O avocată din Bucureşti a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale şi înşelăciune.
D.M. este acuzată că, timp de un an şi jumătate, a păcălit un client din Bacău, cu scopul de a obţine de la el 30.000 euro, fără a-şi îndeplini obligaţiile în calitate de apărător. Mai mult, avocata este acuzată că a fabricat un “certificat” care dădea impresia că a fost emis de o instanţă de judecată, pentru a crea aparenţa că şi-a respectat obligaţiile contractuale. Parchetul a dispus clasarea în ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bacău.
D.M. a fost primită în profesia de avocat în 2006, a fost înscrisă în tabloul avocaţilor din cadrul Baroului Bucureşti, după care şi-a înfiinţat un cabinet individual.
Ancheta deschisă de procurori a scos, însă, la lumină încălcări grave ale obligaţiilor pe care le avea ca avocat, cu scopul de a obţine sume de bani pe nedrept. “Incidente legate de neplata taxelor şi contribuţiilor prevăzute de lege şi statut au condus, de altfel, la adoptarea deciziei din data de 25 martie 2016 a Consiliului Baroului Bucureşti, prin care inculpata D.M. a fost suspendată din profesie, pierzând dreptul de exercitare a profesiei.
Pe perioada cât a fost înscrisă în tabloul avocaţilor definitivi din Baroul Bucureşti, inculpata a înţeles să îşi exercite profesia de avocat cu rea credinţă”, spun procurorii.
Aceştia o acuză pe avocată că, timp de un an şi jumătate, a înşelat un client prezentându-i înscrisuri falsificate, nu doar pentru a obţine bani de la el ci şi informaţii de care avea nevoie sora ei, D.C., care executa la acel moment o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru trafic de influenţă.
“Trebuie remarcat că activitatea sa infracţională s-a întins pe o perioadă semnificativă, mai precis pe perioada iulie 2011 – februarie 2013.
Inculpata a indus în eroare partea civilă, folosindu-şi calitatea de avocat în mod fraudulos, pentru a obţine de la aceasta atât un folos patrimonial injust (suma de aproximativ 30.000 euro), cât şi date şi informaţii pe care să le poată folosi în beneficiul surorii sale, D.C..
Pentru inducerea şi menţinerea ei în eroare, inculpata a plăsmuit un document care lăsa impresia provenienţei de la o instanţă, pe care i l-a înmânat părţii civile C.R., determinând, în acest mod, remiterea unor sume importante (totalizând aproximativ 30.000 euro)”, se arată în rechizitoriu.
S-a folosit de client pentru a o ajuta pe sora ei aflată în închisoare
În 2010, Tribunalul Bacău l-a condamnat pe C.R. la 15 ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. Un an mai târziu, aflându-se în arestul Poliţiei Bucureşti, C.R. a cunoscut-o, prin intermediul unui deţinut, pe avocata D.M.. C.R. i-a explicat avocatei că vrea să deschidă acţiuni în instanţă pentru a obţine reducerea legală a pedepsei pe care o avea de executat.
“Pentru încheierea contractului de asistenţă juridică şi remiterea sumelor cu titlu de onorariu, partea civilă a apelat la tatăl său, martorul C.D.T., acesta deplasându-se în mun. Bucureşti şi încheind contractul de asistenţă juridică cu inculpata D.M.. La acea dată, martorul C.D.T. a achitat suma de 1.500 euro, iar la data de 10.04.2012 au fost plătiţi alţi 2.500 euro, contractul prevăzând un onorariu în sumă totală de 4.000 euro”, precizează procurorii.
Conform înţelegerii, C.R. urma să ofere avocatei mai multe informaţii legate de autorul unei infracţiuni de omor, precum şi informaţii legate de persoane urmărite general, iar D.M. urma să introducă în instanţă contestaţii la executare pentru a-i obţine reducerea pedepsei.
În afara sumei de 4.000 euro stabilită drept onorariu, avocata i-a mai cerut încă 25.000 euro. C.R. i-a dat avocatei informaţii despre autorul unei infracţiuni de omor şi despre două persoane urmărite general, iar avocata a cerut audierea lui C.R. de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi formularea unui denunţ.
În acelaşi timp, avocata a depus două cereri prin care indica locaţiile unde s-ar afla două persoane care se sustrăgeau de la executarea pedepselor, informaţiile indicate fiind redirecţionate către Biroul Internaţional Interpol.
“Informaţiile referitoare la P.G. nu au fost prezentate procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind păstrate de inculpata D.M. care luase decizia de a induce în eroare partea civilă şi de a le folosi în interesul exclusiv al surorii sale, D.C., care executa la acel moment o pedeapsă de 2 ani închisoare (…), în încercarea de a-i obţine acesteia beneficiul legal de reducere a pedepsei”, sunt acuzaţiile procurorilor.
Document falsificat ce părea emis de o instanţă
“Inculpata a luat decizia infracţională de a nu promova nicio acţiune în instanţă având ca obiect contestaţie la executare în favoarea clientului său, dar, pentru menţinerea acestuia în eroare, a conceput, spre finele anului 2011, un document care prezenta aparenţa emiterii sale de către instanţă, intitulat «certificat», acesta atestând în fals îndeplinirea obligaţiilor contractuale, în scopul obţinerii ilegale a sumei menţionate”, mai explică anchetatorii.
Documentul lăsa impresia că a fost emis de Tribunalul Bucureşti şi purta semnătura unui procuror de serviciu şi o ştampilă aparţinând Ministerului Public.
În cuprinsul actului se preciza că “pe rolul acestei instanţe se află dosarul cu nr. …, având ca obiect contestaţie la executare ca urmare a acordării unei reduceri de ½ din pedeapsa ce o are de executat C.R.. Acest beneficiu i-a fost acordat ca urmare a confirmării unui număr de 3 denunţuri formulate de acesta, cu privire la inculpaţii P.G., F.S. şi I.G”. Documentul i-a fost înmânat lui C.R. şi, la scurt timp, tatăl acestuia i-a plătit avocatei suma de 23.300 euro, fără a se încheia vreun act în acest sens.
Păgubitul cere daune de 50.000 euro
Avocata a continuat să-i păcălească pe cei doi, spunându-le că acţiunile depuse trenează în instanţă. În tot acest timp, ea a mai solicitat diferite sume de bani, pentru plata unor taxe, traduceri etc. “În cursul lunii mai 2012, partea civilă a formulat o contestaţie la executare la Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa pronunţată, aceasta fiind respinsă ca nefondată. Ulterior, la Tribunalul Harghita au fost introduse mai multe contestaţii la executare de către partea civilă, în perioada 2013 – 2015, însă fără a fi implicată inculpata.
În fapt, în a doua jumătate a anului 2012, inculpata a evitat contactul cu cele două părţi civile, fapt ce le-a trezit acestora suspiciuni. Martorul C.D.T. a reuşit să o contacteze, la începutul anului 2013, determinând-o să îi remită un act care să ateste predarea sumei de 23.300 euro”, se mai menţionează în rechizitoriu. Inculpata nu a putut fi audiată la urmărirea penală, iar actele de urmărire efectuate ulterior (inclusiv emiterea unui mandat de aducere) nu au mai permis identificarea ei. C.R. s-a constituit parte civilă cu sumele de 30.000 euro, daune materiale şi 20.000 euro reprezentând daune morale.
În ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, procurorii au dispus clasarea, motivat de faptul că înscrisul falsificat a fost înmânat clientului doar pentru a-l induce în eroare, nefiind îndeplinită condiţia producerii unei consecinţe juridice.
