duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2713

Un mort şi doi răniţi grav în urma unui accident produs în afara localităţii Faraoani

    FOTO: Gheorghe Garmaci‎

    S-a întâmplat în această dimineaţă, în jurul orei 4.00, pe DN 2, în afara localităţii Faraoani.

    Potrivit poliţiştilor care au făcut cercetări la faţa locului, un bărbat de 34 de ani, din judeţul Prahova, în timp ce conducea un TIR pe direcţia Adjud – Bacău, pe fondul neatenţiei a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat în coliziune cu un alt camion staţionat pe banda de siguranţă a aceluiaşi sens de deplasare.

    În urma impactului, camionul lovit a fost proiectat într-un alt TIR, care era staţionat în faţa sa.

    În urma accidentului, un bărbat de 49 de ani, din Iaşi, care se afla sub unul dintre camioanele staţionate, încercând să remedieze o defecţiune, a murit, iar alte două persoane au fost rănite grav.

    Este vorba despre un bărbat de 48 de ani, din Iaşi, şi de un altul de 34 de ani, din judeţul Prahova, ambii fiind transportaţi la Spitalul Judeţean Bacău şi au rămas internaţi pentru îngrijiri medicale.

    „În cauză s-a întocmit dosar penal şi se fac cercetări pentru infracţiunile de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă”, a declarat agent şef adjunct Cătălina Creţu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău.

    România, Rusia, Ucraina şi nişte teritorii

    Faptele: URSS a luat României Basarabia, Bucovina, câteva insule de pe Dunăre şi a primit „cadou” Insula Şerpilor din Marea Neagră. Ulterior, o mare parte din Basarabia a ajuns la Ucraina (Bugeacul) ca şi Bucovina, insulele de pe Dunăre şi Insula Şerpilor, după destrămarea URSS.

    Având în vedere aceste lucruri este ciudată poziţionarea României faţă de conflictul ruso-ucrainian referitor la Crimeea.

    Peninsula are o istorie oarecum asemănătoare: aflată în componentă Republicii Sovietice Federative Ruse, este cedată de Hrușciov Ucrainei, în anii ’60. La vremea respectivă nu era decât o decizie politică, Republica Sovietică a Ucrainei fiind parte a URSS ca şi Republica Sovietică a Rusiei.

    După ce Ucraina şi-a declarat independenţa, lucrurile s-au schimbat.

    Cert este că populaţia Crimeei, majoritar de origine rusă, a votat într-un referendum pentru unificarea cu Rusia. Legal, spun unii, nu era posibil, deoarece Constituţia Ucrainei nu ar permite astfel de referendumuri.

    Totuşi, am spune noi, nici Constituţia Serbiei nu permitea secesiunea unui teritoriu şi, totuşi, Kosovo şi-a declarat independenţa după ce NATO s-a războit cu sârbii.

    Vedem, deci, că un lucru permis într-o parte nu este permis în altă parte de către aceleaşi entităţi.

    Rezultă, deci, că toată agitaţia referitoare la problema Crimeei este una fără rost. Teoretic. Pentru că, practic, Crimeea este un foarte bun „casus beli”, în combinaţie cu problemele din Doneţk şi Lugansk.

    Pentru că nu este zi în care să nu aflăm despre iminenta „agresiune rusească” asupra Europei de Est deşi, până în prezent singura parte agresivă pare a fi NATO care trimite mii de militari şi sute de tancuri şi avioane de luptă în ţările de la frontiera cu Rusia.

    Oficial, trupele sunt aduse „pentru exerciţii”, dar aţi văzut că vreun soldat american ajuns în Estul Europei să fie trimis înapoi după ce s-au finalizat exerciţiile?

    Mai mult, atitudinea americană este că un conflict cu Rusia este iminent. Corespondentul NPR (un post de radio cu peste 900 de staţii în SUA) aflat în România la exerciţiile militare Saber Guardian transmitea în direct: „România se află la Marea Neagră, chiar lângă Crimeea, unde există o mare bază năvală rusă, care a fost întărită considerabil în ultimii trei ani. Şi acolo este Rusia peste mare. Deci, România este cu adevărat prima linie de apărare pentru Europa de Est. Şi există o îngrijorare cu privire la o posibilă acţiune rusă aici”.

    Îngrijorare? Lumea pe stradă vorbeşte despre invazia rusească? Politicienii români vorbesc despre asta, militarii sunt în alertă că o să ne atace ruşii?

    N-am auzit aşa ceva, însă e foarte interesant cum contribuabilului american i se vinde această poveste, la fel cum, cu ani în urmă i se spunea de armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein.

    Se pregăteşte NATO de război cu Rusia? Şi dacă se pregăteşte, ce atitudine va avea România?

    Pentru că, după cum am spus la început, Ucraina, a cărei integritate teritorială ni se tot spune că este ameninţată, stăpâneşte câteva teritorii româneşti.

    Fotbal/ Liga a V-a. Dinamo, cu D de la Dembroschi

    Înființată anul acesta, FC Dinamo Bacău își va începe pregătirile la nivel de seniori pe 1 august. Echipa va activa în eșalonul al cincilea al județului sub comanda lui Ghiță Chitic și Gabi Bojescu și va juca pe stadionul „Letea” . Chiar dacă nu are în comun decât numele cu fostul Dinamo Bacău care ajungea în 1970 în „sferturile” Cupei Orașelor Târguri, gruparea prezidată de Remus Pozânărea a primit și girul „Eroului de la Guadalajara”, Emeric Dembroschi

    Începe de la zero. Iar din punct de vedere calendaristic, de la 1. De la 1 august, pentru exactitate. Înființată anul acesta, FC Dinamo Bacău nu a pierdut timpul de pomană. Din aprilie, când s-a derulat prima acțiune de selecție, gruparea fondată de profesorii de Educație Fizică Remus Pozânărea, Bogdan Ghica și Mihai Voicu a ajuns să aibă astăzi 65 de copii legitimați la grupele de juniori C, D și E. Și, așa cum aminteam, de la 1 august, pentru FC Dinamo Bacău începe un nou drum: cel al seniorilor. Echipa, care va fi antrenată de Ghiță Chitic și care îl va avea ca lider în teren pe Gabi Bojescu, a fost înscrisă în campionatul Ligii a V-a.

    „Practic, începem de la zero, cu un grup de jucători care sunt dispuși să se alăture proiectului nostru doar din plăcerea de a juca fotbal pentru un club privat al orașului Bacău”, a declarat președintele FC Dinamo Bacău, Remus Pozânărea.

    În jurul lui Bojescu se vor reuni câțiva fotbaliști cu experiență la nivelul Ligilor a II-a și a III-a, dar și mulți juniori de 17-18 ani. „Nu intenționăm să ne transformăm în echipă de old-boys. Miza este ca tinerii jucători crescuți la grupele de copii și juniori ale clubului nostru să aibă continuitate la nivel de seniori. În mod cert, pe parcursul campionatului, la prima echipă vor debuta și câțiva puști talentați de la grupa juniorilor C”, a punctat Pozânărea.

    „Pentru mine este o provocare căreia m-am grăbit să-i dau curs deoarece proiectul este unul interesant, iar Bacăul, ca oraș, are nevoie și de echipe de seniori. Încă nu am definitivat lotul, însă am convingerea că acesta va fi unul competitiv”, a argumentat antrenorul celor de la FC Dinamo, Ghiță Chitic.

    Viitoarea formație de Liga a V-a își va începe antrenamentele marți, 1 august, la ora 19.00, pe stadionul „Letea”, arenă ce va găzdui și partidele de campionat ale lui Bojescu și compania.

    În afara numelui, noul FC Dinamo Bacău nu are nimic în comun cu gloriosul Dinamo Bacău, care, în primăvara lui 1970, devenea prima echipă din România calificată în turul patru al unei cupe europene la fotbal.

    Cu toate acestea, cel mai bun fotbalist băcăuan al tuturor timpurilor, Emeric Dembroschi, omul care a activat timp de șapte ani la Dinamo și, ulterior, SC Bacău, a dat girul proiectului inițiat de Pozânărea, Ghica și Voicu. „L-am sunat pe domnul Dembroschi încă din primăvară și i-am dezvăluit proiectul nostru. I-am spus că dacă acel Dinamo la care a evoluat și domnia sa a constituit momentul de maximă glorie pentru fotbalul băcăuan, FC Dinamo Bacău 2017 se dorește a fi un altfel de început pe drumul performanței.

    Domnul Dembroschi ne-a urat succes și chiar a glumit spunând că s-ar fi bucurat să afle că nu suntem numai trei profesori de sport, ci și trei milionari în euro deoarece demersul nostru este unul îndrăzneț, dar și costisitor”, a mărturisit președintele Remus Pozânărea. „Momentan, activitatea noastră se bazează exclusiv pe auto-finanțare, dar sperăm că, încetul cu încetul, grație transparenței și a unui management eficient, să atragem alături de noi câți mai mulți sponsori. Înființarea echipei de seniori poate constitui un argument în plus în relația cu mediul privat”, a adăugat Pozânărea.

    Deocamdată, FC Dinamo Bacău numără zilele rămase până când echipa de seniori își va intra în pâine. AMR-ul e șase. Șase până la zero. Sau, dacă vreți, până la 1; 1 august.

    80 de copii și-a propus să legitimeze în total FC Dinamo Bacău până la finalul anului. Deocamdată, gruparea băcăuană are 65 de copii, repartizați pe trei grupe de vârstă. De grupa juniorilor C (copii născuți în 2003-2004) se ocupă Mihai Voicu, care este și vice-președintele clubului, grupa juniorilor D (2005-2006) se află sub comanda secretarului general al FC Dinamo Bacău, Bogdan Ghica, în timp ce grupa juniorilor E (2007-2008) este antrenată, la comun, de Voicu și Ghica.

    Dembroski, Dembrovschi, Dembroschi

    Născut pe 6 octombrie 1945, la Câmpulung la Tisa, Emeric Dembroski (conform certificatului de naștere) a devenit cunoscut în fotbal sub denumirea de Dembrovschi. „Probabil că așa le-a sunat bine ziariștilor și comentatorilor de fotbal”, avea să declare cel desemnat drept jucătorul român numărul 1 la Campionatul Mondial din Mexic- 1970. În buletinul de identitate, fostul internațional este trecut cu numele Emeric Dembroschi.

    Sascut, mai multe nații, o singură fabrică. De la sfeclă… la zahăr cubic

    Frumoasă este și meseria asta de fotoreporter. Te învață să vrei să cunoști. Nu mai știu care înțelept, am citit asta mai demult, și-a sfătuit odrasla cam așa: ,,Fiule, dacă nu vrei să muncești toată viața, fă ce-ți place!”. Numai că altul, vine și-l contrazice: ,,Fericirea nu este să faci ceea ce-ți place, ci să-ți placă ceea ce trebuie să faci.” Păi dacă trebuie…? Ce faci cu fericirea?!

    Orice obișnuită (în aparență) ieșire pe teren poate genera un șir de întrebătri, care parcă se roagă să le dai un un răspuns. Împreună cu domn’ Petrică am scurtat drumul de la Bacău la Urechești, prin Sascut.

    Aveam întâlnire cu Nicolae Talabă, primarul de acolo, la o oră fix programată. Sascutul era doar un punct de tranzit. În atâția ani, păstrezi scanate involuntar locurile. Comentam ce schimbări, aproape insesizabile s-au mai produs.

    La ieșire din Conțești, pe stânga, semnul de hotar nu ne mai ura drum bun. Rugina și vântul au măcinat jumătățile de cuburi din tablă. Literele vopsite în alb și întreg ansamblul reprezentau simbolul comunei, Fabrica de zahăr.

    Un ,,pilon” înfipt în valea Siretului, care avea să determine evoluția micii localități și viața oamenilor din împrejurimi, începând de acum un secol și jumătate. Nu era țăran în tot bazinul Trotușului, Bistriței și Siretului care să nu cultive, cu sfeclă de zahăr, câteva prăjini de teren.

    Adaptată solului și ușor de întreținut, planta s-a dovedit profitabilă. Plata o primeau oamenii în bani și, într-o cotă parte din produsul finit, zahăr. Mi-aduc aminte când cotrobăiam prin cămara bunicii, după borcanele de dulceață și miejii de nucă din magiunul de prune, că am dat peste un sac din cânepă, bine strâns la gât cu sfoară și înnodat cu fundă. Era mai îngust și cam la jumătate cât unul obișnuit pentru grâu. Avea pe el ștampilate niște litere mari, negre, din care nu am înțeles nimic.

    Când l-am mutat, greu, l-am simțit plin de cocoloașe. Vino ispită! Batoane pătrate, frânte, cufundate în grăunțe maronii. Am gustat doar. Știam ce e! Îi spuneam zahăr ,,candelă”. Era dulce și aromat, cota pentru sfeclă. Mă speriase bunica. Nu aveam voie să mă înfrupt. Pândeau blesteme cu dureri de burtă și dat în diabet. Orice icoană din casă avea să mă vadă! Ținea vrăjeala. Șmecheră baba la dusul cu zăhărelul!

    Atârnase candela aprinsă după ușă. Maica și pruncul stăteau cu ochii pe mine! Pentru un sac de dulce, un an de muncă. Greu țăpoiul la început de octombrie. Când mai venea și câte o ploaie mocănească, se năclăia totul până vedeai încărcată căruța. Se merita efortul. Și drumul până la gară. Și rândul la platformă. Ce gust ar fi avut oare plăcintele bunicii, poalele-n brâu, fără oleacă de zahăr presărat pe deasupra?

    Moștenirea generațiilor

    Nu intru prea în amănunt privind datele istorice. Sascutul mai moștenește și astăzi din tipicul așezărilor negustorești asupra cărora evreii și-au lăsat amprenta. Cert este că prin 1875, Menachem Jackues Elias, un evreu bogat cu afaceri în București, s-a gândit să-și investească banii în construirea unei fabrici de zahăr. Om practic, s-a orientat spre Moldova. Terenuri propice și forță de muncă ieftină.

    Cum pe atunci zahărul era monopol de stat, făcând parte din produsele strategice, demersurile pentru cumpărarea terenului de la moşiereasa Maria de Sgardelli, în suprafaţă de 10 hectare, pentru care s-a achitat suma de 10.000 lei, s-au făcut prin Societatea Zaharina Română.

    Aceasta avea sediul la Paris, în Rue Quai de Grenelle, nr. 15. Așa s-a pus piatra de temelie a primei fabrici de zahăr din Moldova, la Sascut. Grupul italian „Sgerdelli, Montenari și Borghetti”, aducând meșteri din Belgia, a început construcţia şi dotarea ei. A durat aproape 6 ani până când, în 1881, societatea Română cu sediul în Franța a reuşit să-şi autorizeze fabrica, prin Decret Regal.

    A fost preferat Sascutul, deoarece zona era legată de restul țării prin drumul și calea ferată care străbătea localitatea. Era nevoie de forță calificată de muncă. S-au construit case pentru lucrători. Au venit mulți evrei care au ridicat magazine, cu locuințe la etajul clădirii, poziționate la drumul principal.

    Spații care aveau să fie date în arendă viitorilor comercianți. Mai era nevoie de un doctor pentru fabrică, de o școală primară pentru tinerii cetățeni născuți aici. ,,Cu timpul s-a construit și o Sinagogă mică, din lemn, în spatele magazinelor, pe strada care mergea spre stadionul de fotbal, și terenuri de tenis, volei, terenuri ce se aflau în spatele sălii de spectacole, care a fost și cinematograf.

    Fabrica, așezată și ea la drumul principal, legată de calea ferată printr-o linie secundară de legatură, avea două locomotive mici, locomotive cu aburi, care au lucrat până târziu, fiind pentru mine unul din punctele de atracție când veneam vara la bunici, în Sascut. La poalele fabricii, la drumul principal, precum și în gară, erau izvoare cu apa minerală, cu un gust sarat…”, își deapănă amintirile Mario Solomon, medic stabilit în Israel.

    ,,Bunicul, originar din unul din satele învecinate, om întreprinzator, a închiriat un magazin și l-a facut Magazin Universal , magazin în care găseai de toate. De la ac și ață, la haine și pânzeturi. De la cuie, la tot ce trebuie într-o gospodarie. De la măsline de Rhodos, la halva turcească. De la hamsii sau «țâri», la scrumbie de Dunăre. Băuturi, bineînțeles vinul pe primul loc, și în sfârșit, depozit de petrol și lemne.”

    Planul de sistematizare din 1981 a ras mare parte din case, mutându-i pe proprietari la bloc. Centrul comunei Sascut a căpătat o altă înfățișare, atipică pentru puținii negustori care au mai rămas.

    Caramelele cu lipici

    Am pășit pentru prima dată, în fabrică, înaintea campaniei de toamnă din 1990. Deschizător de cale mi-a fost ziaristul și scriitorul Eugen Verman. De la el am învățat primele lecții practice de ,,orientare” în teren. Mare forfotă mai era. Nu mai pun la socoteală praful și zgomotul.

    Se muncea la foc continuu. Vagoane, remorci, căruțe, toate încărcate cu sfeclă. Eram curios să văd și fabrica de dulciuri. Locul unde se produceau caramele, acadele, drajeuri colorate. Este singura clădire din care au mai rămas astăzi, ruine în picioare.

    Cum să uiți renumitele caramele de pe care nu puteai desprinde hârtia și apoi nici măselele. Jale mare să fi avut vreo plombă. Se zvonea că primul secretar al județului, Ioan Bogdan Băluță, sătul de atâtea reclamații primite, ar fi mers la directorul fabricii. L-ar fi dus în hala unde se fabricau și l-a îndemnat să mănânce una. A desfăcut omul o caramea și a pus-o pe limbă, presimțind că ceva… nu-i a bună. ,,Acum ține-o în gură până când se topește!”, a primit comanda. Adevăr sau poveste, pentru noi, ăștia mici de la țară, care primeam de la magazin cinci caramele pentru un ou, ni se păreau mai bune așa.

    Țineau mai mult. Iulie era perioada gumei de mestecat, marcă proprie a celor care aveam tarlaua CAP-ului în fundu’ grădinii. Un pumn de boabe de grâu încă necoapte, frecate bine între palme, și o jumătate de caramea de Sascut, dată în două cu lama briceagului peștișor, lovită amnar cu prima piatră găsită. Timp de două săptămâni, până se întărea grâul, mestecam toată ziua. Mai adăugam din când în când câte o frunză de mentă. Aș fi vrut să iasă și baloane din combinația asta. Cu săpun n-a mers! Amintiri… de dulce.

    Până în 1945, fabrica a fost cunoscută ca S.C. Danubiana. Naționalizată în 1948, intră în proprietatea statului, beneficiind de o serie de îmbunătățiri, mărindu-i-se capacitatea de prelucrare și productivitatea.

    Primele semne ale decăderii s-au văzut începând cu anul 1996. Lipsa lichidităților, întârzierile furnizorilor de utilități, importurile masive de zahăr brut prin terți, desfășurate prin Republica Moldova la prețuri scutite de taxe vamale, marfa dată pe datorie și împrumuturile la bancă pentru salarii.

    Toate au dus la pierderi de peste 8 miliarde de lei în 1998. Lipsa de interes a guvernanților și accidentul tehnic din luna octombrie, același an, când peste 17.000 de tone de sfeclă au fost transportate la fabricile de zahăr din Pașcani, Buzău și Bod, cu pierderi în valoare de peste 350 de milioane de lei, au fost capacul pus peste o activitate de peste un veac. În zona Moldovei mai sunt în funcțiune, astăzi, fabricile de la Roman și Buzău.

    Oaspeți din Oberhausen în Bacău

      În aceste zile, 14 elevi ai Colegiului Național „Ferdinand I” Bacău și două cadre didactice coordonatoare, prof. Oana Briahna și prof. Cosmina Diaconu, sunt gazdele unui grup de elevi din Oberhausen, Germania, însoțiți de Carina Dreher și Sebastian Adams.

      Activitățile care se defășoară împreună cu ei fac parte din proiectul european MULTI 2017, care continuă o rodnică și lungă colaborare începută încă din 2006 de către prof. Oana Briahnă.

      „Anul acesta a fost rândul elevilor de la Colegiul Național «Ferdinand I» să primească oaspeții din Germania, urmând ca anul viitor, în august, timp de două săptămâni, să se bucure ei de ospitalitatea germană, să cunoască noi tradiții, obiceiuri și să își facă noi prieteni.

      În Germania, proiectul este mult mai amplu, acolo dându-și întâlnire tineri cu vârsta între 12 și 18 ani din 16 țări – Peru, Grecia, Anglia, Spania, Italia, Estonia, România, Peru, Bashkortostan, Ucraina, China, Polonia, Islanda, Israel, Turcia, Germania”, a explicat prof. Oana Briahnă.

      Ideea de bază a acestui proiect este multiculturalitatea. Tinerii, deși din medii culturale diferite, învață un lucru de bază: în ciuda diferențelor de limbă și tradiții, de distanță, ei pot stabili noi contacte și pot dezvolta prietenii cu ceilalți parteneri care să dureze în timp. Acest proiect are un motto: „Venim în calitate de oaspeți și plecăm ca prieteni!”.

      La deschiderea oficială a activităților, delegația MULTI a fost primită de primarul Cosmin Necula și, apoi, de prefectul Maricica Coșa. Un moment impresionant al zilei a fost lansarea de baloane MULTIcolore în Piața Tricolorului.

      După-amiaza s-au spart toate barierele, emoțiile s-au mai estompat, cu toții au trecut peste formalități și au luat parte la petrecerea de deschidere a proiectului cu voie bună, cântec, dans, jocuri și, bineînțeles, tort.

      Au urmat apoi drumeții, vizite, întreceri sportive, călătorii individuale cu familiile elevilor unde sunt cazați (fiecare elev din Bacău cazează câte un oaspete), ateliere de pictură și robotică, ore de dans, călărie, excursii.

      Proiectul urmărește să ofere participanților educație civică și sustinere socială, promovează competitivitatea, creativitatea, toleranța și responsabilitatea socială. Oaspeții germani vor pleca pe 30 iulie.

      Forţe proaspete la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău

        Jandarmii băcăuani au colegi noi. Este vorba despre 29 de absolvenţi ai Şcolii de Subofiţeri Jandarmi de la Fălticeni care s-au prezentat la noul loc de muncă, adică la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău şi se alătură astfel colectivului de aici.

        Recent ieşiţi de pe băncile şcolii, tinerii subofiţeri vor avea o scurtă perioadă de acomodare, după care vor putea fi văzuţi în misiunile de patrulare. Săptămâna aceasta li se vor prezenta atribuţiile Jandarmeriei, vor afla care este zona de competenţă a GJM Bacău, dar şi tot ceea ce ţine de fiecare domeniu de activitate.

        „De săptămâna viitoare, vor fi repartizaţi în cadrul detaşamentelor mobile unde vor încadra o funcţie de subofiţer operativ şi vor executa misiuni specifice de ordine publică”, a declarat lt. Ionuţ Catană, ofiţer de relaţii publice la GJM Bacău.

        În primă fază, noii jandarmi vor intra într-un program de tutelă de şase luni, timp în care vor putea învăţa de la colegii cu experienţă multe lucruri care să-i ajute în desfăşurarea activităţii.

        Scleroza laterală amiotrifică, Boala Fabry sau sindromul de imunodeficiență primară Pacienți cu boli rare

          În evidențele Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău, prin programul național de tratament al bolilor rare, numărul de pacienți tratați este de 24. Dintre aceștia, nouă pacienți sunt diagnosticați cu scleroză laterală amiotrifică, un pacient este cu Boala Fabry, unul cu sindrom de imunodeficiență primară, 10 copii și trei adulți sunt cu mucoviscidoză.

          Mai mult, prin grija Spitalului Județean de Urgență Bacău s-a continuat tratamentul și unui pacient din subprogramul de afibrinogenemie, urmând ca reluarea finanțării acestui tratament să fie realizată tot de Casa de Sănătate, atunci când lista C2 va fi completată cu respectivul medicament.

          Un tratament costisitor, de altfel, în România fiind doar doi pacienți cu această boală rară (din care unul, cel din Bacău). Tot în cadrul bolilor rare, din această lună, au fost incluși pe listă alți doi pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică, ce sunt preluați și monitorizați de Spitalul de Pneumoptiziologie (fost TBC) Bacău.

          „Mesajul nostru către pacienții cu boli rare și către responsabilii de programe naționale din spitale este că le putem asigura, fără niciun fel de probleme, tratamentul corespunzător tuturor celor care au un diagnostic cuprins într-un program național de sănătate, pentru că avem suportul financiar. Dacă mai sunt pacienți pentru care se pot fundamenta noi programe, și pentru aceștia avem deschiderea necesară pentru a asigura suportul financiar”.
          Dan Stoica, director executiv CJAS Bacău

          Pentru programele naționale de sănătate finanțate de Casa Națională de Sănătate, contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale și farmaceutice se derulează în baza HG 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anul 2017-2018 și a Ordinului Președintelui CNAS nr 245 /2017 privind Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018. Medicamentele și materialele sanitare specifice fiecărui program național se operează prin farmaciile cu circuit deschis din ambulatoriu și farmaciile cu circuit închis din cadrul spitalelor. În acest sens sunt încheiate contracte distincte cu drepturi-obligații-sancțiuni, evidențiate pentru fiecare tip de program.

          Scleroza laterală amiotrofică, cunoscută și ca boala Lou Gehrig, se caracterizează printr-o pierdere (reducere) progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării denumite neuroni motori. Neuronii motori comandă muschii voluntari, care fac posibilă mișcarea. Este o boală progresivă, invalidantă, fatală. Mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devin mai dificile cu timpul.

          Boala Fabry este o tulburare genetică care rezultă prin acumularea unui anumit tip de grăsime în celulele corpului. Afecţiunea debutează în copilărie şi se manifestă prin semne şi simptome care sunt specifice mai multor părţi ale organismului. Boala Fabry afectează un bărbat dintr-un interval cuprins între 40.000 şi 60.000 de indivizi. Boala afectează şi femeile, dar incidenţa este mult mai mică. Se estimează că formele uşoare ale tulburării sunt mult mai comune decât forma clasică, severă.

          Imunodeficienţele primare reprezintă un grup larg de tulburări diferite care apar atunci când unele componente ale sistemului imun (anumite celule şi proteine) nu funcţionează corespunzător. Sunt caracterizate de un deficit mare de imunoglobuline, lucru ce provoacă infecţii de la forme relativ uşoare până la forme foarte grave. Pot afecta pe oricine, indiferent de sex sau vârstă. De obicei se identifică în copilărie, dar se pot diagnostica şi la vârsta adultă.

          Afibrinogenemia congenitală este o tulburare de sânge rară, moștenită genetic, în care sângele nu se coagulează în mod normal din cauza lipsei de fibrinogen, o proteină din sânge necesară pentru coagulare. Această tulburare este autosomală recesivă, ceea ce înseamnă că doi părinți neafectați pot avea un copil cu tulburare. Lipsa fibrinogenului se manifestă prin sângerări excesive și uneori necontrolabile.

          Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică rară, de cauza necunoscută, care afectează ambii plămâni și determină în timp fibroza pulmonară. Datorită unor mecanisme necunoscute, fibroza pulmonară se produce o modificare lentă a structurii pereților tuturor alveolelor pulmonare, care se îngroașă și devin rigizi. Prin urmare, ambii plămâni își pierd elasticitatea, volumul pulmonar se reduce și transferul oxigenului din aerul din alveole către sânge se face mai greu.

          În județul Bacău se desfășoară 9 programe naționale de sănătate finanțate prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, unele dintre acestea având și subprograme. Fără a prezenta denumirea integrală a acestor programe (mult prea științifică), ele sunt pe scurt: Oncologie – 1.431 pacienți, Radioterapie, Diabet – 16.742 pacienți, Hemofilie – 7 pacienti, Boli rare – 24 pacienți, Endocrine – 287 pacienți, Ortopedie – 79 pacienți, Post-transplant – 93 pacienți, Dializă – 393 pacienți.

          Bugetul angajat de CJAS Bacău în cadrul programelor naționale de sănătate a fost, numai în primul trimestru al anului 2017, în valoare de 81.895,57 mii lei, deci peste 18,2 milioane euro. Dintre acestea, pentru boli rare s-au angajat 911,63 mii lei (202,54 mii euro). Execuția bugetară pe trimestrul I 2017 este doar în proportie de 96,3%.

          Arheologii băcăuani, cercetători prin arhivele pământului

          S-au împlinit anul acesta, în aprilie, 60 de ani de la înfiinţarea primului muzeu de istorie din Bacău.

           

          Este meritul istoricului şi arheologului Iulian Antonescu de a pune piatra de temelie unui asemenea muzeu, pe care îl şi conduce aproape 14 ani.

          De-a lungul anilor, cu toate greutăţile inerente oricărui început (în 1957 muzeul avea doar un mic sediu şi doi salariaţi), instituţia muzeistică din Bacău, muzeografii, arheologii, conservatorii, restauratorii, desenatorii au contribuit decisiv la punerea în practică a unui ambiţios şi complex program de cercetare arheologică, de valorificare a vestigiilor descoperite, în felul acesta, muzeul a acumulat, până în prezent, o zestre arheologică şi istorică impresionantă, însumând mii de piese, unele unicat şi de o valoare ştiinţifică inestimabilă, care au contribuit şi contribuie la cunoaşterea realităţilor istorice, din neo-eneolitic, epoca bronzului, din cetăţile geto-dacice descoperite la Brad şi Răcătău, sau din perioada formării poporului şi limbii române, la care se adaugă numeroase documente istorice din perioada Evului Mediu, modernă şi contemporană.

          A fost o activitate de pionierat, a fost o muncă titanică de ani şi ani, la care s-au adăugat pasiunea, competenţa şi tenacitatea tuturor celor care au activat şi activează în ceea ce a devenit Complexul Muzeal care poartă numele artizanului muzeografiei moderne de la est de Carpaţi, Iulian Antonescu.

          Pentru a întregi imaginea a ceea ce a însemnat arheologia românească, în demersul nostru nu am putut ocoli o mare personalitate a istoriei, a unui savant de talie internaţională, acad. Vasile Pârvan, “întemeietorul” arheologiei româneşti.

          Vasile Pârvan, “părintele” arheologiei româneşti

          Anul acesta se împlinesc 135 de ani de la naşterea marelui savant Vasile Pârvan şi 90 de ani de la trecerea lui în nefiinţă.

          Născut în satul Perchiu, comuna Huruieşti (28 septembrie 1882), Vasile Pârvan (prenume dat după celebrul lui unchi, filosoful Vasile Conta) urmează Facultatea de Istorie la Universitatea din Bucureşti şi o finalizează cu Magna cum laudae, acelaşi calificativ fiindu-i atribuit şi la susţinerea tezei de doctorat, în Germania.

          După terminarea facultăţii (printre profesori l-a avut şi pe Nicolae Iorga) este repartizat la Liceul “Principele Ferdinand I” Bacău, depune jurământul (cum era scris în legea de funcţionare), însă îşi ia concediu şi pleacă în Germania, deoarece câştigase un concurs pentru o bursă.

          Lucrarea fundamentală a istoricului este Getica. O protoistorie a Daciei”, operă proiectată în 3 volume, finalizând doar unul, savantul decedând la numai 45 de ani. Vasile Pârvan este socotit, pe drept cuvânt, părintele arheologiei româneşti.

          A fost profesor la Universitatea din București, reorganizează, după război, Universitatea Daciei Superioare “Ferdinand I” din Cluj, devine membru al Academiei Române (la numai 31 de ani) și al mai multor academii și societăți științifice din străinătate.

          S-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizaţiei greco-romane. În 1906, a iniţiat programul de cercetare modernă în arheologia românească, deschizând numeroase șantiere arheologice, dintre care cele mai importante sunt cele de la Histria (unde se cercetează şi astăzi), Callatis, Tomis, iniţiind şi supraveghind permanent cercetările arheologice de la Orăştie, a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util, având un rol determinant în crearea noii şcoli româneşti de arheologie.

          De altfel, începuturile cercetărilor arheologice din judeţul Bacău şi împrejurimi aparţin foştilor studenţi ai savantului, urmaţi de elevii şi studenţii acestora, de aceea, afirmă, pe drept cuvânt, istoricii şi arheologii, tot ce este mai bun, mai valoros în arheologia românescă vine de sub mantaua lui Vasile Pârvan, iar în semn de respect şi preţuire, în faţa Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, a fost ridicată o impresionantă statuie a remarcabilului om de ştiinţă.

          Iulian Antonescu, deschizător de drumuri în muzeografia şi arheologia băcăuană

          Pe 1 aprilie 1957, ia fiinţă, în Bacău, ca urmare a unei directive venită de la centru, primul muzeu de istorie, al cărui director, de pe 15 aprilie, devine Iulian Antonescu, absolvent strălucit, cu doar un an în urmă, al Facultăţii de Istorie din Bucureşti.

          Numirea ca director al unui muzeu care nu avea decât un birou şi doi salariaţi, a fost o adevărată provocare pentru tânărul istoric.

          Conştient că un muzeu nu poate exista şi funcţiona fără un sediu adecvat, fără personal, dar mai ales fără un patrimoniu, Iulian Antonescu a iniţiat un vast program de cercetare arheologică modernă, care să scoată din „arhivele pământului” dovezile vechimii şi dăinuirii strămoşilor noştri pe aceste plaiuri.

          Primele şantiere la care a participat au fost la Gabăra-Porceşti (azi Moldoveni- Neamţ), Aldeşti-Onişcani şi Călugăra – Bacău, după care a făcut parte din colectivul de cercetare de la Barboşi-Galaţi şi Brătei-Sibiu.

          De o tenacitate ieşită din comun, cu o mare putere de convingere, fiind un exemplu personal pentru tinerii lui colaboratori, în 1965 a recuperat importantul depozit de unelte din fier de la Negri-Bacău, iar în 1967 a început cercetarea arheologică de la Curtea Domească din Bacău, unde a descoperit şi o aşezare din sec. VI-VII, cercetată în anii următori de doi dintre colaboratorii săi.

          Prin tot ceea ce a făcut, „Iulian Antonescu rămâne un model socratic al arheologiei şi istoriografiei româneşti”, afirmă prof.dr. Ioan Mitrea, în Revista Carpica, vol. XXXVI, revistă înfiinţată în 1968 de profesorul Iulian Antonescu.

          Viorel Căpitanu, eroul de la…Tamasidava

          Din perioada romantică, de început a arheologiei băcăuane, trebuie să consemnăm personalitatea şi activitatea unuia dintre ctitorii muzeografiei din fosta regiune Bacău, prof. Viorel Căpitanu, prieten şi colaborator al lui Iulian Antonescu.

          Născut pe 7 octombrie 1932, în comuna Tanacu, judeţul Vaslui, Viorel Căpitanu a urmat Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, avându-i ca profesori pe C.S. Nicolăescu Plopşor, acad. M. Petrescu-Dâmboviţa, D. Berlescu, Ilie Grămadă, D. Ciubotaru, nume de referinţă în arheologia românească.

          Este repartizat, la 1 septembrie 1957, ca muzeograf la muzeul din Bacău, iar după plecarea lui Iulian Antonescu la Bucureşti, ca director al Direcţiei Muzeelor din Ministerul Culturii, a fost numit, în septembrie 1971, director al Muzeului de Istorie din Bacău, funcţie pe care o deţine până în 1974.

          După reorganizarea din anul 1990, la 1 aprilie este, din nou, numit director al instituţiei, de data aceasta pe o perioadă mai lungă, până în 1998, când iese la pensie, mai de voie, mai de nevoie!

          Pasionat arheolog, începe cercetările în aşezările paleolitice de la Buda şi Lespezi (com. Gârleni), cercetări conduse de fostul lui profesor C.S. Nicolăescu Plopşor şi Maria Bitiri, apoi în aşezările neolitice şi ale epocii bronzului de pe Colinele Tutovei, pe Valea Siretului, Zeletinului şi Berheciului, iar pentru civilizaţia geto-dacică şi carpică a condus şi efectuat cercetări la Bărboasa, Săuceşti, Poiana Negri, Moineşti şi Tg. Ocna.

          Cea mai mare descoperire a profesorului şi arheologului Viorel Căpitanu este o nouă davă, cea de la Răcătău (Horgeşti), identificată cu Tamasidava, menţionată în harta geografului grec Ptolemeu, unde, timp de 30 de ani, a scos la lumină şi apoi a valorificat ştiinţific un impresionant material arheologic, constând în ceramică autohtonă şi de import, obiecte de cult şi piese de podoabă, arme, unelte, un extraordinar tezaur din aur, monede, multe cu valoare de unicat, toate făcând parte din colecţiile muzeului băcăuan.

          Astfel că Tamasidava a devenit „regina” cercetării şi valorificării de excepţie a lui Viorel Căpitanu, aducând în atenţia specialiştilor dovezi clare ale locuirii geto-dacilor pe aceste teritorii timp de mai bine de două secole (I.î.Hr-I.d.Hr). În „cartea de aur” a ambiţiosului, tenacelui şi profesionistului Viorel Căpitanu trebuie să menţionăm descoperirea şi publicarea unor tezaure monetare, cum sunt cele de monede republicane romane de la Cornii de Sus (Tătărăşti), tezaurul de denari romani de la Ardeoani, excepţionalul tezaur de denari republicani şi imperiali de la Răcătău şi Pînceşti, de monede bizantine de la Horgeşti, de monede feudale de la Tanacu (Vaslui), dar şi tezaurul de monede turceşti (de secol XVIII) de la Copăceşti, toate aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie Bacău, unele expuse în expoziţia permanentă, altele au făcut parte din expoziţii itinerante în ţară şi străinătate, tezaure şi descoperiri care au uimit lumea occidentală, prin vechime şi frumuseţea lor.

          Informaţiile din această prezentare au ca sursă documentară Revista Carpica XXXVI (Silvia Iacobescu: Viorel Căpitanu, pag.225).

          O descoperire foarte valoroasă dispare din Muzeul de Istorie

          Tot arheologului Viorel Căpitanu i se datorează valorificarea ştiinţifică, împreună cu academicianul Al. Vulpe, a unei mari descoperiri întâmplătoare, în 1970, este vorba de vestita spadă de la Marvila, Corbasca, una dintre cele mai frumoase exemplare de săbii descoperite în Moldova, ieşită la suprafaţă în urma unor alunecări de teren.

          Spada (sabie) din bronz, acoperită cu patină de bună calitate, de culoare verde închis, are un mâner turnat separat, în formă de cupă, este decorată prin gravură foarte fină, cu motive ornamentale, are o lungime de 0,592 metri, lungimea mânerului este de 0,052 m, greutate 0,720 kg şi a fost înregistrată sub nr. de inventar 6800, în Registrul General al Complexului Muzeal.

          “Descoperirea, fie ea şi întâmplătoare, este una de excepţie, piesa fiind foarte valoroasă pentru perioada în care a fost încadrată, prima etapă a Hallstatt-ului vechi, sec. IX î.e.n, şi provine din centrul metalurgic slovac, activ în acea perioadă. Spada, după datare, restaurare şi punere în valoare, a intrat în patrimoniul Complexului Muzeal «Iulian Antonescu», fiind expusă cu mai multe ocazii”, ne-a declarat Viorel Capitanu, arheolog.

          Timp de 22 de ani spada a fost expusă foarte puţin, fiind depozitată în mai multe locaţii. Abia în 2002, când a fost vernisată expoziţia permanentă, la etajul I al Complexului Muzeal, publicul băcăuan a avut ocazia să o admire în toată splendoarea sa.

          Numai că, după cinci ani, spada a dispărut din expoziţie. Se presupune, aveau să spună supraveghetorii şi directorul de atunci al instituţiei, cu ocazia anchetei declanşate, că ar fi dispărut în perioada 8-12 august 2007.

          S-au emis tot felul de supoziţii, însă niciuna nu a fost confirmată. Nimeni nu a stabilit cu exactitate ziua şi ora dispariţiei, ele fiind cele declarate de oficialii muzeului, iar Poliţia afirmă că singura cameră de supraveghere nu a funcţionat în acea noapte(!!).

          A doua zi, conform procedurii, obiectul (fotografia şi datele de identificare) a fost dat în urmărire naţională şi cred că şi în urmărire internaţională, fiind înregistrată, pe site, la Obiecte pierdute, cu numărul 422. Cercetările continuă şi astăzi.

          Ioan Mitrea, arheolog şi profesor, „naşul” de la Davideni

          Pentru documentarea acestui material, am stat de vorbă mai multe ore cu prof. Ioan Mitrea. Cu o memorie foarte organizată, amabil, mi-a oferit extrem de multe informaţii, punându-mi la dispoziţie şi diverse materiale documentare.

          S-a bucurat nespus că ziarul Deşteptarea s-a gândit, chiar şi în această perioadă când societatea este dominată de politică şi can-can-uri, la o problemă extrem de importantă, istoria acestui neam, cercetarea arheologică, la oamenii care şi-au dăruit viaţa acestei frumoase şi importante meserii: arheologia.

          Mi-a dăruit şi o carte, cu autograf, „În descendenţa lui Pârvan”, o pledoarie interesantă, riguros alcătuită, pentru repunerea cercetării arheologice în drepturile ei. Mă aşteptam să-l revăd, ca de fiecare dată, la Centrul de Cultură „George Apostu”, cu ocazia unui vernisaj.

          N-a venit, a venit, în schimb, vestea care a consternat întreaga asistenţă: prof. Ioan Mitrea a plecat la cele veşnice. Avea 80 de ani, împliniţi şi sărbătoriţi public, în aprilie.

          Cum în ediţia cotidianului Deşteptarea de luni, 24 iulie, cât şi în ediţia online a ziarului de vineri, 21 iulie, am publicat o biografie completă a reputatului om de cultură, profesor, istoric de prestigiu, arheolog cu o contribuţie deosebită la descifrarea, pe baze ştiinţifice, a unor perioade istorice mai puţin cunoscute sau insuficient cercetate, este vorba de mileniul I, „mileniul întunecat”, acum vom trece în revistă doat câteva date biografice.

          S-a născut pe 4 aprilie 1937, în satul Căciuleşti, comuna Girov, judeţul Neamţ. A urmat Facultatea de Istorie-Filosofie, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi, Secţia Istoria Românilor, pe care a absovit-o ca şef de promoţie. Urmează o carieră universitară la Iaşi şi Bacău (1963-1975), profesor la Liceul „George Bacovia”, muzeograf şi muzeograf principal la Muzeul Judeţean de Istorie, director între 1976-1982, din nou profesor la Colegiul „Ferdinand I”.

          A desfăşurat o bogată activitate publicistică, editorială, studiile şi volumele sale fiind apreciate de comunitatea ştiinţifică din întreaga ţară. A înfiinţat şi condus prestigioasa revistă „Zargidava”, fiind de asemenea preşedinte executiv al Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice „Iulian Antonescu”, pentru activitatea domniei sale fiind recompensat cu înalte titluri, medalii şi diplome.

          Redau, de asemenea, şi ultima declaraţie din timpul documentării: „Cu ani în urmă, la muzeul băcăuan lucrau între 4 şi 6 arheologi, fiind deschise câte 6-7 şantiere, în fiecare an. Făceam proiecte, cum se spune acum, solicitam bani şi ne apucam de treabă, câte 10-15 ani la un şantier, la unele peste 25 de ani. În ultimii ani, arheologia a devenit «cenuşăreasa» cercetării, au fost reduse fondurile, specialiştii ocolesc acest domeniu, din cauza salariilor foarte mici”, mi-a spus regretatul profesor dr. Ioan Mitrea, un om deosebit, un specialist de prestigiu al arheologiei băcăuane. Mulţumesc, domnule profesor!

          Alexandru Artimon, un arheolog al târgurilor medievale

          Unul dintre cei mai pasionaţi cercetători ai istoriei judeţului Bacău, profesorul doctor în istorie, muzeograful şi arheologul Alexandru Artimon s-a născut pe 14 septembrie 1938 în comuna Cosula, judeţul Botoşani.

          A absolvit Liceul „A.T. Laurian” din Botoşani şi, în 1963, Facultatea de Istorie – Filosofie, Secţia Istorie Universală, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi. Din 1963 până în 1967 a fost director al Muzeului de Istorie din Târgu Neamţ, iar între anii 1967 – 1969 a funcţionat ca şef de secţie la Muzeul de Istorie a Bucovinei din Suceava. Din 1969 până în 2001 a fost muzeograf principal, şef secţie şi director adjunct (1992 – 2001) al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.

          Activitatea sa de arheolog a inclus cercetări şi studii privind civilizaţia medievală la Cetatea Neamţului, la Suceava, Volovat, Mănăstirea Putna şi Mănăstirea Slatina din judeţul Suceava, oraşul Bacău, Târgu Trotuş, comuna Ştefan cel Mare, Onceşti, Mănăstirea Caşin, Drăgeşti – Tătărăşti, Oprişeşti – Răchitoasa, Cleja, Fîntînele (Bacău), Adjudu Vechi (Vrancea), dar şi la Curtea Domnească (Bacău), aici descoperind Turnul de Apărare.

          Şantierul de suflet, unde a făcut săpături mai mulţi ani, a fost cel de la Tg. Trotuş, rezultatele fiind publicate în “Civilizaţia medievală urbană din secolele XIV-XVII” (Bacău, Tg. Trotuş, Adjud), monografia „Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV – XVII. Geneza şi evoluţii” (Bacău, 2003), în acelaşi ani fiind declarat Cetăţean de onoare al comunei Tg. Trotuş, iar post mortem Cetăţean de onoare al Bacăului, pentru contribuţia deosebită la cercetările de la Curtea Domnească şi Biserica Precista.

          Lăcrămiora Elena Istina preia ştafeta şi…cercetează singură

          „În arheologie, oricât ai învăţa nu-i de ajuns. Mi-am dorit să fac arheologie încă din clasa a IX-a. În liceu am făcut Istoria cu profesorul dr. Ioan Mitrea, de la care am luat acest «microb», contaminandu-mă definitiv atunci când ne povestea despre descoperirile de pe şantierele unde făcea cercetări.

          «Microbul» s-a dezvoltat în facultate, sub atenta îndrumare a prof.univ.dr. Nicolae Ursulescu”, ne spune dr. Lăcrămioara Elena Istina, şef Secţie Arheologie Istorie, la Complexul Muzeal Bacău, singurul arheolog rămas pe baricadele deja şubrezite, din 1999, ale arheologiei, când alocările bugetare pentru această activitate au fost drastic reduse, la fel şi personalul.

          Pentru a acoperi această afirmaţie, în perioada 1997-2003, Complexul Muzeal din Bacău nu a primit niciun leu pentru cercetări arheologice. Toţi marii arheologi băcăuani au ieşit la pensie sau au trecut în lumea umbrelor. Lăcrămioara Istina a urmat Facultatea de Istorie a Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, cu licenţă în Arheologie, iar recent a devenit doctor în Arheologie, conducătorul tezei fiind celebrul arheolog Dan Monah.

          Revine în Bacău, ca muzeograf, din 2003 fiind singurul arheolog de la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, participând pe diferite şantiere arheologice din Bacău şi din ţară. În 2003 preia, de la Viorel Căpitanu, Şantierul de la Fulgeriş, comuna Pînceşti. Este vorba de o aşezare cucuteniană, care s-a întins pe o suprafaţă de 320.000 de kilometri pătraţi, din sud-vestul Transilvaniei până în Vestul Ucrainei, o cultură, uimitoare, care a reuşit să trăiască o mie de ani, să producă şi să farmece prin artă, prin ceramică şi plastică, dar mai ales prin pictura tricomă, alb-negru şi roşu sau combinaţii, o civilizaţie care se organiza cu o deosebită atenţie.

          “La săpăturile de la Fulgeriş, singurul şantier viu din judeţul Bacău, la care lucrez din 2003, de peste 12 ani, am descoperit şase locuinţe, am cercetat cam 12 la sută din aşezare, până la sfârşit sper să cercetez toată aşezarea, iar în final să creionez satul din perioada anilor 3400-3000 î.Hr, în care se încadrează aşezarea.

          Am fost întrebată cât vor mai dura cercetările, iar răspunsul meu a fost: cel puţin încă 40 de ani”, ne-a spus Lăcrămioara Istina. Cele mai valoroase piese descoperite la Fulgeriş sunt, în opinia arheologului Istina, o statuetă, cu o compoziţie rară, fiind incizată, dar şi pictată, denumită sugestiv “Frumoasa de la Fulgeriş”, apreciată de arheologul de talie internaţională, Dan Monah, ca fiind unică, fiind expusă în Elveţia şi Italia. Tot la Fulgeriş a mai fost descoperit un topor de aramă, cu braţe în formă de cruce, fiind, ca tipologie, al cincilea tip de piesă descoperit în ţară.

          “Ca specialist am motive să fiu bucuroasă şi mulţumită, am însă şi regrete, în 2016 şi 2017 nu am reuşit să lucrez la Fulgeriş, deoarece am fost desemnată să conduc echipa care a avut sarcina să descarce de sarcină arheologică traseul stabilit pentru construirea Variantei ocolitoare a municipiului Bacău, pe o lungime de 30 de km. Am descoperit deja şapte situri noi, trei dintre ele fiind descărcate în totalitate. Acum, această cercetare a fost sistată, deoarece lucrările, după cum se ştie, au fost întrerupte, în acest fel nici finanţare nu mai există. Munca pe şantier nu este uşoară, este, însă, o una frumoasă, care te subjugă, te acapareaza, uiţi de realitate şi te afunzi adânc în alte lumi, în alte ere şi epoci. Visezi, faci analogii, revii în realitate, la instrumentele ştiinţifice, construieşti şi reconstruieşti viaţa strămoşilor tăi” ne mai spune Lăcrămioara Istina.

          O altă mare satisfacţie a arheologului Istina este că, de la anul, vor fi reluate lucrările la Răcătău, la cetatea Tamasidava, dar şi faptul că echipa de arheologi din Bacău s-a mărit cu încă doi arheologi tineri, Dănuţ Prisecaru şi Brânduşa Manea, care au intrat deja în “subteranele” diferitelor perioade istorice, astfel că fiecare va pune o “cărămidă la reconstruţia unei epoci”, după cum spunea marele istoric Nicolae Iorga.

          Pentru un istoric, pentru un arheolog, fiecare “ciob”, fiecare piatră, monedă, statuetă, vas, inel sau un întreg tezaur au valoare de “document” istoric, care se adaugă la munca uriaşă a arheologilor din România, din Europa, cu scopul de a face lumină în cele mai “întunecate” perioade ale istoriei umane.

          Arheologul este chemat să răspundă la o multitudine de întrebări, rămase fără răspuns mii de ani, cum ar fi: cine suntem, de unde venim, ce vârstă avem, cine ne sunt “părinţii”, “bunicii”, “naşii”. Fără aceste răspunsuri riscăm ca istoria, chiar soarta noastră, să fie puse la îndoială. De aceea, considera Nicolae Iorga, fiecare arheolog, istoric are datoria de a pune o “cărămidă la reconstruţia unei epoci”.

          Pagina 1

            Negri: Irigaţiile pot salva agricultura

              – principala ocupaţie a locuitorilor din comuna Negri este agricultura, iar edilii locali vor să salveze culturile oamenilor – comuna Negri are 1.200 hectare de teren arabil care poate fi irigat

              Conducerea Primăriei Negri vrea să elimine riscurile din agricultură, iar cea mai bună soluţie în acest sens este dezvoltarea unui sistem de irigaţii la nivelul localităţii.

              Viceprimarul Dănuţ Patriche declară că s-a gândit serios la implementarea unui sistem de irigaţii la nivelul comunei şi pentru a putea pune în practică un astfel de plan a început demersurile necesare înfiinţării Asociaţiei de Îmbunătăţiri Funciare Negri. Experienţa secetei din anii trecuţi a făcut să crească interesul fermierilor pentru irigaţii.

              În comuna Negri, apa ar veni prin cădere, iar costurile pot fi considerabil mai mici. Astfel, irigarea culturilor poate fi o metodă de a reduce riscurile în afacerile agricole. Este clar că prin irigare, mai ales în perioadele de secetă, calitatea şi randamentul culturilor vor creşte, ceea ce înseamnă şi venituri suplimentare pentru oamenii locului.

              “Este un proiect de suflet şi vrem să depunem documentaţia în 2018. Am avut experienţe neplăcute pe timp de secetă şi cum în zona noastră singura afacere este agricultura, vrem să o facem rentabilă.”
              Dănuţ Patriche, viceprimar comuna Negri

              Dezvoltarea unui sistem de irigaţii prin intermediul Asociaţiei de Îmbunătăţiri Funciare Negri va fi mană cerească pentru cei care au în exploatare terenuri agricole.

              Accesând Programul Naţional de Apă gratuită până la staţia de pompare “Un adevărat sprijin pentru fermieri”, se elimină costurile cu serviciile de furnizare de apă pentru irigaţii prestate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare sau alţi prestatori, iar finanţarea de la bugetul de stat nu este deloc de neglijat, valoarea proiectului la nivel naţional fiind de 90 milioane de lei.

              Beneficiarii proiectului pot fi membrii Organizaţiilor/Federaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/FOUAI) şi orice beneficiar care are acces la o amenajare de irigaţii funcţională aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.

              Paradoxul de pe Calea Moineşti

                Cei care circulă pe Calea Moineştiului, înspre şi dinspre Bacău, nu pot să nu remarce, cu satisfacţie, că trotuarul, de pe partea unde se află zona industrială a municipiului, prinde un contur modern, civilizat.

                De mai multe săptămâni pe această parte (stânga, dinspre Mărgineni spre Bacău) o echipă numeroasă de constructori munceşte intens la amenajarea bordurii şi a trotuarului iar acum lucrările par să se apropie de final.

                Cei care se deplasează pe jos prin zona respectivă nu pot fi decât încântaţi de condiţiile create acum, nemaifiind nevoiţi să meargă prin praf ori bălţi şi noroaie.

                Şi, firesc, trecătorul gândeşte că la fel de modern şi civilizat va arăta cât de curând şi trotuarul celălalt, unde sunt case de locuit.

                Dar se înşeală. Va mai dura până ce partea dreaptă, începând de la ieşirea din comuna Mărgineni spre Bacău, va căpăta aceeaşi înfăţişare ca şi cea din stânga. Explicaţia este surprinzătoare.

                „Încă de pe vremea lui Ceauşescu, partea dreaptă, spre Bacău, de la ieşirea din comună şi până la benzinăria Helios, ţine de Primăria Mărgineni. Aşa s-a moştenit.

                Deci va trebui ca noi, administraţia locală a comunei Mărgineni, să amenajăm acea parte. Dar, deocamdată, nu sunt bani pentru o astfel de investiţie, în bugetul local”, ne-a declarat Ionel Popa, primarul comunei Mărgineni.

                Primul edil al acestei localităţi speră, totuşi, ca până în septembrie să găsească sursa de finanţare, astfel ca la începutul toamnei să demareze modernizarea şi a trotuarului cu pricina, încât acesta să fie la fel cu cel deja reabilitat.

                Unde apă nu-i, nimic nu e

                Prin 2000, cred, publicam un reportaj din Bereşti Bistriţa, în care subiectul era starea jalnică în care se găsea o instalaţie de irigare a terenurilor agricole, funcţională cu ani în urmă.

                La acea dată, panourile electrice erau distruse, pompele dispăruseră, aceeaşi soartă au avut-o apoi şi conductele de transport al apei. Tot atunci consemnam şi faptul că nu era un caz singular, în aceeași situație fiind şi alte staţii de pompare şi irigare din judeţ.

                S-a distrus şi s-a furat tot, mii de hectare au rămas fără irigaţii, culturile fiind serios dijmuite de secetele prelungite. În judeţ, suprafaţa agricolă era de 320.000 de ha, dintre care peste 20.000 erau amenajate pentru irigaţii, acum, după unele informaţii, în sistem centralizat mai sunt irigate 72 de ha, deci 7 la sută.

                Sporadice voci s-au mai ridicat prin Parlament, rare şi neconvingătoare luări de poziţii în favoarea reluării investiţiilor în acest domeniu s-au mai auzit pe plan local. Nu sunt bani, a fost răspunsul.

                În Guvernul Ponta, ministrul Constantin pregătea un Program Naţional de Irigaţii, avea şi bani. Guvernul a căzut, ministrul a plecat, Programul a murit, de aceea iniţiativa agricultorilor din Negri, sprijiniţi şi de Consiliul Local, de primărie, de a înfiinţa o asociaţie care să aibă ca obiect de activitate atragerea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea achiziţionării instalaţiilor de irigare şi punerea lor în funcţie poate fi considerată lăudabilă, mai ales că terenurile din Negri se pretează la irigaţii, există sursă de apă.

                Problema este însă de interes naţional, de strategie naţională, de securitate alimentară şi cu o floare de la Negri, nu se face toamnă bogată.

                Se caută un arhitect-șef al Bacăului

                  Municipiul Bacău a rămas fără arhitect șef, după demisia din această funcție a lui Alexandru Geliman (foto), care ocupa funcția din anul 2009. Motivele invocate sunt de ordin personal.

                  Postul trebuie ocupat, astfel că, în conformitate cu legea, se va organiza un concurs, care însă nu se știe când va avea loc.

                  “Dat fiind că domnul Geliman mai avea un rest de concediu și având în vedere toate procedurile, probabil că mai devreme de două luni nu se va putea organiza concursul”, a spus viceprimarul Constantin Scripăț.

                  Până atunci, Serviciul Urbanism se va ocupa de acordarea avizelor și aprobărilor pentru construcții și tot ce ține de regulile de urbanism general.

                  Poliția în acțiune

                    Poliția în acțiune

                    Dosar penal pentru alcool

                    La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 23.30, poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie Bacău au depistat în flagrant un bărbat de 30 de ani, din judeţul Neamţ, în timp ce conducea un autoturism pe strada Prieteniei din localitate.
                    În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
                    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

                    Dosar penal pentru refuzul testării alcoolscopice şi prelevării de probe biologice de sânge

                    La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 23.00, poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Ungureni au depistat în flagrant un localnic de 39 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe drumul comunal.
                    Bărbatul a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi recoltarea de mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.
                    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea mostrelor biologice de sânge.

                    Furt de bunuri soluționat, prejudiciu recuperat

                    La data de 24 iulie a.c., polițiștii Postului de Poliţie Vultureni au depistat un bărbat de 58 de ani, din localitate, bănuit de săvârşirea infracţiunii de furt.
                    Din primele verificări s-a stabilit că la aceeaşi dată, bărbatul ar fi sustras bunuri dintr-o anexă aparţinând unei femei de 62 de ani, din comuna Vultureni.
                    Bunurile găsite asupra bărbatului au fost recuperate şi predate păgubitei.
                    În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

                    Un scuterist beat a ajuns la spital

                      La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 18.00, polițiștii au efectuat cercetări în localitatea Balcani, pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier.

                      Din primele cercetări efectuate a rezulatat că un bărbat de 55 de ani, din localitate, în timp ce conducea un moped neînregistrat, pe drumul comunal 186, din cauza stării de ebrietate, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare şi a căzut în şanţul de pe marginea părţii carosabile.

                      După producerea evenimentului rutier, bărbatul a declarat că nu a suferit leziuni, însă odată cu prezentarea acestuia la Spitalul Moineşti, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei, a solicitat îngrijiri medicale.

                      Din verificările efectuate a rezultat că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

                      În urma testării bărbatului cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoarea de 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat.

                      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, conducere a unui vehicul neînmatriculat, sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe şi fără permis de conducere.

                      Bilanț pozitiv pentru IPJ Bacău: a scăzut numărul infracțiunilor

                        supraveghere judiciară

                        Activitatea poliţiştilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău în semestrul I 2017 a avut ca obiective creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, a patrimoniului, siguranţă stradală şi siguranţă rutieră.

                        Acţiunile şi activităţile desfăşurate de poliţişti în scop preveniv, prezenţa efectivă în cadrul comunităţii pentru reducerea riscului de victimizare, au avut ca rezultat creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţenilor judeţului, fiind înregistrată, astfel, în semestrul I 2017, o scădere a infracţionalităţii sesizate, cu 17,4% faţă de semestrul I 2016.

                        Eficienţa activităţilor poliţiştilor băcăuani s-a dovedit prin reducerea cu 15,9% a infracţionalităţii contra patrimoniului şi cu 18,1% a celei contra persoanei. Astfel, au fost sesizate cu 17,4% mai puţine infracţiuni de furt şi cu 20,1% mai puţine infracţiuni de loviri sau alte violenţe .

                        Poliţiştii au avut în atenţie şi asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice.

                        Infracţiunile sesizate, de natură economico-financiară prezintă o diminuare cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, infracţiunile de evaziune fiscale scăzând cu 27,5%.

                        Activităţile desfăşurate în sprijinul comunităţii s-au concretizat în intervenţia la peste 7000 de sesizări prin Sistemul 112 care scad cu 8,3% faţă de semestrul I 2016, în participarea la peste 500 de acţiuni cu efective mărite şi razii.

                        În ceea ce priveşte siguranţa participanţilor la trafic, în semestrul I 2017, deşi s-a înregistrat o creştere a numărului de accidente rutiere având ca principale cauze generatoare viteza excesivă, traversarea neregulamentară a pietonilor şi abaterile comise de biciclişti, numărul persoanelor decedate din accidente rutiere a scăzut.

                        Acţiunile poliţiştilor rutieri pentru semestrul II 2017 vor viza salvarea de vieţi omeneşti prin combaterea principalelor cauze de producere a evenimentelor rutiere şi a nerespectării legislaţiei în domeniu.

                        Pentru atingerea obiectivelor pentru anul 2017, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău va continua desfăşurarea activităţilor specifice în scopul asigurării unui management corespunzător al situaţiei operative.

                        Program prelungit la Pașapoarte, în august

                          Instituția Prefectului din județul Bacău, prin Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple, vine în sprijinul cetățenilor în scopul asigurării calității privind fluxul cererilor de eliberare pașapoarte prin prelungirea programului de lucru de la 1 august 2017, astfel: de luni până vineri în intervalul orar 8.30-18.30.

                          Începând tot din august, se va lucra inclusiv sâmbăta, între orele 8.30-16.30.

                          Având în vedere numărul mare de solicitări privind eliberarea de pașapoarte, prefectul județului, Maricica Coșa, a dispus ca pe 14 august 2017 (luni), zi declarată liberă prin HG 512/2017, programul de lucru să se desfășoare în intervalul orar 8.30-16.30.

                          Viceprimarul Dragoș Ștefan: „Bazele sportive din incinta școlilor trebuie deschise și pe perioada vacanței!”

                          Viceprimarul Dragoș va trimite, miercuri, adrese tuturor directorilor de școli din municipiul Bacău pentru a le solicita să permita accesul copiilor la bazele sportive și în vacanțe, așa cum prevede o hotărâre de consiliu.

                          „Astăzi am vizitat câteva școli din oraș pentru a verifica dacă se respectă programul la bazele sportive din incinta acestora.

                          Din păcate, am observat că bazele sportive sunt închise deși HCL 172/2009 îi obligă pe directorii unităților de învățământ sa le pună la dispoziția copiilor, tinerilor, studenților.

                          Solicit imediat tuturor directorilor să deschidă bazele sportive din incinta școlilor și pe perioada vacanței. Este o obligație legală și este un drept al copiilor și tinerilor acestui oraș” – a scris voceprimarul pe contul său de Facebook.

                          Deasemenea, el le cere directorilor să afișeze orarul conform aceluiași HCL.

                          Pe timpul verii, terenurile de sport trebuie să fie deschise până la ora 21.

                          „Voi urmări în perioada următoare ca legea să fie respectată!” – a anunțat el.

                          Cum obtinem semnatura electronica in 2017-2018?

                            Din 2018, mai multe declarații fiscale pe care le depun în prezent contribuabilii la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vor fi transmise în mod obligatoriu online. De altfel, firmele au posibilitatea de a transmite formulare fiscale prin intermediul internetului de mai mulți ani, cu ajutorul unei semnături electronice obținute printr-un certificat digital. În aceste condiții, vă reamintim azi cum puteți obține un certificat digital.

                            ANAF a publicat recent, în dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune ca nu mai puțin de 13 declarații fiscale să fie transmise online, obligatoriu, începând cu ianuarie 2018.

                            De altfel, obligaţia depunerii mai multor declaraţii fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă a fost introdusă pentru contribuabilii mari și mijlocii prin intermediul Ordinului ANAF nr. 2.520/2010, în timp ce celelalte categorii de contribuabili pot utiliza metoda de depunere a declaraţiilor fiscale online ca metodă alternativă de declarare.

                            Totuși, de la anul, obligația ar urma să se aplice tuturor categoriilor de contribuabili, iar una dintre variantele pentru transmiterea declarațiilor fiscale pe internet o reprezintă deținerea unei semnături electronice.

                            Concret, există două feluri de semnături electronice, extinsă și simplă, iar astăzi ne vom concentra pe prima dintre acestea, cea care oferă practic valoare legală documentelor semnate astfel. Semnătura electronică extinsă este creată cu ajutorul unui certificat digital calificat, obținut de la un furnizor de servicii de certificare în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și reprezintă modalitatea prin care se asigură autenticitatea și integritatea datelor în forma electronică.

                            Potrivit legislației în vigoare, semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

                            este legată în mod unic de semnatar;
                            asigură identificarea semnatarului;
                            este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
                            este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
                            Certificatul digital se poate obține de la unul dintre furnizorii care oferă astfel de servicii, ce sunt înscriși în Registrul furnizorilor de servicii de certificare. În prezent, cei mai importanți furnizori sunt, în ordine aleatorie, Certsign, Digisign, Trans Sped, Centrul de Calcul sau Alfatrust Certification.

                            Practic, documentele semnate electronic au aceeași valoare legală ca documentele semnate în format hârtie, iar pentru a asigura autenticitatea acestora sunt utilizate două elemente de securitate, respectiv token-ul și codul PIN al acestuia.

                            Certificatul digital permite semnarea oricărui tip de document electronic, de la contracte, facturi fiscale, declarații fiscale la raportări și bilanțuri contabile.

                            Confirmarea certificatului digital

                            Pentru siguranța transmiterii datelor, potrivit Fiscului, certificatul digital calificat trebuie să fie confirmat de cel care l-a eliberat. În acest sens, contribuabilii trebuie să descarce un document de confirmare de pe portalul ANAF, să îl completeze și să aplice semnătura digitală în căsuța „Semnătură utilizator”.

                            De altfel, documentul de confirmare trebuie completat doar în prima parte, iar apoi se apasă butonul pentru aplicarea semnăturii.

                            În continuare, fișierul trebuie trimis prin e-mail la firma care l-a eliberat, care verifică datele din document și aplică semnătura electronică în căsuța „Semnătură autoritate de certificare”, după care înapoiază pe adresa de e-mail a solicitantului documentul astfel confirmat.

                            Cu acest document, contribuabilii se pot înregistra la ANAF, nu înainte să introducă în câmpurile care se generează codul unic de identificare a contribuabilului (operatorul economic pentru care se transmit declarațiile fiscale), denumirea și adresa contribuabilului.

                            După completarea acestor date și după ce se citește lista de termeni și condiții, se apasă butonul „Obținere formular 150”.

                            Pe ecran se va afișa formularul 150 „Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat”, iar mai departe trebuie să fie apăsat butonul „Tipărește cererea” pentru a obține un formular pe hârtie.

                            Documentele necesare pentru înregistrarea formularului 150

                            După obținerea formularului 150 („Cerere pentru utilizarea unui certificat digital calificat”), contribuabilii trebuie să depună la Fisc următoarele documente, potrivit Ordinului ANAF nr. 2.520/2010:

                            formularul 150 listat, semnat și ștampilat de contribuabilul pentru care se depun declarațiile fiscale;
                            documentul de identitate al titularului certificatului calificat, în original şi copie;
                            documentul, în original şi copie, care atestă calitatea titularului certificatului calificat de reprezentant legal al contribuabilului;
                            documentul de împuternicire, autentificat de notarul public, din care rezultă dreptul titularului certificatului calificat de a semna declarațiile fiscale pentru contribuabil, în situația în care titularul certificatului calificat nu are calitatea de reprezentant legal al contribuabilului reprezentat.
                            Documentele de mai sus se depun de titularul certificatului calificat, pentru fiecare contribuabil reprezentat, la oricare unitate fiscală teritorială din subordinea ANAF.

                            av. Coltuc Marius

                            Pagina 1