Etapa a 19-a din Seria I a Ligii a III-a, programată în acest weekend, se va disputa în condiții de iarnă veritabilă. Asta dacă se va disputa. Mai multe cluburi din Moldova (Sănătatea Darabani, CSM Roman, CSM Pașcani) au solicitat FRF amânarea rundei, invocând starea terenurilor și condițiile meteo vitrege.
Printre grupările care își doresc amânarea se află și Aerostar, care ar urma să evolueze vineri, în uvertura etapei, la Pașcani. „Cei de la Pașcani ne-au întrebat dacă am fi de acord cu amânarea, iar noi am răspuns afirmativ. Adevărul este că fotbalul are de suferit pe astfel de terenuri.
Acum, rămâne de văzut ce va decide Federația, dar îmi este greu de crezut că se va amâna. Noi ne-am urmat cursul normal de pregătire, chiar dacă starea terenurilor ne pune piedici ”, a declarat antrenorul „aviatorilor”, Cristi Popovici.
Săptămâna aceasta, lidera Seriei I s-a antrenat pe suprafețe acoperite de zăpadă. „E greu, dar nu avem ce face. Cu vremea nu te poți pune”, a spus Popovici, care nu se confruntă cu probleme de efectiv, italianul Sandro Masella, accidentat la gleznă în meciul câștigat cu 8-0 contra Sănătății Darabani, reluându-și și el pregătirile.
În altă ordine de idei, să notăm că la mijlocul săptămânii viitoare urmează să aibă loc prima etapă a returului. Programată inițial pe 2 și 3 martie, runda cu numărul 16 nu s-a putut juca din cauza vremii nefavorabile, fiind amânată pentru data de 28 martie. Restanța o va găsi pe Aerostar acasă, contra Focșaniului, jocul urmând să aibă loc miercuri, 28 martie, de la ora 15.00.
Ieri, la Bazinul de Înot din Bacău a debutat Campionatul Național de înot pentru Seniori, Tineret și Juniori, care reunește 380 de sportivi de la 56 de cluburi din întreaga țară. Dacă reuniunea de dimineață a fost rezervată seriilor preliminare, sesiunea de după-amiază, care a debutat la ora 17.00, a adus și primele titluri naționale din 2018.
Conform previziunilor, Daniel Martin (SCM Bacău) a fost unul dintre protagoniști, adjudecându-și două titluri de campion național. Deși se încadrează ca limita de vârstă la Tineret, băcăuanul s-a impus în întrecerea Seniorilor. Astfel, după ce a cucerit aurul la 50 m spate cu rezultatul de 25.55, elevul lui Iulian Matei a „recidivat” și la 100 m fluture, unde a urcat pe primul loc al podiumului cu un rezultat, 53.20, care echivalează cu îndeplinirea baremului pentru participarea la Europenele de Seniori.
De notat că a doua reuniune a primei zile a fost precedată de un moment de reculegere ținut în memoria fostului mare antrenor clujean Octavian Mladin, decedat marți, la vârsta de 88 de ani.
Astăzi, Naționalele vor continua cu două noi reuniuni, cea de dimineață începând la ora 9.30, iar cea de după-amiază la 17.00. Cea de-a doua zi a concursului ar putea aduce noi medalii pentru cluburile gazdă, Alin Artimon (CSM Bacău) asigurându-și calificarea în finala probei de 800 m liber. Tot astăzi este așteptată să sosească în Bacău și președintele Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, Camelia Potec. Campionatul Național se va încheia duminică.
Astăzi, merită să vă faceți puțin timp liber. Azi, ne vedem în parc. Fie și pentru câteva minute. Negreșit! Cu mic și mare, ca întotdeauna. Nu există limită de vârstă. Așa cum nu există oră fixă. Dimineață, la prânz, în cursul după amiezii sau chiar spre seară, veniți când puteți. Totul este să veniți. Deși crivățul continuă să tragă de gulerul Babei Iarna, la mijloc e o zi de primăvară. Dar nu una ca oricare alta.
Parcul Libertatii – 1970
Astăzi este chiar ziua Parcului „Cancicov”. Aniversează 83 de ani. Iar invitația ne este făcută de profesorul de geografie Lucian Șerban, el însuși un fiu al parcului, la propriu, nu doar la figurat. Vă puteți plimba sau cânta la chitară, asta dacă nu v-au înghețat de tot degetele. Puteți ține discursuri, ca în Hyde Park, și arunca priviri după toporașii ce stau să răsară, ca în Boboli. În ciuda frigului, puteți veni cu o carte, pe care să o răsfoiți pe o bancă, așa cum ați făcut, desigur, în atâtea alte dăți. Sau, și mai bine, cu un ziar. Eventual, cu „Deșteptarea”; aici veți găsi o bună parte din povestea parcului nostru.
Povestea e un pic altfel. Dovadă că nici nu începe cu „a fost odată”, ci cu „Domnule Primar, subsemnații, cetățeni ai acestui municipiu, cu onoare Vă rugăm să binevoiți a dispune amenajarea unui parc pe terenul dintre Spitalul «Pavel și Ana Cristea», Calea Ferată și Stadion..”. Este un memoriu din 22 martie 1935, semnat de peste o sută de cetățeni ai Bacăului. Memoriul lor e parcul nostru. De ieri, de azi, de mâine.
Apropo de povești, cu siguranță că mai fiecare dintre noi are câte ceva de istorisit despre Parcul „Cancicov”. Unii dintre noi ne-am născut aici, la Maternitatea din parc. Alții, aici au făcut primii pași. Mai toți ne-am plimbat, mână în mână, pe aceste alei. Azi, putem depăna toate aceste amintiri în și despre parcul orașului. Prin urmare, încercați să vă faceți puțin timp liber. Merită. Ne vedem în parc!
Dan Sion
Ştiaţi că…
… suprafaţa actuală a Parcul „Cancicov” este cu 38% mai mică faţă de Inventarul general al averii imobiliare şi mobiliare întocmit de Primăria Bacău la 1 aprilie 1939?
… valoarea terenului a fost evaluată în anul 1939 la 80 lei/mp? Prin adăugarea costului amenajărilor (plantaţii, drumuri, borduri, rigole, portal, ornamentaţii, pergole, iazuri – în total 800.000 lei), întregul parc era evaluat la 29,1 milioane lei, o sumă considerabilă pentru acea perioadă?
… proiectul arhitectului Eduard Pinard (1936), propunea o rezolvare riguroasă a circulaţiei interioare, compensată însă prin includerea pieselor de apă: piscină şi bazin decorativ în faţa stadionului, precum şi un lac artificial „cu boschete şi perspective scurte de la locurile de joc sau odihnă asupra unor partere de flori şi pieţe.” Din păcate, acest proiect spectaculos nu a fost decât parţial pus în practică?
… în cel de-al Doilea Război Mondial parcul a fost parţial distrus de tancurile germane (1944)?… după 1990, parcul a suferit o nouă diminuare a suprafeţei, ca urmare a construirii unui lanţ de garaje la intrarea din capătul Aleii Parcului şi mai ales prin retrocedarea controversată a peste 2 ha de teren unor persoane fizice şi juridice, pe latura vestică, în vecinătatea Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii?
… în urma unui concurs de idei organizat în anul 2010 la nivelul filialei Bacău-Neamţ a arhitecţilor, zona lăcuşorului ar fi trebuit să capete forma unei interesante construcţii tentaculare, cu funcţie de alimentaţie publică?
… gradul de acoperire cu vegetaţie lemnoasă este deficitar conform normelor recomandate pentru proiectarea parcurilor de odihnă (300-400 arbori/ha şi 600-1000 arbuşti/ha), impunând în viitor măsuri susţinute de plantare?
… dintre puţinele speciile rare, se pot menţiona exemplarele de molid înţepător (Picea pungens), glădiţă (Gleditsia triacanthos), magnolie (Magnolia denudata), arborele lui Iuda (Cercis siliquastrum), arborele prinţesei (Paulownia tomentosa), stejar roşu american (Quercus borealis)?
…de-a lungul timpului, parcul a purtat mai multe denumiri: Parcul „Spitalului Pavel şi Ana Cristea” (1937), Parcul „Nou” (1946), Parcul „Libertăţii” (în perioada comunistă)?
“Suntem parte a oraşului. Oraşul a devenit o parte din noi. Undeva acolo, pe o bisectoare a timpului citadin, bate o inimă verde: parcul. Nicăieri în Bacău nu mai găseşti o materializare atât de vibrantă pentru melanjul vârstelor noastre…” Prof. dr. Lucian Şerban
„Bacău nostru are o comoară de neprețuit ce se dăruieşte gratuit tuturor locuitorilor săi: Parcul Cancicov.” Prof. Valeriu Bogdăneţ
„Verde crud, verde crud…
Mugur alb, și roz și pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru și azur.” (George Bacovia)
„În urmă cu două secole, fiecare casă avea în jur câte o grădină cu flori și pomi, iar cei cinci-șase mii de băcăuani nu simțeau nevoia unui parc. În deceniul al șaselea al secolului al XIX-lea, Dimitrie Cracti, primul prefect al Bacăului, a avut inspirația să amenajeze în fața Bisericii «Sfântul Nicolae», «Grădină publică», oferind satisfacții celor aproximativ zece mii de băcăuani. În deceniul al patrulea al secolului trecut, peste o sută de cetățeni de frunte ai Bacăului au constatat că «grădina din centrul municipiului este prea mică…», au solicitat și apoi au luptat pentru înființarea unui parc care să asigure relaxarea celor peste 30.000 de oameni ce populau urbea Bacău. De atunci, parcul a suferit permanente modificări. S-a schimbat de cinci ori numele, s-a micșorat permanent suprafața, s-a modificat structura arboricolă. Suntem acum peste 130.000 de concitadini și marea majoritate dintre noi privim cu indiferență la soarta incertă a acestui parc. A venit timpul ca, amintindu-ne de ziua de naștere a parcului, să-i asigurăm supraviețuirea” Mihai Ceucă- cercetător amator al istoriei Bacăului
Scurt istoric al Parcului „Cancicov”
La data de 22 martie 1935, un grup de cetăţeni de frunte ai Bacăului (printre care Grigore Tabacaru şi C. D. Palade) a adresat o cerere primăriei pentru înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”. Pe baza memoriului întocmit de serviciul tehnic al primăriei, Consiliul Comunal al municipiului aprobă crearea unui parc de agrement, motivând convingător decizia: „întrucât grădina din centrul municipiului este prea mică, iar Parcul Gherăeşti fiind prea departe şi mijloacele de comunicaţie anevoioase şi costisitoare”, „grădina publică ce se află în oraşul Bacău putem zice că e o berărie cu grădină dar nicidecum pentru recreiarea şi împrospătarea sănătăţii oraşului”, „trebuie gândit în primul rând că un funcţionar sau chiar un locuitor muncitor, după ce îşi varsă sudoarea timp de 10 ore, voeşte şi el a se recreia cel puţin câteva ore sub un arbore sau chiar o pajişte frumoasă, pe care în oraşul Bacău nu o are, dar în parcul nou Eminescu o va găsi.”
Atât în memoriu, cât şi în schiţa de amplasament, parcul a fost denumit „Eminescu”, nume pe care însă nu l-a purtat niciodată efectiv. Controversele existente pe marginea destinaţiei respectivului teren, gândită iniţial pentru un cartier al demobilizaţilor din prima conflagraţie mondială, al văduvelor şi orfanilor de război au fost tranşate în final de recesiunea economică traversată de oraş: „…nu i s-ar putea da o mai bună utilizare în aceste vremuri de criză acestui loc viran, care deşi este destinat pentru împroprietărire cu loturi de case, aceasta nu se poate realiza decât cu mari cheltuieli, prin executarea de lucrări edilitare, absolut necesare pentru crearea unui cartier de locuinţe, deoarece situaţia financiară a comunei nu-i permite.”
După trei ani de la începerea primelor demersuri, Decretul Regal din 9 mai 1938 legaliza înfiinţarea parcului: „Terenul situat în oraşul Bacău, între calea ferată, drumul de la Sărata şi liziera oraşului se destină în conformitate cu planul de situaţie al Serviciului tehnic, plan pe care s-au trasat arterele principale de circulaţie prin cinci puncte, pentru înfiinţarea unui parc de agrement”.
După marea conflagraţie mondială, în deceniu cinci vor fi continuate plantările de arbori şi arbuşti, în paralel cu extinderea şi asfaltarea aleilor principale, rectificate prin trasee rectilinii, geometrice, diferite de planurile iniţiale. Următoarele două decenii au marcat cea mai amplă perioadă de sistematizare în care parcul se îmbogăţeşte utilitar şi ornamental cu majoritatea elementelor actuale, fără a se mai respecta planurile iniţiale de amenajare: cele două fântâni arteziene, restaurantul cu terasa „Parc” (1964), generalizarea iluminatului public (1969), amplasarea de busturi şi sculpturi (1965 – Mihai Eminescu, 1974 – ansamblul „Geneza” format din 22 coloane de lemn sculptate şi o poartă monumentală, 1976 – busturile în bronz ale lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri şi Alecu Russo, bustul în piatră al scriitorului Ion Creangă).
Stadionul – 1967
Zona de sud a funcţionat o perioadă sub forma unei grădini de vară în care băcăuanii au putut admira cântăreţi şi formaţii celebre de muzică populară. Aceeaşi perioadă marchează însă şi scăderea considerabilă a spaţiului verde, până la 24,5 ha în deceniul 8, prin construirea unor obiective educaţionale şi medicale (1961 – Institutul Pedagogic de 3 ani, 1966 – maternitatea, urmată de alte corpuri de clădire ale spitalului judeţean).
Simultan s-a conturat şi zonarea internă a parcului, complexului sportiv „Dinamo” adăugându-i-se, în contrapondere, dotări recreaţionale concentrate în jumătatea estică (loc de joacă pentru copii, sectoarele pentru jocuri statice, lacul).
Lucrările de reabilitare din ultimele decenii au vizat regenerarea spaţiilor verzi prin plantarea a peste 9000 de arbori şi arbuşti (molizi, pini, castani, tei, paltini, catalpa – 2000-2004, 2009), refacerea covorului asfaltic (1999-2000, 2005), amenajarea unui mic sector zoologic efemer (2003), modernizarea instalaţiilor de iluminat artizanal (2004), schimbarea mobilierului urban prin montarea băncilor din fier forjat şi lemn (2008), introducerea unor elemente decorative luminoase (2009), amplasarea unor monumente de for public (1994 – bustul eroului Ciprian Pintea, 1997- bustul de bronz al lui Mircea Cancicov, ministru de finanţe al României între anii 1936-1939 şi unul din artizanii înfiinţării parcului), modernizarea locului de joacă pentru copii (2011), amenajarea locului pentru animale de companie şi a sectorului cu bănci din vecinătatea Colegiului Naţional Pedagogic (2016) etc.
Orașul Bacău în 1933
Vegetaţia arborescentă este bine reprezentată, ocupând cca 90% din suprafaţa parcului (incluzând şi amplasamentul complexului muzeal, întins pe 0,84 ha). Diversitatea speciilor este relativ modestă, identificându-se 30 de specii de foioase şi răşinoase, frecvenţă mai mare având teiul, castanul porcesc, tuia, nucul negru, pinul silvestru, salcâmul, paltinul, frasinul, arţarii. Ca vârstă, dominante sunt exemplarele echiene, care păstrează o pondere însemnată, rezultată din plantările efectuate în primele decenii de la înfiinţare. Exemplarele tinere, plantate în etape după 1990, nu atenuează decât parţial vizibila rarefiere din unele sectoare precum zona lăcuşorului și treimea vestică a parcului.
Mai multe localități din Bacău riscă să fie obligate prin lege să-și schimbe denumirea. Este vorba despre acele localități care au în componența numelui litera „î”. Acestea pot fi schimbate pe viitor cu litera „â”, așa cum prevede o hotărâre a Adunării Generale a Academiei Române din anul 1993, când s-a decis revenirea la scrierea cu „â”.
Bîrsănești, Gîrleni, Pîncești, Pîrgărești, Pîrjol, Tîrgu Trotuș și Tîrgu Ocna ar putea deveni Bârsănești, Gârleni, Pâncești, Pârgărești, Pârjol, Târgu Trotuș sau Târgu Ocna, dacă proiectul propus de un grup de deputați PSD va fi votat de Parlament.
Documentul se află deocamdată în dezbatere, la comisii, urmând ca decizia Parlamentului să vină cel târziu la sfârșitul lunii aprilie. Dacă proiectul va trece și se va concretiza într-o lege, numele localităților vor fi schimbate. Pe lângă sigle, denumiri, ștampile, vor fi schimbate inclusiv actele de identitate, pașapoartele sau permisele de conducere.
Confuzia lui „â” cu „î”
Această confuzie ar fi înlăturată în momentul în care ar intra în vigoare proiectul de lege. Ideea proiectului a plecat de la o hotărâre a Adunării Generale a Academiei Române din anul 1993, când s-a revenit la scrierea cu „â”. Această aparent banală schimbare va da peste cap întreaga activitate a comunităților locale.
Cei care locuiesc în aceste localități vor trebui să-și schimbe documentele și să se confrunte cu birocrația anevoioasă. Soluția salvatoare ar fi aceea ca modificările în documente să se facă în momentul în care acestea vor expira.
„Dacă proiectul va deveni lege, cel mai probabil se vor schimba eșalonat documentele. Probabil după ce expiră. Ce se va emite după data respectivă, se va face cu noua denumire. Noi avem un nomenclator de localități, iar acesta se actualizează la București, la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. Noi nu putem scrie altceva decât spune nomenclatorul, iar ca să operăm avem nevoie de o lege clară”, declară cms.șef Ion Prisecaru, director executiv la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor a municipiului Bacău.
Schimbare nedorită de primari
Proiectul propus de deputații PSD pare a le fi străin deocamdată edililor locali. „Orice schimbare care intervine în bunul mers al lucrurilor presupune bani și nu cred că este momentul cel mai potrivit. Ca să schimbi Bîrsănești în Bârsănești, lucrul acesta va atrage o serie schimbări”, declară Gelu Botezatu, primarul comunei Bîrsănești.
Vestea posibilei schimbări de titulatură nu a fost primită bine nici în comuna Pîncești. Edilul Vișinel Grădinaru spune că din cauza acestei modificări ar putea pierde între 4 și 5 milioane de euro, bani ce au intrat în comună prin proiecte. „Avem proiecte europene în derulare, iar această schimbare ne-ar face mai mult rău decât bine. Am putea pierde acești bani! Eu nu resping ideea, dar nu e momentul acum. Mai mult mă încurcă decât mă ajută!”, declară Vișinel Grădinaru, primarul comunei Pîncești.
În prezent, schimbarea denumirii unei localități este posibilă doar în urma unui referendum local și prin lege aprobată de Parlament.
În 2015, un băcăuan, de 30 de ani, a primit o condamnare la Curtea de Casaţie din Praga de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de faptă criminală deosebit de gravă, în formă continuată, de procurare ilegală, falsificare şi modificarea unui mijloc de plată şi faptă criminală deosebit de gravă, în formă continuată, de fraudă (conform Codului penal ceh).
Recent, autorităţile judiciare cehe au solicitat recunoaşterea sentinţei penale şi transferul persoanei condamnate P.A.A. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei.
De altfel, băcăuanul a fost cel care a iniţiat cererea de transfer în România, pentru a fi alături de familie. P.A.A. a fost acuzat că, în colaborare cu un alt inculpat, urmărit separat, a verificat funcţionalitatea şi compatibilitatea bancomatelor folosite în Republica Cehă de anumite bănci pentru eventuala instalare a echipamentului de skimming. Cei doi au instalat pe un bancomat echipament de skimming, al cărui scop era de a copia ilicit datele de identificare şi de acces la conturile unor persoane şi de a arhiva codurile PIN la cardurile de plată.
Complicele băcăuanului a fabricat apoi falsuri ale unor carduri pe care le-a folosit în alte state pentru extrageri ilicite de numerar din bancomate. Conform actelor trimise de autorităţile cehe, P.A.A. a fost privat de libertate din data de 7.09.2011.
Pedeapsa pronunţată împotriva acestuia va fi considerată executată integral la începutul lui 2021. Restul de pedeapsă, însă, va fi executat într-un penitenciar din România după ce Curtea de Apel Bacău a dispus recunoaşterea hotărârii de condamnare pronunţată de Curtea de Casaţie din Praga şi transferarea condamnatului.
Concertmaestru la Orchestra „Teleradio Moldova”, „Maestra în Arte”, Natalia Ceaicovschi susţine concerte, recitaluri, are o intensă activitate didactică la Academia „G. Musicescu” din Chişinău şi la Conservatorul Benevento „N. Sala”şi cântă pe o vioară din secolul al XVIII – lea.
Maestru în Artă din Republica Moldova, violoncelist, dirijor al Orchestrei Naționale de Cameră a Republicii Moldova, manager artistic, profesor și impresar, Cristian Florea a studiat muzica cu mari artişti. Ca solist sau dirijor, a colaborat cu numeroase ansambluri muzicale din lume şi are un repertoriu foarte bogat, cu multe prime audiții, înregistrate. Marco Grisanti studiază pianul şi compoziţia la Academia Santa Cecilia, în Roma.
Pianist corepetitor, are o activitate camerală încununată de succes în Italia, Austria, Luxemburg, Spania, Argentina, Grecia, Canada, S.U.A, Japonia. Ceaicovschi, Florea, Grisanti sunt soliştii Triplului Concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, compus de Ludwig van Beethoven la Viena în anul 1804 şi dedicat prinţului Lobkowitz.
În partea a doua a simfonicului din această seară, ne vom delecta cu creaţia compozitorului vienez Anton Bruckner. Asemeni lui Beethoven, Bruckner compune 9 simfonii. O vom asculta pe a III-a, în re minor, omagiu adus lui Richard Wagner, compozitor pe care l-a venerat. Anul 1865, în München, marchează momentul când Bruckner asistă la premiera operei wagneriene Tristan şi Isolda.
La pupitrul orchestrei băcăuane se află Florin Totan, experimentat dirijor al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Rm. Vâlcea. Discipol al maeştrilor C. Bugeanu, Sergiu Celibidache şi F.Ferrara, câştigă concursuri în Austria şi Germania, are turnee de concerte în Europa, S.U.A, Brazilia, Mexic. In Memoriam Celibidache este proiectul prin care Totan face cunoscută filozofia muzicală şi dirijorală a lui Celibidache, în întreaga lume.
Începând de joi de la ora 15:00, până vineri la ora 20:00, judeţele Timiş, Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea, Braşov, Covasna, Argeş (parţial), Dâmboviţa (parţial), Prahova (parţial), Buzău (parţial), Bacău, Vrancea, Vaslui, Galaţi şi Constanţa se vor afla sub avertizare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ, intensificări ale vântului şi vreme deosebit de rece.
În Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, jumătatea de sud a Moldovei şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură ninsorile vor fi în extindere dinspre sud-vest şi în intensificare, se va depune strat nou de zăpadă, local consistent, iar temporar vântul va avea intensificări în medie cu 45 – 55 km/h, astfel că vor fi intervale de timp cu ninsoare viscolită şi spulberată.
În sudul şi în estul Dobrogei, precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune polei.
„Vremea se va menţine deosebit de rece până la sfârşitul săptămânii, cu precădere în jumătatea de sud-est, unde intensificările temporare ale vântului vor amplifica senzaţia de frig”, precizează meteorologii.
Peste o mie de cetățeni din Slănic Moldova au semnat un memoriu privind demiterea primarului Gheorghe Baciu prin referendum.
Memoriul și strângerea de semnături au fost realizate la inițiativa câtorva întreprinzători nemulțumiți de starea în care a ajuns orașul și de modul în care lucrează administrația.
Documentul a fost semnat de 1.145 de cetățeni și a fost depus la Prefectura Bacău pe 11 decembrie. Maricica Luminița Coșa, prefectul județului, a demarat procedurile prevăzute de Legea 215 a administrației publice locale și Legea 3/2000 privind organizarea referendumului.
A fost înființată o comisie care a analizat memoriul și au fost solicitate date Autorității Electorale Permanente privind numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele orașului Slănic Moldova.
Conform legii, în fiecare localitate componentă (Slănic Moldova, Cerdac, Cireșoaia), semnatarii memoriului trebuie să reprezinte 25 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot.
În verificarea veridicității semnăturilor și datelor de identitate au fost implicate Direcția județeană de evidență a persoanelor și Inspectoratul de Poliție Județean.
La ora aceasta, toate datele au fost transmise. „Urmează să constituim o comisie din care vor face parte câte un reprezentant din partea Judecătoriei în raza căreia intră UAT Slănic Moldova, a Primarului, Consiliului Local, Consiliului Județean și Instituției Prefectului.
Această comisie va verifica rapoarte primite de la IPJ, AEP și Direcția pentru evidența persoanei și va constata dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile”, a declarat Maricica Luminița Coșa.
Și această nouă comisie va face un raport pe care Prefectura Bacău îl va înainta Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Ultimul pas pentru declanșarea referendumului va fi prezentarea memoriului, de către MAI, în ședință de guvern.
Dacă jumătate plus unu dintre slănicenii care vor ieși la urne vor vota pentru demiterea primarului Gh. Baciu, acesta își va pierde funcția și vor fi organizate noi alegeri.
Două persoane au ajuns la spital, în urma unui accident rutier produs, în această seară, pe Podul Narcisa.
Poliţiştii spun că un bărbat de 66 de ani, aflat la volanul unui autoturism, nu ar fi adaptat viteza la condiţiile de drum şi a pătruns pe contrasens unde a intrat în coliziune frontală cu o maşină, condusă de o tânără de 34 de ani, din Bacău.
În urma impactului, ambele autoturisme au fost serios avariate, iar cei doi conducători auto au fost transportaţi la spital pentru investigaţii şi îngrijiri medicale.
Ei au fost testaţi cu etilotestul, rezultatele fiind negative.
Ieri, 20 martie a.c., poliţiştii rutieri au efectuat cercetări pentru a stabili cu exactitate împrejurările producerii unui eveniment rutier produs pe drumul comunal din Caşin, în urma căruia a rezultat o victimă.
Din cercetările efectuate la faţa locului s-a stabilit că un bărbat de 51 de ani, din comuna Caşin, în timp ce conducea o autoutilitară pe drumul sătesc, pe fondul consumului de alcool, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism, condus regulamentar de un bărbat de 45 ani, din localitate.
În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea conducătorului de autoturism care a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti, pentru îngrijiri medicale.
Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ în cazul bărbatului de 45 de ani şi 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat, pentru bărbatul de 51 de ani, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Oneşti unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducere sub influenţa alcoolului.
La data de 20 martie a.c., o patrulă de poliție din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Buhoci, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe raza comunei Tamaşi, au depistat în flagrant pe DJ 252 B, un conducător auto în vârstă de 27 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevazută şi ped. de art. 336 din C.P. urmând a se propune soluţie legală prin Parchet.
La data de 21 martie a.c., un echipaj de poliție din Oneşti a depistat în flagrant pe Bulevardul Mărăşeşti, un conducător auto în vârstă de 27 de ani, din comuna Helegiu, în timp ce conducea un autoturism sub influenţa alcoolului.
În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat o concentraţie de 0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Bărbatul a fost condus la Spitalul Oneşti, unde i s-au recoltat două mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Poliţiştii au întocmit dosar penal și se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.
La aceeaşi dată, în jurul orei 03.00, poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie au depistat în trafic un bărbat de 29 de ani, din comuna Scorţeni, care, în timp ce conducea un autoturism în Bacău sub influenţa alcoolului.
Conducătorul auto a refuzat testarea cu aparatul alcooltest, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Bărbatul este cercetat de poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.
Consilierilor locali nu prea le place să-și prezinte activitatea
Consilierii municipali băcăuani sunt tari la vorba dar muți când e vorba să-și pună pe hârtie realizările. Așa că, dacă ședințele de consiliu s-au purtat într-o atmosfera tensionată în ultimul an, cu dese vociferări, certuri și monoloage, când este vorba despre rapoartele de activitate, consilierii sunt muți ca niște pești.
Până la această dată doar cinci din cei 23 de consilieri locali și-au depus rapoartele de activitate pe anul trecut, între aceștia figurând și Elena Cosma, care nici nu mai face parte din Consiliu, demisionând pentru a prelua un mandat la Consiliul Județean.
Ceilalți patru consilieri care au depus rapoarte de activitate sunt Mihaela Ciocodei, Doina Dragomir, Gheorghe Dănilă și Gabriel Stan. Conform legii, raportul de activitate pentru anul trecut trebuia depus până la data de 31 decembrie 2017, dar, spune secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, în Bacău s-a dat ca reper primul trimestru astfel încât consilierii ar mai avea termen pâna pe 31 martie.
Ce au scris consilierii în raport?
Raportul de activitate al consilierei Mihaela Ciocodei (PSD) are două pagini și în el scrie că în 2017 a participat la toate ședințele și la toate întrunirile comisiei pentru cultură din care face parte. A inițiat un proiect de hotărâre și s-a întâlnit cu grupuri de cetățeni pentru a discuta problemele orașului.
Întâlniri cu cetățenii spune că a avut și Elena Cosma (PSRo), care mai spune că a participat la toate ședințele consiliilor de administrație ale unităților de învățământ din care a făcut parte.
Gheorghe Dănilă (PSD) spune că a luat cuvântul în ședințe ori de câte ori a constatat că punctul sau de vedere este necesar și oportun. El a mai participat și la audiențele organizate la sediul Primăriei, s-a prezentat la ședințele cu cetățenii din cartiere și a participat la o serie de acțiuni cu caracter civic, comunitar, cultural și educativ.
Gabriel Stan (PSD) este inițiatorul a opt proiecte de hotărâre care au fost aprobate. Unele se referă la recompensarea elevilor, acordarea de ajutoare financiare elevilor cu burse de studiu oferite de alte state, înfrățiri între Bacău și alte orașe, schimburi de experiență.
Pe lângă ședințele de consiliu sau cele ale comisiei din care face parte, Doina Dragomir a participat, după cum spune în raport „la un număr însemnat de manifestări și evenimente cu caracter social, cultural, educativ, comemorativ” din Bacău.
Sancțiuni inutile
Din cei 23 de consilieri, cât numără legislativul local, doar 13 au depus raportul de activitate pe anul 2016. Cum în 2016 au fost alegeri, trebuiau să depună rapoarte de activitate și aleșii care au format Consiliul care și-a încetat activitatea în acel an, însă un singur consilier – Laurențiu Diaconu Novac – a făcut-o.
Cel puțin acestea sunt informațiile publicate pe site-ul municipalității. Pe 2015 figurează cu rapoarte depuse doar trei consilieri.
Oficial, nu există sancțiuni pentru nedepunerea acestor rapoarte, însă, există voci care susțin că acest lucru ar fi echivalent cu neîndeplinirea atribuțiunilor de ales local. Astfel, OG 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale prevede că „Încălcarea de către consilieri a obligaţiilor ce le revin în exercitarea mandatului constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor legii statutului aleşilor locali”.
Sancțiunile merg de la avertisment până la retragerea indemnizației de ședința.
Pe 21 martie, lumea întreagă marchează Ziua Internațională a Copiilor Străzii, stabilită în 1998, prin rezoluția Forumului Internațional „Prietenii copiilor străzii”, desfășurat în Varșovia.
Tot azi, 21 martie, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău lansează campania „Atitudinea ta față de fenomenul cerșetoriei poate face diferența”. Scopul acesteia este informarea și conștientizarea băcăuanilor, a comunității, cu privire la riscurile la care sunt expuși copiii care cerșesc.
Campania va dura până pe 1 iunie și va cuprinde acțiuni de informare în stradă, susținute de specialiștii DGASPC și foști copii ai străzii, actuali beneficiari, care vor vorbi cu trecătorii, dar și workshop-uri educative în școli și licee privind problematica copiilor străzii.
La Adăpostul „Morcoveață” va fi organizată o zi dedicată proiecției de filme motivaționale, cu scopul descurajării cerșetoriei. Adăpostul va mai găzdui și activități de creație, cu foști copii ai străzii, cu tema „Tradițiilor românești de Paște”.
Orășelul copiilor… străzii
Timp de peste două luni, cât va dura campania, copiii care au cerșit în stradă și sunt, acum, beneficiari ai DGASPC, își vor vizita rudele.
De asemenea, vor fi organizate standuri de dezvoltare personală prin intermediul cărora copiii ocrotiți la „Morcoveață” și în Centrul de primire în regim de urgență, alături de specialiști, vor oferi materiale și testimoniale tuturor celor ce vor vizita „Orășelul copiilor”. Astfel de acțiuni vor avea loc și în Onești, Tg. Ocna, Moinești, Buhuși.
„Prin aceste demersuri, specialiștii Complexului de servicii sociale pentru intervenție în situații de urgență în domeniul protecției copilului își propun promovarea serviciilor destinate copiilor străzii și familiilor acestora, reformă inițiată încă din anul 2001, prin înființarea primului Serviciu de lucru stradal, desemnat model de bună practică și dezvoltat ulterior la nivel național”, arată Daniela Țîțaru, director general al DGASPC Bacău.
Timp de două săptămâni la rând, Bazinul de Înot din Bacău devine principalul pol de atracție pentru natația din România. De astăzi și până duminică, Bacăul găzduiește Campionatul Național de Înot pentru Seniori, Tineret și Juniori. Iar weekend-ul următor va veni rândul Naționalelor de sărituri în apă să decerneze medaliile în municipiul nostru.
Competiția care deschide calendarul oficial al Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, CN de Înot va reuni la start aproximativ 380 de sportivi din toată țara înscriși la masculin (Seniori- 19 ani și mai mari, Tineret- 17-18 ani, Juniori 15-16 ani) și feminin (Senioare- 18 ani și mai mari, Tineret – 16-17 ani, Junioare – 14-15 ani).
Aceștia se vor lupta pentru medalii, dar și pentru biletele de participare la diferite competiții internaționale. Și asta pentru că Naționalele de Înot de la Bacău constituie criteriu de selecție a loturilor naționale ce vor participa la Europenele de Seniori de la Glasgow, Europenele de Juniori de la Helsinki și Olimpiada de Tineret de la Buenos Aires.
Bacăul se prezintă în competiție cu 15 înotători legitimați la trei cluburi, după cum urmează:
CSM Bacău- Marius Radu și Alin Artimon (ambii Seniori), Daniel Botez (Juniori)- antrenor Ovidiu Galeru; Bianca Ivacson (S), Rareș Drugă (Tineret)- antrenor Silviu Șalgău.
SCM Bacău- Daniel Martin (T)- antrenor Iulian Matei; Carina Pădurariu (T), Ana Sicoe (J), Cristian Verman (J)- antrenor Adrian Negru; Ariana Dodiță (T), Georgiana Cojocaru (T)- antrenor Silviu Șalgău.
CS Nautica- Toma Adam (J), Marian Sprianu (J), Maria Tica (J), Alexandru Istrate (J)- antrenor Sabin Jitaru.
Campionatul Național de Înot de la Bacău cuprinde două reuniuni zilnice și se va încheia duminică, 25 martie. Prima reuniune este programată azi, la ora 9.30, sesiunea a doua urmând să se desfășoare de la ora 17.00. Între cele două ședințe de concurs se va derula festivitatea de deschidere a campionatului.
Trei avarii seacă astăzi robineții mai multor băcăuani, în trei zone diferite. Una dintre sistările la apă a fost anunțată pentru zona Orizont, mai exact pe strada Castanilor, nr. 7, unde a cedat o conductă de apă rece. Pentru a se putea interveni în rețea, apa va fi sistată temporar preț de șase ore.
Lucrările au început la ora 9.00, iar lipsa apei o vor resimți inclusiv consumatorii de pe străzile Castanilor, Garofiței, Carpați și Calea Mărășești.
O situație similară întâlnim și în perimetrul Pieței Nord, în zona Miorița, acolo unde a fost identificată o pierdere de apă în sistemul de distribuție. În cazul de față, nu vor avea apă rece în case băcăuanii care locuiesc pe străzile Mioriței, Iosif Cocea și Bucium. Timpul de execuție al lucrărilor este același.
Pentru remedierea celei de-a treia avarii se lucrează în cartierul CFR. Intervenția are loc ca urmare a sesizărilor făcute de consumatorii care locuiesc pe str. Gheorghe Șincai. Aceștia reclamă presiunea scăzută a apei, drept pentru care se verifică rețelele din zonă.
Gala Națională a Excelenței în Asistența Socială, desfășurată marți seara, la Ateneul Român, și-a desemnat câștigătorii.
Evenimentul este organizat, în fiecare an, de către Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (CNASR) pentru a marca Ziua Mondială a Asistenței Sociale și a răsplăti munca celor care s-au implicat în dezvoltarea asistenței sociale la nivel local și național.
„Politicianul anului 2017”, desemnat în urma voturilor online și a deciziei juriului, este Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău. Ceilalți doi finaliști ai acestei secțiuni au fost Maria Grapini, membră în Parlamentul European, și Dănuț Dinu, consilier municipal în Pitești.
Un alt titlu care ajunge în județul Bacău, la această ediție, este „Premiul pentru asistentul social din domeniul incluziunii sociale”, acordat pr. Ilarion Mâță, președintele Asociației „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” din Hârja-Oituz. Părintele Mâță a fost selectat ca finalist și pentru „Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor vârstnice și îngrijrii la domiciliu”.
Județul Bacău a avut nominalizați și la alte categorii, care merită, și ei, amintiți: Premiul pentru asistentul social din domeniul protecției copilului – Mihaela Cucu, DGASPC, Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor cu dizabilități – Roxana Ciciu, CRRN Răcăciuni, Premiul pentru asistentul social din domeniul persoanelor vârstnice – Elena Rusu Găman (asistent social la FSC), Premiul pentru asistentul social din domeniul asistenței comunitare – Mirela Nicoleta Crăciun (comuna Sărata) și Florin Cristea (comuna Colonești), Premiul instituția anului – Asociația „Lumina” și Asociația „Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, Premiul pentru cea mai activă sucursală – CNASR Bacău.
Acum 2-3 generaţii, plastilina era jucăria preferată a copiilor, iar modelarea ei avea drept scop creşterea atenţiei, creativităţii, memoriei, inclusive a simţului proporţiei. Din nefericire, plastilina a fost rapid data la o parte din cauza apetitului tot mai crescut al generaţiei actuale pentru gadget-uri, iar acest lucru se poate observa şi în deficitul de atenţie, de memorie şi chiar de creativitate de care suferă tot mai mulţi copii.
În opinia psihologului Lenke Iuhoş, a le oferi copiilor noştri câte puţin din bucuriile copilăriei noastre nu înseamnă că suntem părinţi demodaţi, ci că ne dorim să împărtăşim cu ei experienţe care nouă ne-au folosit şi care ne-au ajutat să devenim cine suntem astăzi.
“Personal, nu îndemn la renunţarea la tehnologie, deoarece ne dorim ca micuţii noştri să fie adaptaţi în societatea în care trăiesc şi pe care o vor conduce. În acelaşi timp, nu consider că este cu nimic demodat în a le transmite copiilor noştri din valorile cu care noi am crescut.
Diversitatea îl va ajuta mai mult decât credem. Între două jocuri de FIFA sau Angry Birds, îi putem arăta ce înseamnă să joci De-a v-ati ascunselea, 9 pietre, Victoria, coci sau, de ce nu, jocul cu plastilina”, explică psihologul Lenke Iuhoş, specialist în psihologia copiilor şi adolescenţilor.
Totodată, specialistul afirmă că este demonstrat ştiinţific că plastilina îl ajută pe copil în 4 puncte ale dezvoltării sale fizice şi mentale, precum:
Creativitatea. Jocul cu plastilina are o contribuţie majoră în dezvoltarea cogniţiei şi a creativităţii copilului, prin faptul că îi stârneşte capacitatea de a vedea şi de a crea dintr-un material, o formă.
Atenţia. “Deficitul de atenţie a devenit o problemă tot mai serioasă în rândul copiilor, iar jocul cu plastilina îl poate ajuta să observe detalii pe care altminteri nu le putea observa. Mai mult decât, atunci când copilul se focusează să contruiască un animal sau un chip din plastilină, îi creşte considerabil rezistenţa la frustrare, deci este mult mai răbdător cu lucrurile pe care le face. Pe lângă răbdare, copilul îşi va antrena perserverenţa în muncă, ceea ce îl va ajuta la şcoală, la examene şi, mai târziu, în carieră”, declară psihologul Lenke Iuhoş.
Memoria. “Memoria este capacitatea de a lucra cu informaţii clare sau mai puţin clare, care rămân întipărite în subconştientul nostru. Datorită jocului cu plastilina, copilul îşi va concentra mai mult atenţia pe cum arăta un delfin, unde l-a văzut ultima dată, ce culoare are etc., pentru a încercă să-i dea o formă cât mai exactă”, spune Lenke Iuhoş.
Simţul proporţiei. “Simţul proporţiei este capacitatea copilului de a utiliza plastilina cu precizie. Îi dă formă plastilinei, o lungeşte, o apasă, formează elemente mici etc. Acesta este momentul în care mâinile lui devin tot mai puternice şi finuţe la detalii. Dacă va exersa cu plastilina, copilul va începe să scrie mai frumos, să fie mai ordonat în gândire şi în acţiune, să execute corect exerciţiile fizice şi, desigur, să înceapă să îşi exprime sentimentele şi cu ajutorul limbajului corpului”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.
Intrăm într-o hală obișnuită, cu piese de la utilaje depășite de mult de tehnica actuală. Pe peretele frontal, ca în revistele cu benzi desenate, în câteva cadre succesive se derulează întreaga poveste a vinului. Pictura îmi aduce aminte de ilustrațiile de la începutul anilor ’60, de influență consomolistă, din manualele școlare.
Dăm într-un hol îngust și niște trepte din beton, pe care nu pot coborî odată două persoane. Pereții sunt și aici pictați. Pe o parte viile doldora, căruțe și tineri cu coșărci pline cu struguri. În față, o hangiță cu ulcica lângă șirul de butoaie, iar pe peretele din dreapta, nunta românească. După încă o ușă din metal – accesul este strict controlat – ai sentimentul că spațiul imens te apasă. Intrăm în „tunelul de frig”.
Sunt 28 de cisterne frigorifice, aliniate de o parte și de alta, date cu silicat de sodiu, în care se turna vinul adus din județ. Erau izolate cu plută. Se prelucrau între 100-150 vagoane de vin pe lună. Lucrau atunci 250 de angajați, în trei schimburi. De aici dăm în crama propriu-zisă, unde 202 budane din stejar, cu dimensiuni între 1.500 și 6.000 litri, aliniate pe două nivele, țineau vinul la maturare. „Doaga de stejar îi dă voie să respire, mă lămurește Jănică Axente. Prin intermediul ei se face un schimb, exact atât cât trebuie vinului ca să se producă fenomenul de învechire.
Sunt esterificări care se produc în timp. Un specialist, un oenolog, recunoaște vinul obținut la baric. Adică în butoaie. Până și mărimea lor contează. Dacă sunt prea mari, suprafața de schimb este mai mică la unitate de litru. Trebuie să scrieți acolo la ziar: Vinoteca a fost copilul de suflet al inginerului Erimicioiu. Primăvara, mă trimitea să aleg vinurile pentru colecție. Mergeam cu băieții care erau de meserie, le alegeam și le aduceam aici, unde urmau apoi, în mod natural, procedeele tehnologice de stabilizare și îmbuteliere.” Îl văd nerăbdător să vadă ce a mai rămas din colecție. Când deguști o fetească la interval de 30 de ani, și buchetul ei îți rămâne în memorie, ești curios să vezi ce evoluție a avut acel vin, în timp.
În spatele unei uși masive de stejar, dăm de intrarea în vinotecă. Picturile parcă au un cod al lor, ceva din Indiana Jones, punctând direcția. Pânzele de păianjeni nu lipsesc nici ele. De la nivelul solului, până în tavan, în cușete ca de tren, dar din beton, se odihnesc în liniște, mii de sticle. Multe au mai coborât pe traseu, lăsând compartimente goale. Vinoteca a fost creată în scop științific, pentru a studia evoluția vinurilor în timp.
A început să se contureze cam la doi ani după înființarea întreprinderii, în 1967. Colecția din Bacău avea în 1989, peste 150.000 de sticle. Acum au mai rămas mult mai puțin de jumătate. Este puțin impropriu spus „Vinurile lui Ceaușescu”. A băut și el câteva sticle. Mai ales că se mândrea cu vinul produs de el, din strugurii cultivați la reședința de la Snagov. Noroc că nu a venit prea des la vânătoare, la Pralea. Atunci, stresul celor de aici era imens.
„Parcă aud și acum. Mă sună seara Erimicioiu. Era Alexandrina Găinușă, Prim secretar. Jănică! A primit tovarășul Ichim ordin că vine Ceaușescu la vânătoare. Trebuiesc luate măsuri de precauție.”
La o vizită de acest fel, plecau către locul de cazare 125 de sticle de vin, de cea mai înaltă calitate. Pe lângă vinul destinat conducătorilor, mai erau trimise și câteva lăzi cu sticle, pentru cei din anturajul lui. Obligatoriu, și o cisternă cu apă potabilă, de care răspundea direct… directorul actual. ,,El prefera vinurile roșii, seci, care mergeau cu friptura de vânat. Solicita Merlot, pe care îl aveam de la Podu Turcului, Busuioacă de Bohotin şi Zghihara, pentru care eram desemnat să fac rost de la Huși. Elenei îi plăcea cel mai mult, Cabernetul Sauvignon de Podu Turcului, recolta din anul 1975, pentru că era un vin demisec dulceag”, își amintește Dan Mandrea.
Degustarea
Există o condică de evidență a vinurilor selectate pentru derularea acestui protocol. Sunt alese câteva sticle din soiuri și ani diferiți. Paharele sunt subțiri, din cristal, cu picior lung. Sticlele sunt privite mai întâi cu atenție, în contralumină, în fața unei lumini albe, puternice. Dopul este scos cu atenție, studiat, mirosit. Acum se vede mâna maestrului. Dintr-o smuncitură, eventualele impurități rămase sunt vărsate într-o carafă de sticlă. Apoi se toarnă cu zgârcenie în pahare.
Fac și eu ce fac specialiștii. Privesc, miros, gust, îl plimb printre obraji, înghit, plescăi din limbă. Mai iau o înghițitură de confirmare, apoi vărs ce a rămas… în carafă. Lucian Ciubotaru mă vede. ,,Nelu! Ții regim? Nu te lua după ei. Cu așa vin rar te întâlnești.” I-am urmat sfatul. Până la finalul degustării, am tratat cu seriozitate fiecare înghițitură. Nu a fost suficient… ca să-mi dau și eu cu părerea. Am aflat în schimb unul din secretele care au făcut ca vinul să-și păstreze calitatea. Sticlele au stat nemișcate timp de 30 de ani.
Cu o floare nu se face primăvară. Am în memorie cercul peste care s-a pus cruce. Privesc pe cvadrant, zona de vest a orașului, așa cum arată astăzi. Perspective există. Noi societăți, având profile de activitate total diferite de cele istorice, fac deja bani. Vinalcool are suficient spațiu și bază logistică pentru depozitare și distribuție. „Vinurile roșii – Merlot, Cabernet – au depus parte din culoare, lucru absolut normal. Asemeni vinurilor albe – Aligote de Colinele Tutovei, Zghihara de Huși, Feteasca de Podu-Turcului, Riesling din zona Frumușelu-Glăvănești – și-au păstrat calitătile organoleptice, căpătând acel gust de flori de câmp și accentul specific de maderizat al vinurilor vechi.
În AGA, de la începutul lunii aprilie vom decide casa de licitații cu care vom demara valorificarea vinotecii, parțial sau în întregul ei. Vinurile care au stat pe masa familiei Ceaușescu și a invitaților lor, din sfera elitei lumii acelor vremuri, unii pe care istoria recentă i-a consemnat dictatori, vor avea sigur căutare. Sunt unice! Dar exclusivitatea costă! ” Economistul Lucian Manuel Ciubotaru, acționarul majoritar al societății, tot cu pixul în mână, lungește cu puncte puncte raza sfertului de cerc. Unghiul deschide alte perspective!
PISA. Studiu inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), destinat să evalueze performanțele elevilor la matematică, științe și lectură. Este o adevărată sperietoare pentru sistemul de învățământ românesc (lipsit de realism/pragmatism și de strategii, birocratizat până la absurd și doldora de reflexe scolastice).
Scopul testelor PISA: de a verifica modul în care copiii pot aplica, în lumea reală, informaţiile primite la școală. Testele PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci doar ce știe să facă el cu ea. În ce măsură dețin elevii aflaţi către finalul unui nivel de studiu competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de baza esenţială atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii? Aceasta-i întrebarea. PISA vrea să prevină consecințe dramatice ale educației.
Ați întâlnit ingineri români (supercalificați în studiul energiei electrice) care nu știu să monteze/repare o banală priză? Anomalii de acest gen dorește studiul PISA să prevină. Nu vrea cunoștințe încarcerate în memorie și idolatrizarea algoritmicii, ci euristică, brainstorming, capacitatea de a oferi soluții pentru viața reală.
La ultimul test PISA (2015), 42% dintre elevii români de 15 ani au fost apreciați ca fiind analfabeţi funcţional. Știu să citească, dar nu pricep ce scrie în text. Cunosc formule savante de calcul, dar nu știu la ce/cum să le folosească în viața reală. Parcă ar fi membri ai Guvernului sau ai Parlamentului! În perioada aceasta sunt aplicate iar teste PISA, în licee.
Cu un sistem educațional centrat doar pe valori neprietene cu viața reală, nu putem miza pe rezultate optimiste. Firește, la nivel ministerial vom drege busuiocul, cochetând cu aura noastră de savanți ai educației. Normalitatea locuiește însă în capul sistemelor de evaluare PISA, nu prin Mi(ni)sterul Educației noastre.
