desemnate de bucureșteni ca fiind dezavantajoase din punct de vedere al facilităților medicale.

Percepția asupra accesului la cele mai bune facilități medicale este cea de-a treia tema a studiului ‘Orașele și cartiere din România’, ce se va desfășura până la finalul anului 2017. Până în prezent, aproape 170.000 de români au răspuns chestionarului propus de realizatorii studiului.

AGERPRES

Tribunalul Bacău a condamnat o firmă din Bacău, acuzată de acces ilegal la un sistem informatic şi transfer neautorizat de date informatice, la pedeapsa amenzii de 20.000 lei. Instanţa a menţinut măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare şi lichidare a societăţii.

Partea vătămată, o altă firmă din Bacău, nu a cerut despăgubiri. Dosarul se judecă acum la Curtea de Apel. Potrivit rechizitoriului DIICOT, societatea trimisă în judecată, în 2015, desfăşura activităţi de call center. În perioada mai 2013 – ianuarie 2014, acuză procurorii, prin intermediul unor sisteme informatice aflate la punctele de lucru ale societăţii, din Bacău şi din Oneşti, şi prin folosirea unor programe informatice, s-ar fi accesat, fără drept, un sistem informatic al unei alte firme concurente şi baza de date cu toţi clienţii acesteia.

„Folosindu-se de o vulnerabilitate a acestei aplicaţii, a înlocuit procesul de autentificare bazat pe user şi parolă, a accesat şi transferat (vizualizat) neautorizat date informatice private de pe respectivul server (respectiv informaţii cu privire la clienţi/potenţiali clienţi”, se arată în rechizitoriu. Reprezentantul firmei concurente a făcut plângere penală, sesizând accesul neautorizat la sistemul informatic, transferul şi folosirea neautorizată de date informatice, dar şi concurenţa neloială. Firma declanşase o anchetă internă după ce primise sesizări de la mai mulţi clienţi care au arătat că au fost contactaţi telefonic de mai multe ori cu propuneri diferite pentru acelaşi produs. Societatea concurentă are ca obiect de activitate tot servicii de call center, respectiv telemarketing şi teleseling, pentru clienţi aflaţi pe teritoriul Italiei.

„În cuprinsul sesizării se mai arată că, în urma verificării efectuate, s-a constatat că un sistem informatic extern necunoscut, folosindu-se de o vulnerabilitate a aplicaţiei şi prin folosirea unui software special, a «ocolit» sistemul de autentificare bazat pe user şi parolă, s-a conectat la serverul CRM (Customer Relation Management), unde este instalată aplicaţia şi baza de date – şi a obţinut acces direct la informaţiile private de pe server (respectiv baza de date cu toţi clienţii firmei).

De asemenea, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că persoane neidentificate, prin intermediul unor sisteme informatice cu adrese IP diferite, accesează în mod neautorizat serverul CRM şi sustrag date”, explică anchetatorii.

„Administratorii firmei au tolerat ca angajaţii să acceseze alte baze de date”

„Din probele administrate în cauză rezultă că faptele de acces şi transfer neautorizat de date informatice s-au realizat de la sistemele informatice ale acestei societăţi, faptele au fost săvârşite atât în interesul, cât şi în realizarea obiectului de activitate al societăţii, respectiv prin aceste fapte au fost obţinute date şi informaţii cu caracter confidenţial cu privire la potenţiali clienţi care au fost folosite de persoanele angajate în cadrul societăţii în desfăşurarea activităţilor specifice pentru contactarea potenţialilor clienţi şi încheierea unor contracte, societatea obţinând astfel un anumit profit în urma încheierii acestor contracte.

De asemenea, având în vedere probele administrate în cauză şi perioada în care s-a desfăşurat accesul şi transferul neautorizat de date informatice (iulie – noiembrie 2013), rezultă că administratorii firmei au tolerat ca angajaţii acestei firme să acceseze alte baze de date, atât din surse deschise cât şi din alte surse (inclusiv din surse ilegale) şi nu au luat măsuri de prevenţie şi supraveghere pentru a împiedica accesarea bazelor de date ale firmelor concurente”, se arată în motivarea sentinţei.

„Din probele administrate rezultă că în cursul lunii noiembrie 2013 (după data constituirii dosarului penal şi efectuarea unor activităţi de cercetare penală), numita D.P.L. – administrator legal al persoanei juridice – a înfiinţat o altă societate comercială care are acelaşi obiect principal de activitate – «activităţi ale centrelor de intermediere telefonică (call center)», iar la începutul anului 2014 a procedat la transferarea tuturor activelor firmei (respectiv baza logistică, sistemele informatice, licenţele de software, echipamentele, contractele) şi a angajaţilor acesteia către firma nou înfiinţată.

De asemenea, din probele administrate rezultă că, la începutul anului 2016, reprezentanţii persoanei juridice, deşi aveau cunoştinţă că în cauză a fost formulată o acuzaţie penală, au demarat procedura de lichidare a acestei societăţi pentru a împiedica tragerea la răspundere penală”, mai arată instanţa.

O substanţă nouă cu efecte psihoactive, folosită pentru fabricarea etnobotanicelor, a intrat recent pe „piaţa” băcăuană. Substanţa se vinde pe internet cu menţiunea că NU este pentru consum uman. Parcul de lângă Club 60+ era unul din locurile preferate de traficanţi pentru distribuţia etnobotanicelor.

O reţea cu 25 de traficanţi a fost anihilată, anul trecut, de către procurorii DIICOT. Majoritatea sunt tineri, la fel ca şi consumatorii care le cumpărau produsele, unii de 2-3 ori pe săptămână, alţii de 4-5 ori pe zi. A.A., zis „Pletosu”, este cel care a constituit, în 2016, împreună cu alţi inculpaţi, un grup infracţional organizat, spun procurorii, „şi a cumpărat, prin comandă de pe anumite site-uri pe internet, fabricat, ambalat, distribuit şi pus în vânzare, atât direct, cât şi prin intermediul altor persoane coordonate de acesta, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către diferiţi consumatori din judeţul Bacău”.

Reţeaua, mai explică anchetatorii, era structurată pe mai multe paliere – A.A. era cel care cumpăra produse cu efecte psihoactive, sub formă de praf, din care fabrica artizanal etnobotanice, dizolvând respectiva substanţă cu alcool etilic şi amestecând-o cu plante de ceai. Produsele erau ascunse într-un apartament închiriat din Constanţa, unde locuiau mama şi sora lui A.A. Acolo erau porţionate şi ambalate în plicuri, după care erau transportate în locuinţe din Bacău şi distribuite dealer-ilor sau direct consumatorilor.

Substanţă nouă cu efecte psihoactive

„Pletosu” a declarat în faţa anchetatorilor că, pe la sfârşitul lui 2015, a căutat pe diferite site-uri canabinoizi sintetici şi a găsit un site unde se vindea o substanţă nouă cu efecte psihoactive despre care se menţiona că NU este pentru consum uman. Costa 15 lire gramul. Mai întâi a comandat 3 grame de substanţă, apoi 25 de grame, ajungând în scurt timp la comenzi de 250 de grame. Substanţele i-au fost livrate prin poştă.

Primele doze erau gratuite pentru clienţii noi

Numai în municipiul Bacău, au fost identificaţi până în prezent mai mult de 100 de consumatori aprovizionaţi de această reţea, la preţuri de 10-20 lei/plicul. Primele doze, au povestit ei, erau gratuite pentru clienţii noi. Dacă erau indecişi, „oferta” se întindea chiar pe trei-patru zile sau le erau date produse pe datorie. În medie, consumatorii cumpărau de două ori pe săptămână, câte 2 plicuri, dar au fost tineri care au ajuns să consume 4 plicuri/zi sau chiar 10-15 doze. Practic, un calcul simplu arată că un consumator cheltuia săptâmânal 250 – 700 de lei. Conform procurorilor, numai „Pletosu” a câştigat, în doar opt luni, 32.880 lei, din vânzarea etnobotanicelor. Distribuţia se făcea în Parcul Nord, zona Stadionului – Cascada, diferite cafenele şi cluburi, în parcul de lângă Club 60+ şi lângă blocul „Pensionarilor” de pe Aleea Parcului.

A.A. a fost acuzat şi de spălare de bani, după ce anchetatorii au descoperit că sumele obţinute din vânzarea de etnobotanice erau depuse în conturile mamei, deschise la diferite bănci. Şi dealerii aveau dispoziţie să depună banii tot în conturile mamei lui „Pletosu”. Acuzaţiile nu se opresc aici pentru unii membri ai grupării. A.A. şi M.I.C. au cumpărat, pentru consum propriu, spun ei, droguri de risc (cannabis), iar în locuinţa lui C.A. au fost descoperite echipamente software folosite pentru falsificarea instrumentelor de plată. Dosarul se judecă la Tribunalul Bacău şi a avut luna trecută primul termen pe fond. (Cătălina Chifu)

Puţini consumatori ajung la spital

La Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău au fost înregistraţi, anul trecut, 26 de consumatori de alcool şi droguri, care au ajuns la Urgenţe şi apoi în secţia de Psihiatrie pentru tratament, iar în 2015 au fost 24 de pacienţi. Oficialii unităţii medicale spun că acestea sunt doar cazurile declarate sau care sunt incluse în statisticile lor după ce o persoană adună cinci – şase prezentări la spital cu aceleaşi simptome. „Dintre pacienţii înregistraţi în 2016, 21 aveau vârste cuprinse între 15 şi 24 ani şi 5 între 25 – 34 de ani, iar în 2015, 8 au fost din grupa de vârstă 15 – 24 ani şi 16 din grupa de vârstă 25 – 34 ani, toţi fiind bărbaţi”, a declarat Mirela Romaneţ, purtător de cuvânt la SJU Bacău. Secţia de Psihiatrie Bacău are 60 de paturi şi anual sunt internaţi aici peste 3.000 de bolnavi. (G.P.)

În lipsa unor locuri de muncă care să le asigure traiul de zi cu zi în comuna Parincea, mulţi tineri au plecat să muncească în străinătate. După ce s-au stabilit în Italia, Spania, Anglia sau Olanda, cei plecaţi şi-au chemat ulterior şi rudele. Anii au trecut, iar în lipsa lor, casele au ajuns în paragină. Mulţi din cei plecaţi, poate nici nu mai au de gând să se întoarcă.

În lipsa proprietarilor, au dispărut gardurile de scânduri şi pe alocuri chiar uşile şi ferestrele. Unele dintre casele abandonate mai au stăpân, însă, multe dintre ele, au rămas de izbelişte, după ce proprietarii au murit. Tabloul de ansamblu este trist, iar casele abandonate parcă stau să moară.

“Casele bătrâneşti au fost abandonate, iar în multe cazuri nu mai există moştenitori care să se îngrijească de ele. În alte situaţii, tineretul a plecat în lume şi cine a dat de o brumă de bani nu mai vrea să audă de sărăcia din Parincea. Păcat că s-a ajuns în această situaţie. Ar trebui găsite soluţii ca să menţinem tinerii în comunitate. Cu migraţia asta a tineretului, nu o să mai aibă cine munci pământul!”, declară Viorel Botezatu, localnic

Oamenii locului spun că atât timp cât terenul şi casa au un proprietar, n-ar strica să existe o lege care să-l oblige pe acesta să îngrijească de gospodărie.

Cum mergi spre centrul comunei Buhoci, pe partea dreaptă, în curtea unei case vopsită în verde, tronează doi dintre super eroii din desenele animate. Este vorba despre Spiderman şi Superman. Cei doi poate ar fi trecuți uşor cu vederea dacă nu ar fi în mărime naturală. Spiderman păzeşte în poziţie de atac intrarea în gospodăria familiei Duţu, iar Superman, sprijinit de peretele casei, pare gata-gata de lansare, pentru a mai salva pe cineva dintr-o situaţie critică, aşa cum ne-a obişnuit personajul în filmele de pe marele ecrane sau din desene animate.

O poveste încâlcită

Curiozitatea ne-a împins să batem la poarta casei pentru a afla povestea celor două personaje. Ne-a întâmpinat Cornelia Duţu, proprietara, o femeie vioaie, volubilă, care se aşterne repede la poveşti. Se vede clar că îi place viaţa, chiar dacă povestea vieţii ei este una tristă. Ne spune că îi are în gospodărie pe cei doi super eroi de aproximativ 10 ani, iar cei care au avut iniţiativa de a-i aduce acasă au fost propriii ei copii.

“Când am amenajat stâlpii porţii de la intrare şi am vrut să montăm pe ei vulturi şi lei, copiii mei s-au dus la un magazin care vindea pitici la marginea drumului naţional. Văzând acolo aceşti doi super eroi, le-a plăcut atât de mult ideea de a-i avea în propria curte, că i-au cumpărat şi aşa m-am trezit cu ei acasă. Erau destul de scumpi şi la vremea aceea, însă am trecut cu vederea văzând bucuria copiilor. Aşa că Spiderman ne păzeşte poarta, iar Superman are grijă de casă”, declară Cornelia Duţu, proprietara.

Pe chipul femeii se întrezăreşte un surâs amar, îşi pleacă privirea în pământ, oftează şi ne spune că cei doi super eroi, cu puterile lor cu tot, nu au ferit-o pe deplin de necazuri. Cornelia Duţu povesteşte că în urmă cu doi ani, pe fondul unor neînţelegeri, soţul ei ar fi dat foc la casă. Grajdul, etajul casei şi nişte dependinţe au fost mistuite de flăcări, iar ce nu a distrus focul, au stricat pompierii cu apa.

“El a declarat la poliţie că locuinţa a luat foc accidental de la nişte gunoaie cărora le-a dat foc în spatele casei. Nu este adevărat! Dar asta este o altă poveste… Nu ne-am mai înţeles, iar bărbatul a plecat la altă femeie. Viaţa merge însă mai departe şi vreau să redau casei frumuseţea de altădată. Acum nu am cu ce să o repar, însă mi-am propus ca împreună cu copiii să reparăm casa şi să o înfrumuseţăm când o să avem nişte bănuţi. În prezent, doar la parter se poate locui. Culmea este că pe super eroi i-a ocolit focul”, declară Cornelia Duţu.

Dacă va strânge vreodată suficienţi bani ca să renoveze casa, proprietara vrea să mai cumpere câteva personaje şi să le monteze pe fiecare stâlp al gardului care împrejmuieşte casa. De la cei cinci copii are şase nepoţi şi pentru ei vrea să facă toate acestea. Proprietara spune că de multe ori au oprit în poarta casei maşini cu părinţi şi copii, iar cei mici au dorit să se fotografieze cu super eroii.