– Sunteţi la primul mandat, după o victorie obţinută în faţa unui candidat puternic, care a dominat alegerile din ultimii ani la Onceşti. De aceea, la început să spunem cititorilor cine este actualul primar al comunei.
– Sunt născut în Izvoru Berheciului şi am devenit cetăţean al Onceştiului din 1985, când am venit ca tehnician veterinar. M-am legat de aceste locuri şi nu am mai plecat, meseria m-a ajutat să mă integrez în viaţa comunei, să cunosc oamenii, viaţa satului, iar cu opt ani în urmă, fostul primar m-a solicitat să-l ajut, devenind viceprimar, funcţie pe care am îndeplinit-o două mandate. La solicitarea mai multor cetăţeni, în 2016 am candidat pentru funcţia de primar, ca membru al PSD. Nu am venit deci pe un teren gol, aveam ceva experienţă în administraţie, ştiam şi ce trebuie făcut în perioada următoare. Să ştiţi că a fost o competiţie frumoasă, bărbătească, nu numai între candidaţi, ci şi între proiectele propuse de fiecare. PSD a obţinut 11 locuri în Consiliul Local, însă după alegeri ne-am dezbrăcat de haina politică şi lucrăm în folosul cetăţeanului, indiferent dacă te-au votat sau nu. Până acum nu am avut probleme cu votul în CL, cele mai multe hotărâri au fost aprobate cu majorităţi confortabie, ceea ce demonstrează afirmaţia de mai înainte.
– Atunci să ne uităm în portofoliul dumneavoastră de proiecte. Ce aveţi pe agenda de lucru în următorii patru ani?
– Onceşti este o comună mică, cu posibilităţi financiare reduse, de aici şi o oarecare prudenţă în a promite foarte multe lucruri. În primul rând am avut în vedere, pe baza experienţei anterioare şi a discuţiilor cu oamenii, continuarea unor lucrări neterminate în anii trecuţi, în al doilea rând ne-am creionat alte proiecte de reabilitare a unor drumuri comunale, cum ar fi cel din satul Tarniţa, cu o lungime de 5,5 kilometri, pe care îl vom asfalta prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Am depus deja documentaţia la Ministerul Dezvoltării, valoarea investiţiei fiind de un milion de euro. Pe fonduri europene ne-am propus să modernizăm un drum pe o lungime de cinci km, patru în Onceşti şi unul în Dealu Perjului. Proiectul nu a fost acceptat în prima sesiune, de aceea îl vom depune din nou, reactualizat. Am dorit mai întâi să realizăm instalaţia de captare şi aducţiune a apei, plus canalizare, însă nu avem teren propriu, în domeniu public, pentru această investiţie. Am discutat în CL şi avem aprobare pentru achiziţionarea unor terenuri, astfel că anul viitor vom depune şi acest proiect, însă procedurile sunt destul de complicate, avem speranţa că, în anii următori, vom putea demara şi această investiţie, tot prin PNDL. Pentru această lucrare nu avem acces la fonduri europene, deoarece comuna are doar 1500 de locuitori, pragul fiind de peste 2000. Anul acesta, am susţinut la GAL un proiect de achiziţionare şi montare a unei centrale termice pe combustibil solid, în valoare de 50.000 de euro, la şcoala din Onceşti, aşa cum avem şi la celelalte şcoli. Mai avem şi drumuri săteşti, care s-au mai distrus în timpul iernii şi, cum se face vremea bună, vom trece la balastarea lor.
– Am văzut că şcolile nu au terenuri şi nici săli de sport.
– Este adevărat. Vă spuneam că avem un mare deficit de terenuri în proprietate. După Revoluţie terenurile de sport au fost retrocedate foştilor proprietari, cu toate că s-ar fi putut, prin negocieri, să fie păstrate cu acea destinaţie. De aceea, avem intenţia să achiziţionăm două loturi, pentru a fi amenajate ca terenuri de sport pentru elevi, pentru tineri, în Onceşti şi Tarniţa, mai ales că la Tarniţa sunt mai mulţi tineri şi vor teren de sport. Din această cauză nici nu am putut organiza competiţii sportive, aşa cum am văzut că se întâmplă în alte comune.
– Care este cea mai stringentă problemă a ţăranilor din Onceşti?
– Sunt mai multe, însă cea care ne doare pe toţi este imposibilitatea lucrării terenurilor, multe suprafeţe rămân nelucrate în fiecare an. În Onceşti funcţionează trei-patru societăţi agricole, au utilaje, lucrează pământul în arendă şi oamenii sunt mulţumiţi. Problema este că terenurile sunt fărâmiţate şi nu se poate lucra mecanic, după tehnologiile standard. A doua ar fi neconcordanţa între titlurile de proprietate şi situaţia reală din teren. I-am dat omului titlu, dar nu l-am pus efectiv în posesie, sunt situaţii când pe aceeaşi suprafaţă sunt câte două-trei titluri, altele sunt greşite. S-a mers atunci la grabă, forţat, la comandă, fără măsurători exacte. Mulţi titulari de drept au decedat, tinerii nu mai ştiu pe unde sunt terenurile, nu au procedat la dezbaterea moştenirii, nu se înţeleg. Lucrăm acum la repunerea în posesie, după care va urma intabularea şi cadastrul general, o operaţiune complexă însă absolut necesară. Aici au fost şi suprafeţe întinse de viţă de vie, însă după 1990 au fost retrocedate oamenilor şi în 10 ani via s-a distrus, deoarece nu au mai avut puterea să o lucreze. Mare păcat, era o importantă sursă de venituri.
– Spuneaţi de dotarea şcolii din Onceşti cu o centrală termică cu lemne. Ce v-aţi mai propus în domeniul educaţiei, culturii, în următorii ani?
– Populaţia şcolară a scăzut dramatic, de la 400 de elevi, am ajuns acum la 230, în toate ciclurile. În şcoli sunt condiţii bune, procesul educaţional se desfăşoară corespunzător. Avem un microbuz şcolar, care aduce elevii la centru, mai avem şi situaţii de învăţământ simultan, toţi copiii, de la pregătitoare la clasa a IV-a, învaţă în aceeaşi clasă, cu acelaşi învăţător. Vă daţi seama, revin câte 10 minute de fiecare clasă. Nu-i corect, de aceea ne gândim să renunţăm la acest sistem, însă întâmpinăm rezistenţă şi din partea învăţătorilor, cât şi a părinţilor. Avem deja o hotărâre de CL în acest sens, urmează să discutăm cu toţi factorii şi să vedem cum o rezolvăm. Ne preocupăm acum şi de revigorarea tradiţiilor noastre culturale, vrem să achiziţionăm costume populare, să înfiinţăm formaţii artistice, aşa cum erau cu ani în urmă, avem două cămine culturale, pe care intenţionăm să le dotăm. Am sprijinit şi sprijinim bisericile, atât cât putem, mai ales că două dintre ele au nevoie urgentă de reparaţii. Suntem deschişi la solicitările oamenilor, ne luptăm pentru fonduri, fără bani nu poţi ieşi din casă. Am fost la întâlnirea cu vice-prim ministrul Guvernului, Sevil Shhaideh, atunci când a fost în Bacău, am văzut că este deschisă spre lumea satelor, ne-a promis sprijinul, poate a venit şi timpul satului, că prea mulţi ani a fost ignorat.
– Domnule primar, îmi spuneaţi că după terminarea studiilor v-aţi întors în sat, la Izvoru, după aceea la Onceşti, de care v-aţi îndrăgostit şi aţi rămas. Sunt şi la Onceşti copii buni, urmează licee, facultăţi, se mai întorc la matcă?
– Nu mulţi, însă sunt exemple. Fiul meu a terminat Teologia şi slujeşte la bisericile din Filipeni şi Onceşti. Fiica fostului director al şcolii, domnul Gălăţeanu, a revenit în sat după ce a terminat Medicina, este medic la Onceşti, iar soţul, Cătălin Andriescu, este medic la Stănişeşti. Sigur că ne-am dori ca şi profesorii să se întoarcă în sat, este mare nevoie de ei. Depinde şi de noi, cei din conducerea comunei, de a crea condiţii mai bune de trai, de a asigura servicii ale civilizaţiei moderne, astfel ca Onceştiul să devină atractiv şi pentru tineri.
– Care sunt bucuriile, satisfacţiile unui primar de comună?
– În primul rând să fiu sănătos, dacă eşti sănătos, le faci pe toate. Eu sunt o fire optimistă şi nu stau departe de speranţă. Mă bucur dacă într-o zi am putut să ajut un om, în altă zi am satisfacţia că am reuşit să construiesc o punte. Mă bucur dacă un elev ia un premiu, dacă un cetăţean şi-a găsit un loc de muncă. Sunt în stare să mă bucur şi de bucuria altora, înseamnă că nu-i totul pierdut. Nicio casă nu se face într-o zi, cu răbdare, înţelegere, cu muncă, poţi să ai satisfacţia lucrului împlinit.
„Depinde şi de noi, cei din conducerea comunei, de a crea condiţii mai bune de trai, de a asigura servicii ale civilizaţiei moderne, astfel ca Onceştiul să devină atractiv şi pentru tineri.”
Onceşti
Comuna se află în partea de est a județului, pe valea râului Berheci. Este formată din satele Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Oncești (reședința), Satu Nou, Tarnița și Taula. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Oncești se ridică la 1.621 de locuitori. Cinci obiective din comuna Oncești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău, patru dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de la „Podu Morii”; situl de pe „Dealul Bărboasei”, ce cuprinde urmele unor așezări din Epoca Bronzului (cultura Monteoru; așezarea medievală timpurie (secolele al VIII-lea–al IX-lea) de la „Poiana Țarinei”; și necropola carpică de la „Valea Iepei” de la marginea de est a satului Oncești. Al cincilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este școala din satul Oncești (1929–1930).
