Pe repede înainte
Mare vânzoleală în agora, zilele acestea, legat de evaluarea șefilor din Justiție și controalele efectuate în câteva firme și instituții publice. Ura, l-au mai audiat pe unul, ura, l-au mai percheziționat pe altul! În transmiterea acestor vești, trăită euforic de moderatori, analiști și politicieni, sesizezi folosirea repetată de către emițătorii de epitafuri a unor expresii care nu slujesc scopului de a-i informa pe cetățeni. Ori, poate, nu acesta e scopul?
Aflăm că firma X a fost verificată, fiind „implicată în afaceri” cu personajul Y. Sau că X este asociat cu Y, care este vecin cu Z și chiar a petrecut un week-end cu Z, care, la rândul său, a fost audiat în 2004 într-un dosar legat de nu știu ce incompatibilitate.
Ehehe, ceva nu e în regulă cu X! Nu contează faptul că Z era doar martor sau că X nu-l cunoștea pe Z. Ce înțelege cetățenul când aude că firma X e „implicată în afaceri”? Înțelege că afacerile sunt ilegale sau, în cel mai bun caz, „obscure”. Unii se laudă că sunt oameni „implicați”, alții sunt acuzați că „ar fi implicați”. Iată cât de mică e distanța dintre statutul de bun cetățean al primilor și situația celor care, făcând afaceri, beneficiază la un moment dat de suspiciuni lansate în eter.
Nu se spune că firma X, care fabrică salopete sau nasturi, are relații economice cu Y (care le distribuie), ci că este implicată în afaceri cu Y, care, ce surpriză, îl cunoaște pe Z. Alt tip de mesaj: firma Q are ca obiect de activitate transportarea combustibililor, dar aflăm că e „implicată în afaceri cu petrol”.
Cum omul modern trăiește „pe repede înainte” și se mândrește cu asta, e limpede că și gândește repede sau deloc, fiindu-i mai ușor să preia opinii gata preparate, fără să se îndoiască o clipă de veridicitatea lor și să le verifice. Să te îndoiești și să cugeți înseamnă să faci un oarecare efort, însă mai întâi trebuie să posezi organul cugetării.
Războinicul
Domnul preşedinte a retras, nervos, de pe ordinea de zi a CSAT Planul de înzestrare a Armatei pe motiv că nu se alocă 2% din PIB pentru înarmare, aşa cum ni s-a cerut şi cum s-au angajat unii politicieni. Mâine-poimâine o să-l vedem pe domnul preşedinte în costum de camuflaj flecktarn, cu ceaun în cap, alergând în jurul Cotrocenilor cu raniţa în spate. Nu-i rău să avem un preşedinte războinic, aş spune unii, mai ales că avem o tradiţie, nu-i aşa?, de conducători care au fost capi ai Armatei. Doar că sunt cel puţin două probleme aici.
Prima şi cea mai simplă este că ar fi fost extrem de bine dacă hotărârea acesta pentru cei 2% din PIB destinaţi cheltuielilor militare s-ar fi prelungit şi pentru alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie, pactului pentru Educație semnat în 2008. Până la urmă, un document semnat de forțele politice bate orice altă înţelegere între diferite grupuri de persoane; în mod ciudat, însă, niciodată nu s-a respectat această prevedere. Cu toate că, astăzi, avem un preşedinte cadru didactic.
În al doilea rând, să zicem că strângem din dinţi şi fără să ne mai preocupe de problemele sociale cu care se confruntă ţara, vom aloca 2% din PIB pentru înarmare. O bună parte din aceşti bani vor merge la firmele străine de armament, fără ca România să beneficieze de ceva. Şi aici trebuie deschisă o paranteză: în mod tradiţional, în industria de armament se practică „offset”-ul: compania care câştigă licitaţia cooperează cu firmele din tara plătitoare pentru a compensa prin comenzi o parte din sumele încasate.
Dacă armamentul va veni din SUA, nici nu se pune problema offset-ului; americanii nu recunosc acest concept deşi ei l-au inventat când au forţat nemţii să cumpere arme de la ei pentru a compensa costul stationarii trupelor americane în RFG. Mai nou, la nivelul UE există o presiune pentru reducerea nivelurilor de offset.
Practic, vom cheltui nişte bani pentru profitul unor companii străine, fără să câștigam nimic din asta.
„Am încheiat cele mai mari proiecte pe care le-a avut orașul vreodată”
Interviu cu Viorel Miron, primarul orașului Comănești
– Administrați acest oraș de 13 ani. Când spui Primăria Comănești, spui Viorel Miron, liberal pe viață. Cum au evoluat lucrurile? Seamănă acest mandat cu celelalte?
– Fiecare mandat are particularitățile lui, dar și în acest mandat, ca și în cele trecute, avem o activitate intensă. Am finanțat un rând de proiecte, iar acum lucrăm la altele, noi. În 2016, am încheiat cele mai mari investiții pe care le-a avut orașul Comănești vreodată. Prima ar fi modernizarea a 42 de străzi, prinse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), cu trotuare, piste de biciclete, iluminat public cu LED pe 30 km și peste o mie de locuri de parcare. A costat 470 de miliarde de lei vechi și a fost finanțată pe POR prin ADR N-E. O altă mare investiție a fost cea de la Spitalul Orășenesc „Ioan Lascăr”, unde am reabilitat, modernizat și dotat Ambulatoriul Integrat. Prin acest proiect, care a obținut, tot prin POR, 5 milioane de euro, au fost dotate 16 specialități.
– Cum ați reușit să atrageți aceste fonduri? Mulți primari spun că birocrația e îngrozitoare și e complicat să obții finanțare.
– E foarte complicat, este adevărat. Procedurile sunt foarte greu de realizat. Culmea e că toate aceste proceduri s-au realizat înainte ca spitalul să fie închis. Când a fost închis spitalul, noi aveam proiectul depus. Soluția e să fii perseverent. Pentru ambulatoriu am achiziționat aparatură de cea mai înaltă clasă. Am reușit să-l dotăm cu un computer tomograf și cu un RMN.
– Acestea două, probabil, prin Ministerul Sănătății…
– Nu, tot pe fonduri europene, în cadrul aceluiași proiect mare. Ministerul Sănătății nu ne-a dat niciun leu. Cofinanțarea am asigurat-o din bugetul local. Anul trecut am finalizat și Centrul de Agrement, în valoare de 4,5 milioane de euro. Zilele trecute am dat jos balonul presostatic și am deschis piscina. În 2016, piscina nu a funcționat din cauză că nu am găsit salvamar deși am scos postul de 3 ori la concurs. În prezent, avem un contract cu o firmă care asigură aceste servicii. Avem și proiecte mai mici, cum ar fi Centrul național de promovare și informare turistică.
– Despre ce vreți să-i informați pe turiști? Ce ar putea să vadă aici?
– Sunt multe lucruri de văzut, motiv pentru care lucrăm la documentația necesară atestării orașului Comănești ca stațiune turistică. Avem amenajate două izvoare cu apă foarte bună, avem Palatul Ghika, care e monument istoric și poate fi vizitat, Cimitirul Internațional al Eroilor, monumentul de pe Dealul Comăneștiului, zona de agrement Galion și biserica din Leorda, construită la 1700. Și sediul Primăriei e o clădire veche, din 1927, care a fost casa administratorului general al moșiei Ghika. Ne-am judecat ca să rămână a orașului.
– Presupun că nu merg toate ca pe roate.
– Nu, avem și noi probleme, cele pe care le are toată România. Una ar fi lipsa locurilor de muncă. Am avut noroc, însă, că un mare investor, Holzindustrie Schweighofer, a angajat 800 de persoane, dar nu e suficient. Avem și alte firme mai mici, dar nu prea multe. Suntem în tratative cu un investitor din Germania care dorește să deschidă o fabrică de mase plastice, care ar înființa 1.200 de locuri de muncă.
– Îl încurajați în vreun fel?
– Da, îi vom oferi teren și utilități.
– Nu puteți să-l scutiți de impozit până începe să facă profit?
– Nu există temei legal ca să fie scutit de impozit pe profit. Putem să-i oferim facilitatea de a nu plăti impozit pe teren un an sau doi ani, până intră pe producție. Sau să beneficieze de o reducere pe toată perioada dacă se ține de cuvânt și asigură 1200 de locuri de muncă. O altă problemă gravă cu care ne confruntăm e cea a câinilor comunitari. Avem un adăpost cu o mie de locuri, dar sunt ocupate toate. Permanent au fost aduși câini din afara localității! Vin la supermarketuri și lasă cutia cu pui în parcare. Asta e o procedură. Alții îi aduc cu camionul. Pregătim o hotărâre privind microciparea și sterilizarea gratuită a tuturor câinilor din oraș, cu stăpân și fără stăpân. Cei care vor refuza vor fi sancționați sau vor plăti o taxă pentru câinii pe care nu vor să-i sterilizeze. Sper ca în acest fel să oprim înmulțirea lor. În paralel, vom responsabiliza Poliția Locală pentru a stopa aducerea câinilor din alte zone. Alte probleme nu avem, orașul e frumos, avem spații verzi și chiar arată ca o stațiune.
– Mai e ceva de făcut în Comănești?
– Cum să nu? Sunt multe de făcut. Primul lucru pe care mi l-am propus este achiziționarea Clubului 1 Mai și accesarea de fonduri europene pentru a-l moderniza și dota ca să devină centru cultural. În primă fază, participăm la licitație. A fost aprobată în CL, de principiu, cumpărărea clădirii, dacă ne vom permite.
– Unde se desfășoară, în prezent, activitățile culturale?
– Se pot desfășura activități la Centrul 5, care a fost modernizat și transformat în Centru de Reconversie Profesională, la Centrul Tineretului sau la Centrul de Agrement, dar este necesară și o casă de cultură. Oamenii chiar își doresc. Ne mai propunem reabilitarea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, iar asta înseamnă să reparăm tot, acoperiș, fațadă, casa scării, subsol. Nu va fi ușor, ne trebuie audit energetic, expertiză tehnică, SF, proiect. Până în 2020 mai vreau să realizăm un proiect pe mobilitate urbană prin care să asigurăm transportul călătorilor cu microbuze electrice din cartierele mărginașe spre oraș sau spre locurile de muncă. În fine, vrem să amenajăm un parc de agrement pe Galion, cu o zonă de picnic și locuri de joacă.
– Există vreun obiectiv pe care vi l-ați propus și nu ați reușit să-l faceți?
– Modernizarea Clubului 1 Mai. Din primul mandat mi-am propus, dar nu am reușit din cauză că ni se cereau 70 miliarde de lei vechi și nu-i aveam. Nu-i avem nici acum, dar sperăm ca prețul să fie mult mai mic.
– Cum au evoluat lucrurile în administrație? Sunteți optimist sau mai degrabă pesimist?
– Eu am fost și sunt optimist, dar întotdeauna e loc de mai bine. Încercăm să ne adaptăm la condițiile prezentului, dar e greu. De exemplu, Legea achiziției publice e modificată permanent. I-am spus o dată președintelui ANRMAP să ia un eșantion de 20 orașe și, timp de șase luni, să facă Agenția achizițiile. Eu vin dimineața la Primărie, văd de ce avem nevoie și le trimit lista ca să facă achizițiile conform procedurilor stabilite de ei. Vreau să știu cum se descurcă. E una dintre cele mai grele probleme. În momentul în care derulezi un proiect, trebuie să respecți niște termene. Din cauză că se permit contestații fără temei ieși din termen și pierzi banii. O altă problemă e legată de Legea salarizării. Funcționarii publici și specialiștii Primăriei au ajuns să lucreze pe același salariu cu muncitorii necalificați, care mătură străzile. Există obstacole dar, așa cum v-am spus, eu rămân optimist.
COMĂNEȘTI
Orașul Comănești e situat pe valea mijlocie a Trotușului, la poalele munților Goșmanu. Prima atestare documentară este din 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Are o suprafață de 63,86 kmp și 19.568 de locuitori. Este un fost centru minier. În prezent, în oraș desfășoară activități economice 484 de firme, 169 de persoane fizice autorizate și 153 de asociații familiale.
Președinte nou la Rotary Club Bacău
Titus-Iulian Stoica este noul președinte al Clubului Rotary Bacău, pentru mandatul 2017 – 2018. Mandatul a fost predat de medicul Cristian Postolache, într-o ceremonie oficială care a avut loc la Pensiunea Montana, din stațiunea Slănic Moldova.
Membrii clubului au făcut, cu acest prilej, bilanțul activității din anul rotaryan 2016 – 2017, care s-a desfășurat sub motto-ul „Rotary Serving Humanity” (Rotary servește umanitatea).
Noul board al organizației din Bacău este format din președintele Titus-Iulian Stoica, Florin Dragomir – secretar și Cristian Lupu – trezorier, iar motto-ul sub care vor guverna în acest mandat este „Make a Difference!” (Fă diferența!).
Doamnele din Clubul Inner Wheel Bacău au fost și de această dată alături de soții și partenerii lor.
Statisticile Bacalaureatului
Miercuri la prânz s-au afișat primele rezultate ale examenului de bacalaureat 2017, sesiunea de vară. Procentul de promovare pe județ este de 83, 54%, cu mult peste media națională de 71,4%. Cu o astfel de rată, Bacăul se situează pe locul II pe țară, după Sibiu (care a înregistrat un procent de 83,73%), urmat de Iași și Cluj (cu 82,75%), și chiar de București, unde au promovat examenul 74,09% dintre candidați.
Statistici pe Bacău
Conform datelor de pe aplicația edu.ro, în Bacău s-au obținut următoarele rezultate (în ordine aleatorie):
Colegiul Național „Gh. Vrănceanu” – 203 candidați, prima medie 10, ultima 6.48, toți reușiți;
Colegiul Național „V. Alecsandri” – 248 candidați, prima medie 10, ultima medie 6.15, un candidat neprezentat (din promoția anterioară), 247 reușiți;
Colegiul Național „Ferdinand I” – 197 candidați, prima medie 9.96, ultima medie 6.36, un neprezentat, 6 respinși, 191 reușiți;
Colegiul Economic „Ion Ghica” – 310 candidați, prima medie 9.56, ultimele două medii 6.00, un eliminat, 14 neprezentați, 46 de respinși, 249 reușiți;
Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif” – 95 de candidați, prima medie 9.66, ultima medie 6.11, un neprezentat, trei respinși, 91 reușiți;
Colegiul Național de Artă „G.Apostu” – 100 de candidați, prima medie 9.60, ultima medie 6.1, un neprezentat, 15 respinși, 84 de reușiți;
Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” – 218 candidați, prima medie 9.91, ultima medie 6.01, doi neprezentați, 14 respinși, 202 reușiți;
Colegiul „M. Eminescu” – 157 de candidați, prima medie 9.70, ultima medie 6.18, un neprezentat, opt respinși, 148 reușiți;
Colegiul Tehnic de Comunicații „N.V.Karpen” – 165 candidați, prima medie 9.55, ultima medie 6.11, un neprezentat, 16 respinși, 148 admiși;
Colegiul Tehnic „D. Mangeron” – 48 candidați, prima medie 9.06, ultima medie 6.35, șapte neprezentați, 21 repinși, 20 reușiți;
Colegiul „Gr. Antipa” – 87 candidați, prima medie 9.15, ultima 6.05, șapte neprezentați, 47 respinși, 43 reușiți;
Liceul Tehnologic „P. Rareș” – 6 candidați, prima medie 8.9, ultima medie 6.6, un neprezentat, doi respinși, trei reușiți;
Liceul cu Program Sportiv – 56 de candidați, prima medie 9.00, ultima, 6.05, trei neprezentați, 22 respinși, 31 reușiți;
Colegiul Tehnic „A. Saligny” – 36 candidați, prima medie 9.48, ultima 6.01, un neprezentat, 23 respinși, 12 reușiți
Colegiul „H. Coandă” – 143 candidați, prima medie 9.23, ultima 6.05, șase neprezentați, 45 respinși și 92 reușiți.
Liceul tehnologic „C. Brâncoveanu” (particular) a avut un candidat, dar a fost respins.
Statistici pe județ
Comănești:
Colegiul Tehnic „D. Ghika” – 229 de candidați, prima medie 9.83, ultima medie 6.00, un eliminat, 7 neprezentați, 41 respinși, 180 reușiți;
Tg. Ocna:
Colegiul Național „C. Negri” – 182 candidați, 144 reușiți, prima medie 9.61, ultima medie 6.06;
Liceul Tehnologic – 4 candidați, toți reușiți, prima medie 8.05, ultima 6.31;
Dărmănești:
Liceul Tehnologic – 42 candidați, un eliminat, cinci neprezentați, 19 respinși, 17 reușiți, prima medie 8.98, ultima medie 6.1;
Moinești:
Colegiul Tehnic „Gr. Cobălcescu” – 119 candidați, nouă neprezentați, 41 respinși, 69 reușiți, prima medie 9.18, ultima 6.05;
Liceul „S.Haret” – 31 de candidați, doi neprezentați, trei respinși, 26 reușiți, prima medie 9.4, ultima 6.4;
Onești:
Colegiul Național „D. Cantemir” – 192 candidați, un respins, 191 reușiți, prima medie 9.95, ultima medie 6.23;
Colegiul Național „Gr. Moisil” – 200 candidați, trei respinși, prima medie 9.96, ultima 6.20
Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” – 161 candidați, cinci neprezentați, 54 respinși, 102 reușiți, prima medie 9.05, ultima medie 6.13
„În total au fost declarați reușiți 3.132 de candidați. Au fost respinși cu medii până în 6 (șase) 190 de candidați, iar respinși cu medii sub 5 (cinci) 614 candidați. După rezolvarea contestațiilor, rezultate finale vor fi publicate pe 10 iulie.”
prof. Doina Marinov, inspector școlar la Inspectoratul Școlar Județean Bacău
Cine sunt cele două liceene care au luat 10 la Bac?
Din cele 97 de medii de 10 (zece) în toată țara, două sunt în Bacău, prin candidatele Olga Teodora Popescu, absolventă a Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu”, și Laura Elena Ionașcu, absolventă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri”.
Olga Teodora Popescu: „Am plâns de bucurie, împreună cu părinții mei”
„Sincer, nu mă așteptam la un astfel de rezultat. Aveam ceva emotii la lucrarea de la Limba română, pentru că la Fizică și Matematică știam că voi lua 10. Eram singură acasă când am deschis aplicația de pe internet și am aflat notele. Apoi am sunat-o pe mama și am plâns amândouă prin telefon. Bineînțeles ca a urmat apoi și tata. E fericire în familie. Acum mă pregătesc pentru admitere la Academia de Studii Economice din București, unde voi mai da un test la Limba engleză, dar nu mai am emoții. Pot să spun că sunt în vacanță”, a declarat Olga pentru „Deșteptarea.ro”.
Am mai scris de Olga Popescu în luna mai, la cursul festiv al absolvenților, pentru a semnala o altă performanță deosebită de-a ei: în toți cei 4 ani de liceu a reușit să ia premiul I, consecutiv, la Olimpiada Națională de Religie Catolică, sub îndrumarea prof. Angela Budău.
„Să știți că nu este ușor să ajungi în vârf, ci să reușești să te menții. În cei patru ani de «Vrănceanu» am încercat să fac asta cât de bine am putut, chiar dacă acest lucru a însemnat și anumite sacrificii. Dar a fost un drum plin de satisfacții. Nu regret nimic, au fost ani plăcuți, aici m-am dezvoltat personal, aici am devenit mult mai responsabilă. Iar la facultate, mai departe, îmi doresc să fiu tot sus. Să fiu eu”, ne-a mai spus candidata de 10. Urmare a acestei reușite, Olga este declarată și șefa de promoție 2017 a Colegiului Național „Gh. Vrănceanu” Bacău.
Laura Elena Ionașcu: „Nu eram așa sigură pe mine, dar mă bucur că e așa”
Laura Ionașcu, absolventa de la „Alecsandri”, a fost în cei patru ani de liceu căministă. Este de loc din județul Neamț, comuna Români, sat Goșmani.
„Dacă mă credeți, nici nu mă așteptam să iau chiar 10 pe linie. Nu eram așa de sigură pe mine, dar mă bucur că am reușit și că e așa. M-a sunat o prietenă și mi-a spus că s-au afișat rezultatele și că sunt prima pe listă, alături de colega mea de la «Vrănceanu». Mama a început să plângă când i-am spus, iar tatălui nu-i venea să creadă. Nici eu nu realizez că e adevărat. Am dat bacalaureatul la Limba română, Istorie și Geografie, și deși știam ce am scris și cât am scris, am avut emoții pentru note, pentru că nu știi cum ești apreciat de cei care corectează”, ne-a declarat și Laura, imediat după ce a aflat rezultatele de la examen. Pe 23 iulie va mai avea de trecut un hop, admiterea la Facultate. A ales Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Drept, la care va mai da un examen la Limba română.
„Dar va conta și nota de la Bacalaureat, în proporție de 50%. O săptămână voi lua pauză, dar apoi mă voi apuca din nou de repetat materia, ca să iau și acest examen. Cred că va conta și media de liceu, care la mine este de 9,94. Oricum, am încredere în mine”, a mai adăugat. Cât despre cei patru ani de „Alecsandri”, Laura ne-a mărturisit că au fost cei mai frumoși ani, cu profesori speciali, cărora le datorează totul. „A fost prima mea opțiune atunci când m-am înscris la liceu. Am simțit că aici voi face performanță și așa a fost”, a mai spus candidata de 10, absolventa Colegiului Național „Vasile Alecsandri” Bacău.
Politicienii se întrec în felicitări pentru elevi și cadrele didactice în urma rezultatului de la Bacalaureat
Rezultatele de la Bacalaureatul din acest an, care au plasat judeţul Bacău pe locul doi pe ţară, după procentul de promovare al examenului, nu au rămas neobservate de politicieni, care au dorit să-i felicite pe elevi dar şi pe cadrele didactice pentru această performanţă.
„Felicitări elevilor din Municipiul Bacău pentru rezultatul foarte bun de la examenul de Bacalaureat! Municipalitatea susţine prin măsuri concrete educaţia (transport în comun gratuit pentru elevi, burse şcolare, investiţii în infrastructură şcolară)” – a scris Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, pe pagină să de Facebook. „Felicitări echipei de la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, un real partener al Municipiului Bacău. Felicitări conducerilor Colegiului Vasile Alecsandri şi Colegiului Gheorghe Vrânceanu, ambele cu promovabilitate 100%. Mult succes la admiterea în facultăţi tuturor elevilor băcăuani!”
Şi preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Sorin Braşoveanu, a dorit să felicite elevii şi cadrele didactice:
„Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinţi Ce mult înseamnă să va putem felicita pentru onorantul loc 2 obţinut pe ţară la rezultatele examenului de Bacalaureat!
Ce mult înseamnă să ştim că avem potenţial, că ne putem mândri cu unii dintre cei mai buni copii, profesori şi părinţi! Ce mult înseamnă să poţi spune că şcoala băcăuană este reprezentativă pentru România şi că suntem termen de comparaţie pentru alte judeţe şi, de ce nu, pentru întregi zone din ţară! Doresc să vă felicit din tot sufletul, vreau să vă transmit tuturor că ne străduim să facem tot ceea ce este posibil ca voi, copiii, să va urmaţi visele şi aici, acasă!
Felicitări încă o dată, şi vă doresc mult succes tuturor!”
Instituţia Prefectului a postat, la rândul sau, un mesaj de felicitare pe pagina de Facebook: „Conducerea Instituţiei Prefectului felicită elevii, cadrele didactice, familiile elevilor şi echipa Inspectoratului Şcolar judeţean Bacău pentru rezultatele deosebite obţinute în această sesiune a examenului de Bacalaureat. Locul al doilea la nivel naţional, ca procent al absolvenţilor de liceu care au luat Bacalaureatul din prima sesiune , ne face mândri,ne onorează şi ne obligă totodată! Felicitări!”
Dragoş Luchian , preşedintele organizaţiei municipale PNL Bacău a felicitat, la rândul său, absolvenţii şi profesorii: „Felicitări, dragi elevi băcăuani pentru rezultatele deosebite care clasează judeţul Bacău pe locul al doilea în ţară după rezultatele la bacalaureat! Felicitări în egală măsură profesorilor şi părinţilor şi succes mai departe!”
Senatorul Dragoş Benea, liderul organizaţiei judeţene PSD Bacău, a adresat, la rândul sau, felicitări: „Felicitări tuturor elevilor şi cadrelor didactice din judeţul Bacău! Judeţul Bacău este pe locul II la nivel naţional după Sibiu, înaintea judeţelor Cluj şi Iaşi. Felicitări elevilor, profesorilor şi părinţilor pentru rezultatele de la examenul de bacalaureat. 83,54% (faţă de 80% în 2016) este cel mai bun rezultat din istoria învăţământului băcăuan. Felicitări echipei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău pentru felul în care au implementat fondurile europene ce au că obiectiv direct o mai bună pregătire a elevilor pentru examenul de evaluare naţională şi bacalaureat”.
Se schimbă traversele la calea ferată
Activitate intensă în vecinătatea barierei de la poliție! O echipă de muncitori fusese mobilizată să schimbe traversele la trecerea de nivel cu calea ferată ce deservește trenurile de marfă care asigură transportul pe calea ferată la și de la societăți importante din zonă.
Operațiunea se derula la foc continuu, întrucât, obstrucționa circulația autoturismelor spre strada Constanței. În aceste condiții, traficul a fost redirecționat, mașinile folosind cea de-a doua cale de acces existentă în zonă.
Surprinși de activitatea frenetică a muncitorilor, șoferii care tranzitau zona se întrebau pe când vor fi schimbate și traversele de ciment de la trecerea de nivel cu calea ferată de la barieră. Majoritatea traverselor de aici sunt sparte, cu fierul beton la vedere, ceea ce face dificilă traversarea căii ferate.
Trafic deviat pe strada Carpați
Șoferii care tranzitează strada Carpați din Bacău sunt nevoiți să facă un mic ocol pe strada Violetelor. Mașinile sunt direcționate pe acest traseu pentru că pe o porțiune din strada Carpați se fac lucrări.
Șoseaua a fost spartă pe un anumit segment, iar acum sunt necesare lucrări de asfaltare. Cum pe strada Carpați se circulă pe un singur sens de mers, variata ocolitoare a fost cea mai bună soluție pentru a nu se închide circulația.
Această buclă va pune la încercare nervii multor șoferi care nu rezistă presiunii în zonele aglomerate și strâmte.
Pe durata lucrărilor programate pe strada Carpați, traficul dinspre Piața Sud va fi preluat de varianta ocolitoare pe strada Violetelor și redirecționat tot spre strada Carpați, în apropiere de punctul termic nr. 11.
O batrănă și-a recuperat portofelul pierdut
Astăzi, în jurul orelor 12.30, poliţiştii locali, care se aflau în timpul serviciului de patrulare în zona Pieţei Sud, au fost sesizaţi cu privire la faptul că, în zona unui magazin cu profil piscicol din zonă, a fost găsit un portmoneu.
Agenţii au preluat accesoriul în prezenţa unui martor şi la verificare s-a constatat că acesta conţine o carte de identitate, suma de 60 lei şi mai multe carduri (2 carduri de sănătate, un card de bancă, mai multe carduri de la farmacii şi carduri de supermarket).
Pe baza adresei din cartea de identitate a fost identificată proprietara portofelului, în persoană numitei, A. Constanţa, de 72 ani din municipiul Bacău. Această a fost informată de poliţişti să se prezinte la sediul Poliţiei Locale pentru a-şi recupera portofelul, din conversaţie rezultând faptul că dumneaei nu a observat lipsa acestuia.
Persoană în cauză a ţinut să mulţumească pe această cale persoanei care a anunţat poliţia şi agenţilor care şi-au făcut datoria.
Comunitățile marginalizate din Municipiul Bacău se dezvoltă cu fonduri europene!
Municipiul Bacău a obținut finanțare nerambursabilă în vederea elaborării Strategiei de dezvoltare locală pentru comunitățile marginalizate din oraș.
Documentul ce va fi scris împreună cu partenerii Municipalității (GEA Strategy&Consulting și Asociația PartNET) ne va permite să elaborăm proiecte de dezvoltare de până la 7 milioane euro (finanțare totală), aferente atât Programului Operațional Capital Uman (POCU), cât și Programului Operațional Regional (POR) – Axa 9 „Parteneriate (grup de acțiune locală) între: reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție”.
Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate (ZUM), realizat de Banca Mondială, în Municipiul Bacău există 16 ZUM-uri, cele mai mari fiind Zona Izvoare și Zona Letea (ambele vizate de aplicația pentru care am obținut finanțare nerambursabilă). Pe lângă scrierea Strategiei de dezvoltare locală pentru comunitățile marginalizate (termen: 4 luni), vom constitui Grupul de Acțiune Locală (GAL) prin intermediul căruia vom depune cereri de finanțare nerambursabilă, începând de anul viitor, pentru proiectele selectate din Strategie.
Măsurile integrate destinate comunităților marginalizate amintite vizează:
Prin POCU
– educație – creșterea accesului și participării la educația timpurie/învățământ primar și secundar, inclusiv a doua șansă şi reducerea părăsirii timpurii a școlii;
– ocupare – sprijin pentru accesul și/sau participarea pe piața muncii prin consiliere, orientare, formare profesională, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, subvenționarea angajatorilor, participarea la programe de ucenicie și stagii, susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont-propriu și a economiei sociale de inserție etc;
– dezvoltare/furnizare de servicii (sociale/ medicale/ medico-sociale); asistență socială;
– combaterea discriminării sau segregării – campanii de informare şi conștientizare/acțiuni specifice în domeniu, inclusiv implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea
Prin POR
– investiţiile în infrastructura de locuire – construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuinţelor sociale;
– investiţiile în infrastructura de sănătate, servicii sociale – reabilitarea/ modernizarea centre comunitare integrate medico-sociale;
– investiţiile în infrastructura de educaţie – construirea/ reabilitarea/ modernizarea de unităţi de învăţământ preuniversitar (creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
– investițiile în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate – construcția/ reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport etc.;
– crearea/ reabilitarea/ modernizarea spațiilor publice urbane – străzi nemodernizate, inclusiv reabilitarea/ modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale etc.;
– construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială de inserţie.
Aproximativ 30 la sută din pachetul de proiecte va viza lucrări de utilități publice și infrastructură rutieră din zonele marginalizate vizate de aplicație (Izvoare și Letea). Dezvoltarea durabilă a Municipiului Bacău presupune, între altele, reducerea numărului de zone marginalizate prin măsuri concrete și integrate, iar Strategia de dezvoltare locală va fi „farul călăuzitor” în implementarea acestora.
Polițiștii au verificat parcările cu plată din Bacău
Astăzi, între orele 10.00 şi 12.00, poliţiştii locali din cadrul Biroului de Ordine Publică şi Biroului de Siguranţă Rutieră au desfăşurat o acţiune pe linia prevederilor HCL. 84/2008, privind respectarea regimului parcărilor cu plată pe raza municipiului Bacău.
Au fost verificate mai multe parcări cu plată din zona centrală, fiind controlate un număr de 93 autovehicule.
Dintre acestea, un număr de 39 aveau tichet de parcare, 34 aveau abonamente de parcare şi 4 achitaseră contravaloarea taxei de parcare prin SMS.
Cu prilejul acţiunii au fost aplicate 16 sancţiuni, în cuantum de 1150 lei.
Bacăul, locul II pe țară la procentul de promovare a Bacalaureatului
Județul Bacău se situează pe locul al doilea, la nivel național, ca procent al absolvenților de liceu care au luat Bacalaureatul din prima sesiune, la foarte mică distață de primul loc.
Rata de promovabilitate la prima sesiune a examenului de Bacalaureat, înainte de contestații, este de 71,4%, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Educației, Liviu Pop.Anul trecut promovabilitatea înainte de contestații a fost de 66,7%.
Ministrul Educației a spus că la sesiunea de anul acesta s-au înscris 135.513 elevi, au fost prezenți 128.503 și au promovat 91.754.
Totodată, au fost eliminați 179 de candidați pentru fraudă sau tentativă de fraudă, dintre aceștia 100 din promoția curentă și 79 din cea anterioară.
Liviu Pop a mai spus că sub zece licee din țară nu au avut niciun candidat promovat la Bacalaureat.
Județele cu cea mai mare promovabilitate sunt Sibiu — 83,73%, Bacău — 83,54%, Iași 82,91% și Cluj — 82,75%, iar cel mai mic procent Ilfov — 42,24% și Giurgiu — 50,76%.
„Eu zic că este bine. Este foarte important ce se va întâmpla în august cu cei de la sesiunea a doua”, a susținut demnitarul, care a arătat că nu poate să spună dacă este vorba despre subiecte mai ușoare decât la alte sesiuni.
Liviu Pop a mai afirmat că se va lua în calcul orice propunere de întărire a siguranței la examenul de Bacalaureat.
Referindu-se la eventualitatea modificării structurii Bacalaureatului și introducerea a două tipuri de examen, el a precizat că va exista o amplă dezbatere în acest sens pe Legea educației.
„Din datele pe care le avem poate avem nevoie de această formă de Bacalaureat (n.r. — bacalaureatul diferențiat)”, a menționat Pop.
AGERPRES
Orașul sufocat de trafic și gălăgie
* din cauza congestionării traficului, viteza de pe străzile din Bacău rar depășește media de 30 km/h, iar în unele porțiuni media scade până la 5,5 km/h * pe majoritatea principalelor artere ale orașului, limita de zgomot admisă de lege este mult depășită, tot din cauza traficului * toate acestea s-ar fi putut rezolva prin existența șoselei de centură, în prezent abandonată
Municipiul Bacău are mari probleme cu traficul, lucru pe care îl resimțim cu toții, dar relevat cel mai bine printr-un recent studiu în acest sens, elaborat de Search Corporation, companie care în prezent contribuie la găsirea unor soluții la aceste probleme. Studiul scoate în evidență zonele cu traficul cel mai congestionat. Capacitatea redusă de circulație la nivelul străzii, în raport cu fluxurile de circulație și structura acestora, a fost menționată mai ales pe strada Milcov, unde se parchează pe prima bandă, pe strada Mioriței, cu parcare pe prima bandă, cu o capacitate diminuată de circulație la nivelul rețelei generată de conectivitatea redusă, de exemplu cu zona CFR, strada Oituz sau Cartierul Șerbănești, pe podul Șerbănești.
Conform studiului, transportul public de călători este afectat semnificativ de traficul aglomerat. Au fost efectuate măsurători ai timpilor de parcurs pe traseele locale, cu vehiculele de transport public, iar concluzia este că cele mai sensibile sectoare din acest punct de vedere sunt Calea Republicii între stațiile Robineți Industriali și Narcisa, ambele sensuri, unde viteza comercială scade uneori la 5,5 km/h în ora de vârf de după amiază, strada 9 Mai și Bd. Mărășești, între stațiile BCR / Precista, ambele sensuri, strada 9 Mai și Ștefan cel Mare între stațiile Piața Centrală și Arena Mall, ambele sensuri, Bd. Unirii, între Autogară și Piața Centrală, pe străzile Oituz și Energiei, ambele sensuri.
Cât privește traficul în general, vitezele medii înregistrate au o medie de circa 30km/h. S-au înregistrat viteze medii mai mari pe traseul de tranzit prin Letea Veche, cu toate că pe sectorul dintre strada Izvoare și Calea Republicii viteza scade uneori și sub 10km/h. Viteze scăzute sunt pe traseul inelar Stadionului, Milcov, Vadul Bistriței, Mioriței, Constantin Ene, Spiru Haret, traseu care, conform studiului, oferă o variantă alternativă de ocolire a zonei centrale, dar care nu are prioritate la intersecțiile cu arterele principale și nici o capacitate corespunzătoate.
De asemenea, în orele de vârf se înregistrează viteze sub 10 km/h pe Calea Republicii între intersecțiile cu strada Chimiei și strada Narcisa, Bulevardul Unirii între intersecțiile cu strada 9 Mai și strada N. Bălcescu, str. Alexei Tolstoi (între Constantin Ene și Calea Mărășești) și strada Stadionului, strada Ștefan cel Mare de la Arena Mall spre centru, strada 9 Mai între Bd. Unirii și strada Mioriției.
Zonele cele mai zgomotoase
În muncipiului Bacău se efectuează măsurări ale nivelului de zgomot, obiect al proiectului “Elaborarea hărților de zgomot și a planurilor de acțiune pentru municipiul Bacău”. Hărțile acustice pentru sursele de zgomot trafic rutier și trafic feroviar indică faptul că nivelul de zgomot este depășit cu până la 15 decibeli față de valoarea limită admisă de 70 dB în clădirile situate lângă mai multe străzi principale ale orașului. Punctele fierbinți, conform studiului Search Corporation, sunt pe Calea Republicii, Calea Moldovei, str. Ștefan cel Mare, str. Nicolae Bălcescu, str. 9 Mai, Calea Bârladului, Bulevardul Unirii, strada Oituz, strada Energiei, strada Mioriței, strada I.L. Caragiale, strada Milcov, strada Constantin Ene, str. Gării, strada Erou Ciprian Pintea, strada Stadionului, Bd. Alexandru cel Bun, strada Alecu Russo, Bd. Ioniță Sandu Sturza, strada Vasile Alecsandri, str. Mihai Eminescu, strada Ana Ipătescu, Calea Romanului, strada Tecuciului, Bd. Vasile Pârvan, strada Abatorului, strada Gheorghe Donici, strada Mărăști, strada Bucegi, strada Aprodu Purice, strada Alexei Tolstoi, strada Chimiei.
Cu 390 de mașini la mia de locuitori, Bacăul este cel mai motorizat oraș din nord-estul țării, o cifră apropiată de București
Studiul mai arată că distribuția spațială a zgomotului pe timp de zi și de noapte generat de traficul de pe Aeroportul internațional ”George Enescu” Bacău nu se ridică peste valoarea admisă de 70 dB în zonele locuite din apropiere, pe timp de zi, sau la nivelul de 60 dB pe timp de noapte. De asemenea, se pare că nici dezvoltarea estimată până în 2027 a activității aeroportuare nu va ridica nivelul de zgomot peste limita admisă de lege.
“Pe baza studiului elaborat de Search Corporation vor fi elaborate Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Este vorba despre o strategie coerentă de creștere a mobilității în oraș, ceea ce va permite un trafic îmbunătățit, condiții mai bune pentru pietoni sau bicicliști, conectivitate sporită între zonele urbane și multe altele care să facă mai prietenos traiul în Bacău. Rolul studiului este să ne dea o imagine completă asupra problemelor și să ne dea sugestii despre unde să punem o trecere de pietoni, un sens giratoriu, un pasaj. Cu aceste strategii ne putem prezenta la Uniunea Europeană pentru a accesa cele 40,85 de milioane de euro ce ne sunt destinați pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană”.
– primarul Cosmin Necula
Problemele de congestie în traficul orașului s-ar fi rezolvat în bună măsură prin devierea circulației pe mult-așteptata șosea de centură. După cum însă deja se cunoaște, turcii care au contractat lucrările au abandonat șantierul după ce au realizat 2% din ceea ce aveau de făcut, pe motiv că firma lor ar fi amenințată de faliment. Astfel, după mai mult de zece ani în care politicienii s-au bătut cu pumnul în piept că șoseaua este o prioritate, iar turcii au plecat, Compania Națională de Drumuri va organiza, într-un timp neprecizat, o altă licitație pentru găsirea unui alt constructor. După licitație, ar putea urma contestațiile și cine mai știe ce alte surprize…
Când ne-apucă nebunia / Ne mutăm în România
Când se apucă românii de o treabă, poţi să fii sigur că o fac. Praf. Era şi o vorba, odată: românii au compromis ideea de comunism şi nici capitalismul nu se simte prea bine…
Ne place să ne minţim şi nu vrem să vedem realitatea, din acest motiv, alergici la adevăr, plecăm, întotdeauna, de la premize greşite şi, apoi, ne întrebăm de ce rătăcim în deşert şi nu ajungem la destinaţie.
Stăm şi ne uităm sideraţi la circul din Justiţie şi nu vrem să înţelegem că toată această tevatură a fost posibilă deoarece anticorupţia a fost doar o vânătoare de vrăjitoare, diferitele personaje aflate la Putere folosind-o pentru a-şi compromite adversarii politici.
E nevoie de anticorupţie în România? Fără îndoială că da. Dar nu cum s-a făcut în ultimii 10-15 ani. E nevoie că DNA să se ocupe de acuzaţiile de corupţie, nu de cazurile cu potenţial mediatic; „abuzul în serviciu”, pe care se concentrează procurorii nu este infracţiune de corupţie. Nici şantajul, dar asta nu a împiedicat procurorii DNA să ancheteze cazul cu preoţii de la Huşi. Pe de altă parte, trebuie luat Codul Penal şi Codul de Procedura Penală la puricat.
Curtea Contituțională deja a făcut varză cele două coduri dar, cu siguranță mai sunt destule articole neconstituţionale care încă nu au fost aduse în atenţia CCR. Apoi, trebuie ca DNA să-şi lărgească aria de acţiune. Că până acum am avut doar mituiţi români care au primit şpagă de la Sfântul Duh, că mituitorii – cetăţeni străini sau companii transnaţionale – nu există în dosarele lucrate de DNA.
Apoi, ar trebui să înceteze practica defilării cu cătuşe prin faţă televiziunilor. Şi asta vine la pachet cu modificarea articolului referitor la arestarea preventivă. „Suspiciunea rezonabilă” nu ar trebui să fie suficientă pentru a aresta pe cineva, ar trebui revenit la expresia „indicii temeinice”.
Nu ar trebui să fie suficientă o bănuială că să încătuşezi o persoană, ar trebui să existe probe pentru aşa ceva. Pe urmă, ar trebui să nu mai fie arestaţi oameni pentru acuzaţii referitoare la fapte comise cu 5-10 ani în urmă sau pentru infracţiuni de natură economică. Serios, dezgropi un dosar de acum 10 ani şi-l arestezi preventiv pe un politician astăzi doar că să-l compromiţi în campania electorală?
Există corupţie în România? Fără îndoială! E nevoie de DNA? Cu siguranţă! Dar e nevoie de un DNA transparent, corect, care să impună respect prin aplicarea legii, nu prin interpretarea ei.
Tradiționalul turneu băcăuan rezervat Veteranilor intră în circuitul ITF
Trofeul Simba Invest schimbă direcția, intrând pe bulevardul internațional al tenisului. Mai exact, în circuitul ITF, fiind cotat drept un turneu de gradul 5. Și, chiar dacă rămâne rezervat jucătorilor de tenis over 35, el abandonează termenul de „Veterani” în favoarea mult mai cosmopolitului „Seniors”.
Tradiționalul turneu băcăuan finanțat de Simba Invest va debuta astăzi, însă prima zi cu adevărat plină va fi joi, atunci când pe terenurile bazei SCM Bacău se vor juca meciuri de la aproape toate cele opt categorii de concurs: +35 ani, +40, +45, +50, +55, +60, +65 la masculin și, evident, competiția pentru doamne sau, pentru a fi în ton cu evenimentele, „ladies”. Cele mai „aglomerate” categorii se anunță cele de la +50 și +55, unde regăsim câte opt participanți. Asta nu înseamnă că se va merge pe sistemul eliminatoriu, cu partide având drept tur inaugural „sferturile”. Din dorința de a avea cât mai multe meciuri, se va prefera tabloul.
„Având în vedere și caracterul internațional al turneului, am decis să mizăm pe sistemul «fiecare cu fiecare» la toate categoriile.”
Mihai Ciuntea, organizator
Dincolo de tradiția sa și de premiile puse în joc, Trofeul Simba Invest va atrage și prin punctele internaționale care pot fi cucerite. Concret, dacă se va impune la categoria sa de concurs, +45, Cristi Lungu, care este și sponsorul turneului, poate avansa 50 sau chiar 60 de locuri în clasamentul internațional. „Competiția devine din acest an mult mai atractivă și eu sunt convins că în anii următori numărul de participanți va crește în mod constant”, a întărit antrenorul SCM Bacău, Mihai Ciuntea.
Decanul de vârstă al turneului este Vasile Vespan, care va împlini luna viitoare 72 de ani, în timp ce la feminin, ștacheta este ridicată de soția sa, Janeta Vespan, născută pe 6 septembrie 1948. Ediția din acest an a Tofeului Simba Invest se va încheia duminică, singura sa necunoscută reprezentând-o meciurile de dublu. „La categoriile unde vom avea suficienți reprezentanți, vom organiza și meciuri de dublu”, a precizat Mihai Ciuntea.
Lotul de cadeți al Greciei se va pregăti timp de două săptămâni în orașul nostru
Bacăul își confirmă statutul de capitală a luptelor din România. Și, totodată, de centru internațional al acestui sport. Odată cu activitatea lotului național de cadeți de la Bacău, care intră în al treilea an de activitate, în orașul nostru au început să vină selecționatele altor țări, începând cu Venezuela, care s-a pregătit aici în 2015.
În derulare se află proiecte de pregătire cu Turcia, Ucraina, Polonia, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. Mai nou, pe lista vizitatorilor se află și Grecia, lotul elen de cadeți demarând, de la începutul acestei săptămâni, un stagiu de pregătire în Bacău, care va culmina cu participarea la Turneul Intrernațional de la Rădăuți în compania loturilor României, Moldovei și Suediei.
Luptătorii greci, care se pregătesc pentru Europenele de cadeți de la Sarajevo, din perioada 25-30 iulie, își vor derula antrenamentele, timp de două săptămâni, la Sala de Atletism și la Sala „Letea”. Pe durata cantonamentului, sportivii eleni vor primi întregul suport tehnic din partea antrenorilor băcăuani, dar și a tuturor susținătorilor luptelor de la cluburile sportive din Bacău.
Toate aceste activități se încadrează și în dorința iubitorilor de lupte din Bacău de a organiza aici, în viitor, un puternic turneu internațional. „Mulțumim tuturor celor care ne sprijină în demersurile noastre de a face din orașul Bacău o casă a luptelor și, totodată, celor implicați direct în acest efort: conducerea SCM Bacău, DJTS Bacău și, bineînțeles, întregii comunități locale care, prin Primăria Bacău, ne-a pus la dispoziție infrastructura specifică”, a declarat antrenorul reprezentativei de cadeți a României, băcăuanul Cătălin Matache.
Berea la litru și berea la metru… de Mărgineni
Arșiță mare Mon cher! Ar plescăi de satisfacție, ștergându-și mustața, eternul Ioan Luca Caragiale. Politichia schimbă România, iar berea…(!?), servită la umbră – indiferent de resort – ostoiește patimile alegătorilor din diferitele circumscripții. Este mai bună berea de astăzi față de cea savurată la început de secol douăzeci?
Conduceam cu ceva zile în urmă, pe drumul care face legătura între Onești și comuna Gura Văii.
Singura cale de legătură cu orașul trece prin fostul combinat chimic, astăzi loc numai bun de filmare pentru o producție SF. Domn’ Petrică (așa îi zic eu colegului Petru Done, de la economic, oneștean cum se mândrește, autor a sute de reportaje din zonă) îmi arată, pe dreapta, intrarea spre un spațiu îngrădit cu plasă de sârmă. ,,Atenție! Aici este singura fabrică de bere care mai funcționează în Moldova! Îți dai seama!… Evident! Îl cunosc pe patron. E meseriaș! Singura fabrică din Moldova!? Unde-am ajuns?”.
Opresc să iau câteva cadre cu locația. Involuntar, simt în cerul gurii acel gust amărui, cu volum de spumă din clăbuci, asemănător leșiei bună la spălat, dar și de făcut… baloane, pe care l-am simțit când am îngurgitat prima dușcă de bere din viața mea. Mă corupsese un văr mai mare, într-o vacanța de vară. Să-mi țin nările între degete când beau din sticlă, apoi să trag un fum din țigară și să strig repede caii popii! Mi-au ieșit ochii.
Berea nu era mai rea ca siropul de tuse… la început. Primii care au produs-o ar fi fost sumerienii. Acum vreo șase milenii. De la babilonieni ar veni luna de miere. În tradiția lor, tatăl miresei oferea ginerelui bere amestecată cu miere, toată luna după ziua căsătoriei. Romanii au furat rețeta când au năvălit peste popoarele germanice.
Pe strada Mioriței din Bacău, mai la vale de Zorile, la intersecția cu Logofăt Tăutu, s-a dat în folosință pe la mijlocul anilor ’80 complexul Gambrinus. Denumirea vine de la numele unui rege din Flandra, secolului opt, era noastră, care ar fi folosit pentru prima data în rețeta de fabricație hameiul.
În acea perioadă (băcăuană), fără a include la număr pe cele din Centru, Lăcușor și Parcul Libertății, mai erau renumite berăriile din Dalas (prelungirea Bicazului), Cățeaua Leșinată (pe Milcov), Curcanul de Aur, Cascada, Zimbru, RMB, Restaurantul Gării și încă multe altele, semn că regimul de atunci tolera slăbiciunile românilor și nu punea taxă pe viciu. Un pachet de Carpați era mai ieftin decât o pâine, doi lei cinzeci față de doi șaptezeci. Naționalele dispăruseră, dar se mai găseau: Mărășești (de Râmnicu – Sărat), Litoral (la cinci lei), Diplomat (șapte), Snagov și Amiral la opt lei. Asta până ne-au invadat chinezii cu tutunul lor tare, la același preț.
Berea la halbă costa trei lei, iar la sticlă, șase. Prețul era același peste tot, cu bacșiș suplimentar dupa ora închiderii. Se cumpăra la tavă, dacă erai servit la masă, sau la metru, când stăteai la rând, la tejghea. Și ce coada era! Dexteritatea ospătarilor era totdeauna răsplătită. Pe tava ușoară din aluminiu încăpeau fix 4×3 halbe gulerate. Cum să mai ceri restul la 40 de lei?
De ce era berea de Mărgineni așa de bună?
Pentru că nu aveai cu ce o compara, ar spune cârcotașii. Puțini erau cei care se puteau lăuda cu berea băută prin vecinele state socialiste.
Oricum a noastră era mai bună decât cea de la Sofia sau Chișinău. Calitatea berii a depins totdeauna de sursa de apă folosită. Exista un fel de clasament neoficial între fabricile de la Timișoara (prima înființată din țară în 1718), Azuga (1870), Rahova – fostă Bragadiru (1885) și Bacău (1964).
Azuga se situa pe primul loc datorită izvoarelor de acolo. În Bacăul începutului de secol douăzeci, existau câțiva manufacturierii care făceau bere artizanal. Se vindea nefiltrată, la halbă. Acum se găsește iar, mai scumpă, numai că termenul halbă a fost înlocuit cu cel de draft.
Puțintică istorie nu strică. În 1894, funcționau în Bacău 6 fabrici de spirt, coniacuri și lichioruri. La un an de la răscoala țărănească din 1907, sub domnia lui Carol I, aveam deja modernizate 2 fabrici de spirt, una de coniac, 10 fabrici de ape gazoase, 196 de cazane de țuică și două fabrici de sticlărie. În perioada celui De al II-lea Război Mondial, J. Brunner deținea în funcțiune o fabrică de spirt, deservită de 26 angajați, cu o capacitate de 2 milioane de litri anual, și trei fabrici de lichioruri.
Fabrica de spirt I.Hemerle, distrusă la retragerea nemților, avea 14 angajați și producea 14.400 l. De remarcat că, în statistici, producția de bere nu este menționată ca având rol economic, moldoveanul nostru fiind de veacuri prieten cu zeama de struguri și sucul de prună. Din procesul verbal întocmit de Comisia de naționalizare, în data de 11 iunie 1948, rezulta că în județul Bacău au fost naționalizate 43 de întreprinderi. Printre ele se număra și cea de spirt și lichioruri. Două zile mai târziu, pe 13 iunie, comisia mai includea pe listă „încă 30 de făbricuțe care ar ar putea fi comasate cu altele și naționalizate,” și cerea avizul partidului. (Comitetul Județean Bacău al P.C.R. Secția propagandă, Bacău, File de istorie, 1974.).
Fabrica de bere, spirt și drojdie Mărgineni
Așa cum o știam eu, a fost dată în funcțiune la sfârșitul anului 1964. În 1973, a realizat o producție de 477.047 hl de bere. Județul Bacău avea atunci o populație de 669.961 locuitori. Nimeni nu este în stare să ne spună, așa de exact, câți mai suntem acum, cu toată evoluția sistemelor informatice. Cert era că, la acea dată, fiecăruia îi revenea câte 71,2 litri de bere per căciulă. Știți cât ne revine astăzi, pe întreaga populație, cam 80 de litri. Și asta pentru că a ieftinit-o… petul, care i-a atrofiat și gustul.
Primul director al fabricii a fost inginerul Gheorghe Budu. În 1961, funcționau doar fabrica de drojdie, de spirt și o secție foarte mică unde se producea lichior. Erau în jur de 400 de angajați. Fabrica de bere a fost construită în colaborare cu firma germană Siemens, dispunând și de o instalație americană de îmbuteliere, devenind cea mai modernă din România, la acele vremuri.
Putea produce cinci tipuri de bere. Decizia a fost să se producă doar trei: bere blondă, bere brună și bere caramelizată, pentru copii (cea cu gust de Menado – un surogat de cafea).
În 1977, când ing. dr. în economie Gheorghe Budu a ieșit la pensie, predând ștafeta directorului adjunct Maria Titianu, în fabrică lucrau în jur de 1100 de angajați. Atunci fermentarea se făcea în 60 de zile. Astăzi, prin procese chimico-fizice de accelerare, se face în câteva zile.
Pe lângă drojdie (35-40 tone în 24 de ore), fabrica mai producea și 27 sortimente de lichior. După 1990, fabrica s-a privatizat sub denumirea S.A. Bere Lichior Mărgineni. Declinul a început odată cu ziua de 16 septembrie 1998, când o firmă din Turcia a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al societății.
Altun Maya Istanbul din Turcia (devenită ulterior Nicoren LLC) a acumulat până la finele anului 2001, datorii de peste 600 de miliarde de lei vechi la creditori și la bugetul de stat. În 2001, Finanțele decid anularea licenței de comercializare a produselor alcoolice.
Oamenii sunt disponibilizați, conducerea fiind schimbată. Pe 14 aprilie 2003, se redeschide procedura de reorganizare judiciară, pentru ca fabrica să-și reia producția. Așa se face că, de Hramul Bacăului, în 2005, băcăuanii au băut bere la cutie, blondă și brună, produsă autohton dar cu marcă și rețetă străină. N-a fost să fie.
S-a vehiculat în presă că interese financiare, la masa marilor jucători, impuneau ca Bacăul să iasă din schemă. În aprilie 2010, s-a deschis procedura de faliment. Din acel moment s-a redus personalul și a început valorificarea prin vânzare a activelor (teren – 11,4 hectare, clădiri, utilaje). Acestea ajung în posesia SC Popasul Trebeș SRL, la un preț vehiculat atunci, de 8 milioane euro. Spațiul nu mai este astăzi în paragină, aici avându-și sediul mai multe firme. Asta e!
Berea Mărgineni, salamul de Sibiu – de dat șpagă la medici, vinul de Răcăciuni, de Podu Turcului, Insula de Agrement, Popasul Gherăiești, manifestările din zilele de 1Mai și 23 August, micii de rigoare… toate ar merita transpuse heraldic pe o stemă sau stilizate într-o frescă monumentală din mozaic. Sunt simboluri a două, chiar trei generații… care mai oftează încă!
Acum găsești pe net ofertanți pentru etichete și țăruși din sticlă verde, având imprimați pe ei Stema României și inscripția Industria de stat a berii. Au ajuns de colecție. Mai sunt și deținători de certificate de acționar la S.C. Bere Lichior „Mărgineni” S.A., care mai speră încă într-un profit.
A început Festivalul „Bobocel de la Bacău”
Aseară, de la ora 19.00, a debutat pe scena Teatrului de Vară „Radu Beligan” ce-a de-a XV-a ediție a Festivalului Național „Bobocel de la Bacău”, concurs de interpretare vocală a cântecului popular românesc.
Organizat de către Asociația Culturală „Floricica”, condusă de Maria Șalaru, împreună cu Primăria Municipiului Bacău și în colaborare cu Școala Populară de Arte și Meserii, Festivalul „Bobocel de la Bacău” a început cu secțiunea dedicată concursului la care au participat 25 de concurenți din Alba, Botoșani, Bihor, Bacău, Gorj, Iași, Neamț, Sălaj, Tulcea și Vrancea, care s-au întrecut pe trei categorii de vârstă: 10-12 ani; 12-16 ani; 16-18 ani.
Concurenții au interpretat un cântec de factură lirică, doină, acapela și un cântec acompaniat de orchestra Cristian Năstase. Juriul festivalului este format din: Eugenia Florea – etnofolclorist și realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România, Roxana Gibescu – Casa de Discuri Electrecord, Maria Tănase Marin – interpretă de muzică populară și realizatoare de emisiuni la TVR, Daniela Bîrzu – profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău, Marinela Potârniche – inspector școlar secțiunea Arte la Inspectoratul Școlar Județean Bacău și Constantin Bahrin – realizator emisiuni la Radio Iași și TV Apolonia.
Rezultatele concursului vor fi făcute publice astăzi, de la ora 17.00, când la Teatrul de Vară va avea loc Gala Laureaților, gală în care vor susține recitaluri Anton Achiței, Maria Șalaru, Constantin Bahrin, Lucica Păltineanu, Ion Drăgan, Leontina Farcaș, Ștefan Deaconița, Claudia Martinica, Cristinel Iordăchioaia, Maria Costioaia, Pamfil Roată, grupurile „Boboceii” din Bacău, „Muguri de Stejar” și „Gospodinele” din Deleni – Iași. Ediția a XV-a a Festivalului „Bobocel de la Bacău” vine într-un moment special pentru creatoarea acestui festival, interpreta de muzică populară Maria Șalaru, care astăzi împlinește 60 de ani, pe lângă care mai sărbătorește și 40 de ani de carieră artistică și 35 de ani de carieră didactică.
„Azi este o zi absolut specială pentru mine, când sărbătoresc patru evenimente deodată. Mă simt excelent, pentru că sunt înconjurată de oameni dragi, de prieteni, de artiști consacrați, colegii mei de cântec, dar mai ales de «boboceii» mei dragi și de «floricele». Vă aștept pe toți, de la ora 17.00, la Galele Laureaților ale Festivalului «Bobocel de la Bacău», ediția a XV-a.”
Maria Șalaru, director festival
