În această seară, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean (ISUJ) Bacău au fost solicitați să intervină la un accident rutier produs între două autoturisme, pe raza comunei Letea Veche, sat Letea Veche, pe DJ207G.

La fața locului au fost direcționate mai multe echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare și două ambulanțe SMURD.

În urma impactului, patru persoane au fost rănite. Echipajele medicale au acordat primul ajutor la fața locului, victimele fiind conștiente, însă acuzând dureri toracice și la nivelul capului.

Ulterior, acestea au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe Bacău pentru investigații și tratament de specialitate.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările producerii accidentului.

Municipalitatea anunță închiderea completă a circulației pe strada Garofiței, în zona de sub podul de la Narcisa, între intersecția cu strada Orizontului și blocul 118. Măsura a fost luată ca urmare a incidentelor produse la începutul acestei săptămâni, când o secțiune din parapetul pasarelei s-a prăbușit pe carosabil.

Potrivit autorităților, decizia are un caracter preventiv, fiind menită să asigure siguranța pietonilor și a conducătorilor auto până la finalizarea expertizelor tehnice și a lucrărilor de reparație.

„Pentru siguranță, circulația rutieră va fi închisă pe această porțiune până la remedierea completă a situației. Rugăm insistent locuitorii să respecte indicațiile polițiștilor aflați la fața locului”, se arată în comunicatul transmis de autorități.

Reprezentanții administrației locale fac apel la locuitorii din zonă să evite deplasarea pe sub pod, să nu își parcheze autoturismele în perimetrul restricționat și să nu circule în zonă decât dacă este absolut necesar.

Specialiștii efectuează în prezent o evaluare structurală a pasarelei de la Narcisa, urmând ca în perioada următoare să fie stabilit calendarul lucrărilor de reparație și consolidare.

Într-o atmosferă autumnală, Teatrul de vară ”Radu Beligan” a fost gazda unui eveniment de neuitat – Balul Bobocilor de la Colegiul Economic ”Ion Ghica” Bacău.

După-amiaza de luni, 20 octombrie, a fost marcată de energie, voie bună și momente spectaculoase, transformându-se într-o adevărată sărbătoare pentru întreaga comunitate școlară.

Prin tema aleasă, ”Bal mascat”, această ediție a stat sub semnul misterului și ne-a purtat cu gândul peste mări și țări, spre Carnavalul de la Veneția, de la Nisa sau de la Rio de Janeiro.

Evenimentul a fost coordonat de o echipă inimoasă formată din elevi, profesori și reprezentanți ai părinților, care și-au pus în valoare spiritul organizatoric și creativitatea.

Atmosfera a fost dinamizată de publicul entuziast care a fost alături de concurenți și i-a susținut prin aplauze la scenă deschisă.

1 de 25

În cadrul competiției, cei mai talentați și carismatici boboci au fost premiați astfel:

Miss Boboc: Patrichi Maya

Mister Boboc: Cernat Kevin

Premiul al II-lea: Săpătoru Beatrice și Zaharia Marian

Premiul al III-lea: Său Denisa și Alinei Vlad

Miss popularitate: Antonache Livia

Mister popularitate: Alinei Vlad

„Pentru bobocii noștri, acest eveniment marchează începutul unui drum plin de realizări și provocări, o zi plină de emoție și frumos.

Respectând tradiția, zece perechi de boboci au intrat în cursa pentru titlul de MISS și MISTER BOBOC 2025 și, indiferent de premiul obținut, toți au convins prin talent, determinare și dorința de a străluci, au antrenat publicul și au făcut spectacol, în cel mai bun sens al cuvântului.

Îi felicităm pe toți bobocii pentru implicarea și spiritul de competiție de care au dat dovadă! Mulțumim tuturor celor care au contribuit la succesul acestui eveniment și așteptăm cu nerăbdare ediția viitoare a Balului Bobocilor din cadrul Colegiului Economic ”Ion Ghica” Bacău.”

director adjunct, Răzvana Cotfase

Atmosfera liniștită a unei zile de duminică, dimineață, scăldată în raze de soare de toamnă, a fost animată în orașul Buhuși de peste 200 de copii și adolscenți care au luat cu asalt Casa de Cultură „Elisabeta Bostan”, acolo unde s-a desfășurat un concurs de muzică și dans all style. Este vorba de NDA Competition, un eveniment organizat de Nicole Dance Academy din Onești și care a ajuns la ediția a VI-a.

Concursul a început de dimineață, primii intrând pe scenă cei care au participat la secțiunea Muzică. Aici, 18 participanți au încântat audiența cu piese de muzică ușoară și populară, după care au fost premiați.

Au urmat concursurile de dans, derulate pe categorii de vârstă și stiluri de dans. La început, au evoluat pe scenă cei din formația The Winners, o formație de la Asociația Sindrm Down, pregătită de instr. Mihaela Gheorgheș.

Apoi au urcat pe scenă copii de la categoria de vârstă 2-4 ani și cei de 4-6 ani, care au făcut un spectacol de-a dreptul delicios, răsplătit din plin cu aplauze de un public călduros. Spectacolul a fost unul, cum se zice, cu de toate. Numere de dans de la balet și contemporan la liric sau tematic, acrodens, sportiv și altele.

Toate învelite în coregrafii iscusit create de profesorii celor mici, dar și pline de culoare. Costumațiile au fost impresionante iar unele coregrafii au transmis mesaje impresionante despre lumea în care trăim. Cu alte cuvinte, copii, la orele de dans nu învață doar niște pași, ci și cum să transmită stări, sentimente și mesaje de cum să fim mai buni.

„Noi organizăm mai multe astfel de evenimente pentru că vrem să le oferim copiilor șansa de a se exprima pe scenă. Considerăm că este foarte imporatant să îi formăm pe copii, să devină competitivi, să își dorească să se autodepășească, lucruri care să îi ajute în viață”, a spus Nicoleta Adriana Lișiță, rereprezentanta NDA Academy Onești.

La acest eveniment au participat peste 200 de copii de la mai multe școli și cluburi de dans din Iași, Piatra Neamț, Bacău și Onești, iar prestația lor a fost arbitrată de un juriu format din Mihaela Gheorgheș – Bacău și Tamara Păduraru – Onești. Participanții au fost recompensați cu cupe, medalii și diplome.

Au fost și alte premii: Premiul pentru cea mai bună galerie – Reverance by Laura Stavarache Piatra Neamț; Premiul pentru cele mai frumoase costumații – MRV Dance Studio Iași și un Premiu Mare în valoare de 300 de euro care a fost obținut de MRV Dance Studio Iași.

Doi tineri de aproximativ 20 de ani, un băiat și o fată, ambii din județul Bacău, au fost găsiți fără viață într-un autoturism parcat într-o zonă împădurită din apropierea Lacului Frumoasa, județul Harghita. Descoperirea șocantă a fost făcută de un trecător, care a observat mașina oprită într-un loc izolat și a alertat imediat autoritățile.

Potrivit prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, Dan Gîlcescu, în interiorul vehiculului a fost găsit un pistol de asomare, un dispozitiv folosit în abatoare pentru a face animalele inconștiente înainte de sacrificare. Deși nu este o armă de foc, acesta poate provoca răni grave sau chiar mortale atunci când este utilizat asupra unei persoane.

„S-a deschis dosar penal la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita. Se tratează ca și omor, nu excludem nicio variantă. Urmează să vedem împrejurările în care s-a produs”,
a declarat procurorul Gîlcescu pentru Agerpres.

Cei doi tineri, ambii în vârstă de 20 de ani, erau într-o relație de aproximativ un an și plecaseră de acasă cu o zi înainte de a fi găsiți morți. Ei fuseseră dați dispăruți de familie după ce au plecat duminică noaptea, în jurul orei 23:30, din localitatea Ghimeș, la bordul unui Volkswagen Golf gri. De atunci, nimeni nu a mai reușit să ia legătura cu ei.

Autoturismul a fost descoperit marți seara, pe un drum forestier din apropierea lacului Frumoasa. Echipajele de poliție și salvare ajunse la fața locului nu au mai putut face nimic — trupurile neînsuflețite prezentau semne clare că decesul survenise cu mai multe ore înainte.

Conform primelor informații din anchetă, fata ar fi fost împușcată în piept, iar băiatul în cap, cu ajutorul pistolului de asomare găsit lângă ei. Dispozitivul a fost ridicat pentru expertiză.

Surse apropiate anchetei susțin că una dintre principalele ipoteze luate în calcul este cea a unei crime urmate de sinucidere, însă toate variantele rămân deschise până la finalizarea investigațiilor.

Tinerii ar fi urmat să plece în curând la muncă în Olanda. Rudele și prietenii îi descriu drept persoane vesele, ambițioase și pline de visuri, care nu dădeau niciun semn că ar traversa o perioadă dificilă.

În cursul zilei de joi urmează să fie efectuate necropsiile, pentru a stabili cauzele exacte ale morții. Ancheta este în derulare, fiind coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, împreună cu polițiștii din Miercurea Ciuc.

Prima ediție a Festivalului „Roadele Toamnei” a transformat Valea Siretului într-un spațiu al tradițiilor și frumuseții rurale, punând în valoare legătura strânsă dintre om și pământul său natal. Evenimentul a fost organizat prin inițiativa Primăriei și Protopopiatului Sascut, împreună cu Grupul de Acțiune Locală „Tamasidava”, care reunește mai multe comune din zonă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, festivalul a fost un prilej de întâlnire a comunității: autorități centrale și locale, producători, ansambluri folclorice, profesori, elevi, clerici și gospodari au prezentat roadele toamnei, bucate tradiționale și meșteșuguri locale, dar și cântecele autentice ale satului românesc.

„Felicit organizatorii și participanții pentru un festival extrem de reușit, care ne reamintește cât de important este să păstrăm și să promovăm moștenirea rurală și să o transformăm într-o sursă de dezvoltare durabilă a mediului rural. Unitatea și colaborarea rămân temelia dezvoltării comunităților noastre”, a declarat președintele CJ Bacău.

Festivalul a demonstrat încă o dată că tradiția, frumusețea satului și efortul comunității locale sunt ingrediente esențiale pentru revitalizarea vieții rurale și promovarea potențialului agricol al zonei.

La doar 9 ani, Ingrid Țimiraș, o fetiță talentată din Bacău, elevă în clasa a III-a,în cadrul Scolii Gimnaziale “Mihai Drăgan” își urmează cu pasiune visul de a deveni artistă. Îndrăgostită de muzică și dans încă de la vârsta de 4 ani, Ingrid a demonstrat că seriozitatea și munca pot merge mână în mână cu bucuria copilăriei.

După zeci de coveruri interpretate și numeroase trofee și premii grandioase obținute la festivaluri naționale și internaționale, micuța artistă face un pas important în cariera sa: lansează prima ei piesă solo, intitulată „Drumul meu”.

Melodia, care s-a lansat în urmă cu câteva zile pe YouTube, vorbește despre curajul de a visa și de a-ți urma propria cale, indiferent de obstacole.

„Pentru mine, „Drumul meu” este despre a nu renunța niciodată la ceea ce iubești. Chiar dacă e greu uneori, trebuie să mergi mai departe și să crezi în tine”, mărturisește Ingrid, cu zâmbetul plin de încredere care o caracterizează.

Piesa este o producție realizată în cadrul Academiei Daia din București, sub îndrumarea profesoarei de canto Marta Daia, și poartă semnătura unei echipe de profesioniști dedicați.

Ingrid le mulțumește din suflet celor care au contribuit la acest vis devenit realitate — Robert Lukian, producătorul muzical, Carla Iliași și Anastasia Ioniche, autoarele muzicii și ale versurilor, echipei DipRecords Music Studio pentru înregistrare, precum și lui Ionuț Vrabie pentru realizarea videoclipului filmat la Lotca by ARCA, în Bacău.

Talentul și pasiunea lui Ingrid sunt deja recunoscute de publicul larg — micuța artistă are numeroase filmări pe YouTube, o comunitate de fani în creștere și o prezență scenică remarcabilă.

Prin lansarea piesei „Drumul meu”, Ingrid Țimiraș demonstrează că visurile mari pot începe de la o vârstă fragedă, iar drumul spre succes este pavat cu muncă, dăruire și iubire pentru muzică.

Piesa „Drumul meu” poate fi ascultată pe canalul de YouTube Ingrid Timiraș, unde publicul este invitat să descopere emoția și energia unui talent autentic din Bacău.

1 de 8

Suntem siguri că drumul lui Ingrid abia începe și că va străluci tot mai puternic, purtând cu ea speranța și inspirația unei generații de copii care cred în visele lor.

Pe 26 octombrie 2025, România va trăi un moment istoric de o profunzime aparte: sfințirea Catedralei Naționale, simbol al credinței și unității românești, care marchează totodată centenarul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Ceremonia, oficiată de Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și Patriarhul României, va aduna zeci de mii de credincioși, în interiorul și în curtea lăcașului, și va fi transmisă în direct la televiziuni și pe ecrane amplasate în jurul edificiului monumental.

O idee născută din jertfă

Puțini își mai amintesc că visul unei Catedrale a Mântuirii Neamului s-a născut din recunoștința față de eroii căzuți în Războiul de Independență din 1877. Regele Carol I, impresionat de sacrificiul soldaților, a decis atunci alocarea sumei uriașe pentru acea vreme de cinci milioane de lei aur pentru ridicarea unei catedrale reprezentative. Intenția nu era doar arhitecturală, ci și spirituală: edificiul trebuia să fie un monument al unității credinței ortodoxe și al identității naționale.

De-a lungul deceniilor, proiectul a traversat momente de entuziasm și de tăcere. S-au propus amplasamente variate în București – de la Piața Unirii la Dealul Arsenalului – însă războaiele mondiale și perioada comunistă au înghețat orice inițiativă. În anii ’80, ideea a fost chiar interzisă, într-un context politic ostil oricărei manifestări religioase publice.

După 1990 – o speranță reînviată

Abia după căderea regimului comunist, ideea Catedralei a fost repusă pe masa publică. În anii ’90 și 2000 s-au succedat propuneri, studii, concursuri, dar fără o concretizare reală. Momentul decisiv a venit în 2010, când Patriarhul Daniel a reușit să mobilizeze energiile instituționale și sociale pentru a începe efectiv construcția. Amplasamentul a fost stabilit pe Calea 13 Septembrie, în vecinătatea Palatului Parlamentului, un loc încărcat de semnificație pentru istoria recentă a României. Un concurs național de arhitectură a desemnat proiectul câștigător, realizat de o echipă de arhitecți români, iar în scurt timp au fost demarate lucrările. Proiectul prevedea o catedrală capabilă să găzduiască peste 5.000 de persoane, cu o înălțime de 120 de metri, dominând vizual capitala. Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar un spațiu liturgic, ci și un complex cultural și memorial, ce include muzee, biblioteci și spații dedicate eroilor naționali.

Simboluri ale credinței și identității

Noua Catedrală îmbină tradiția bizantină cu elemente moderne de arhitectură. Cupola centrală, mozaicurile și vitraliile evocă istoria mântuirii, dar și destinul spiritual al poporului român. În interior se regăsesc simboluri care trimit la unitatea provinciilor istorice, la sfinții ocrotitori ai neamului și la jertfa eroilor din toate timpurile. Este, în sensul cel mai profund, o catedrală a memoriei colective.

Multe dintre lucrările de ornamentație și pictură au fost realizate în ateliere din țară, implicând artiști, meșteri și teologi. Materialele provin în mare parte din România, de la piatra de Albești până la marmura sculptată în ateliere locale. Prin această opțiune, Patriarhia a dorit să sublinieze caracterul național al edificiului, o creație „din popor, pentru popor”.

Sfințirea – o celebrare a unității ortodoxe

Slujba din 26 octombrie va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Preafericitul Părinte Daniel, într-o ceremonie care se anunță grandioasă. În interiorul Catedralei vor fi aproximativ 3.000 de invitați – clerici, demnitari și credincioși – iar în esplanada exterioară se estimează prezența a zeci de mii de pelerini. Evenimentul va fi transmis în direct la televiziunile naționale și pe ecrane uriașe amplasate atât în interior, cât și în exterior, pentru ca toți cei prezenți să poată urmări slujba. În paralel, parohiile din întreaga țară vor organiza momente de rugăciune și comuniune, într-un gest de solidaritate spirituală cu momentul de la București.

O catedrală a secolului XXI

Dincolo de dimensiunea sa spirituală, Catedrala Națională reprezintă și un proiect tehnologic de excepție. Structura sa de beton armat, consolidată pentru a rezista la cutremure de mare magnitudine, este considerată una dintre cele mai performante din Europa de Est. Sistemele de ventilație, iluminat și acustică sunt proiectate la standarde internaționale, iar clopotnița adăpostește cel mai mare ansamblu de clopote din România, turnate în Germania, cel mai mare având peste 25 de tone. De asemenea, ansamblul arhitectural include spații multifuncționale – o aulă patriarhală, o sală de conferințe și un centru social-caritabil, care vor deservi atât activitățile Bisericii, cât și proiecte educaționale și culturale.

1 de 6

Moștenirea unei idei vechi de un secol și jumătate

Prin sfințirea sa, Catedrala Națională nu marchează doar încheierea unui șantier început acum 15 ani, ci și împlinirea unui ideal născut acum aproape 150 de ani. Este un semn că, în ciuda vicisitudinilor istoriei, idealurile spirituale pot fi duse la capăt. Pentru Patriarhia Română, momentul are o încărcătură dublă: 100 de ani de Patriarhie și prima sfințire completă a Catedralei Mântuirii Neamului. Este, așa cum au subliniat ierarhii Bisericii, „un dar pentru întreaga națiune română și pentru generațiile care vor urma”.

Credință, identitate, continuitate

Catedrala Națională nu este doar un monument al credinței, ci și un reper al identității românești. Într-o lume tot mai grăbită și mai confuză, ea reamintește că spiritualitatea și memoria sunt temeliile durabile ale unui popor. După aproape un secol și jumătate de așteptare, România își vede împlinit visul unei catedrale a mântuirii sale, ridicată pe stânca credinței, cu fața către viitor.

Catedrala, proiectată de un băcăuan

Puțini știu, dar arhitectul care a gândit și a proiectat Catedrala Mântuirii Neamului din București este băcăuanul Constantin Amâiei — același om care a proiectat și Catedrala „Înălțarea Domnului” din orașul nostru, dar și alte proiecte de importanță națională și regională.

E o mândrie greu de pus în cuvinte: să știi că un fiu al Bacăului a ridicat în inima capitalei un simbol al credinței întregului neam românesc. Privind spre Catedrala Mântuirii Neamului, simțim că vedem întrupat un vis vechi de generații. E mai mult decât o construcție — e o mărturie a puterii de a spera și de a crea ceva ce va dăinui peste veacuri. În liniile ei monumentale, în turlele care ating cerul, se simte mâna unui om care a înțeles adânc frumusețea tradiției, dar și nevoia de modernitate. Și cumva, ne bucură că acea mână a prins forță și formă chiar aici, la noi, în Bacău.

Ne amintim cu nostalgie cum, la începutul anilor ’90, se ridica încet, în centrul orașului, Catedrala „Înălțarea Domnului”. Era, la vremea aceea, cel mai mare șantier al speranței. Ani la rând am văzut cum cresc zidurile, cum se înalță turlele, cum rugăciunile se împletesc cu praful și sunetul metalului. A fost un vis colectiv, o lucrare a comunității. Iar acum, știind că același arhitect a dat formă și marii Catedrale din București, parcă simțim că între cele două lăcașuri există o punte nevăzută — una făcută din credință, talent și dragoste de neam. Nu putem decât să ne înclinăm în fața celor care au avut curajul și priceperea să ducă la bun sfârșit asemenea opere.

Într-o lume grăbită și adesea cinică, o asemenea construcție e o amintire vie că România are încă meșteri, visători și oameni care pot ridica pietre până la cer. Constantin Amâiei a arătat că rădăcinile nu se uită, ci se duc cu tine în fiecare arc, în fiecare cupolă, în fiecare detaliu ce vorbește despre frumusețea credinței românești.

De aceea, pentru noi, băcăuanii, aceste două catedrale sunt mai mult decât locuri de rugăciune: sunt oglinda unei dăruiri care a pornit de acasă și s-a înălțat până la cer. Să le păstrăm cu respect și să ne amintim mereu că din mâinile unui om născut între colinele Bacăului s-a născut și una dintre cele mai impresionante construcții ale României moderne.

Un bărbat din zona localității Moinești, județul Bacău, a făcut o descoperire terifiantă pe terenul său: trupul neînsuflețit al unui bebeluș, învelit în haine și pus în mai multe pungi. Poliția și procurorii au deschis o anchetă pentru a stabili împrejurările în care s-a produs tragedia.

Potrivit reprezentanților Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, copilul a fost găsit pe un câmp cu lucernă, aflat la marginea localității Moinești. Proprietarul terenului a observat inițial câteva haine aruncate pe sol, iar când a încercat să le îndepărteze, a observat un picior de bebeluș ieșind dintre ele. Bărbatul a sunat imediat la 112, iar la fața locului au ajuns echipaje de poliție și procurori criminaliști.

„A fost deschis un dosar penal. Se vor efectua cercetări pentru a stabili dacă bebelușul s-a născut viu sau mort și pentru identificarea persoanei care l-a abandonat în acea zonă”,
au declarat pentru News.ro reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

Trupul neînsuflețit al copilului a fost transportat la morga Spitalului Județean de Urgență Bacău, unde va fi efectuată necropsia pentru a determina cauza exactă a morții.

Deocamdată, nu se cunosc identitatea mamei sau momentul în care bebelușul a fost abandonat. Ancheta este în desfășurare, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

Duminică, 26 octombrie 2025, România va trece oficial la ora de iarnă. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00. Aceasta va fi, teoretic, ultima duminică din an în care se mai face această schimbare, în contextul dezbaterilor tot mai intense din Uniunea Europeană privind renunțarea definitivă la trecerea de la ora de vară la cea de iarnă.

Ora de iarnă este considerată „ora legală standard”, fiind cea care corespunde fusului orar natural al României, GMT+2. Ora de vară, introdusă primăvara, urmărește economisirea energiei prin folosirea mai eficientă a luminii naturale. România, la fel ca alte state europene, va rămâne la această oră până în ultima duminică din martie 2026, când ar trebui, în mod tradițional, să se treacă din nou la ora de vară.

Schimbarea orei are o istorie îndelungată, care începe în secolul al XVIII-lea. Ideea a fost formulată pentru prima dată de omul de știință Benjamin Franklin, în 1784, într-un eseu satiric despre cum parizienii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme. Totuși, implementarea concretă a avut loc abia în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus ora de vară pentru a reduce consumul de cărbune. Curând, și alte state – inclusiv România – au urmat exemplul.

În România, ora de vară a fost aplicată pentru prima dată în 1932, însă cu întreruperi. Sistemul a fost suspendat în 1943, reintrodus în 1979 și menținut de atunci în fiecare an. În prezent, schimbarea orei se face în același timp în toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a asigura coerența transporturilor, comunicațiilor și activităților economice.

Totuși, în ultimii ani, practica a devenit tot mai controversată. Numeroase studii au arătat că beneficiile economice sunt minime, în timp ce efectele negative asupra sănătății populației – tulburări de somn, oboseală, stres, risc crescut de accidente – sunt semnificative. În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă statele membre nu au reușit să ajungă la un consens privind ora permanentă pe care să o adopte.

Specialiștii atrag atenția că trecerea la ora de iarnă, deși considerată „mai naturală” pentru organism, poate afecta temporar ritmul circadian. Medicii recomandă ca în zilele dinaintea schimbării să se respecte ore fixe de somn, să se evite cofeina și ecranele înainte de culcare și să se petreacă mai mult timp la lumină naturală în prima parte a zilei.

Până la o decizie finală a Bruxelles-ului, România va continua să își regleze ceasurile de două ori pe an. Așadar, în noaptea de sâmbătă spre duminică, nu uitați să dați ceasul înapoi cu o oră și să vă bucurați de o dimineață cu un strop de somn în plus – poate ultima într-un regim de timp care și-a trăit, încet, istoria.

În această seară, pompierii militari din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău au fost solicitați, prin apel la numărul unic de urgență 112, să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casă de locuit din comuna Negri, sat Negri.