Chiar îl iubim pe Cuza?
Toată țara îl iubește pe Cuza, dar dacă, printr-o minune, s-ar întoarce din morți și ar domni peste România, jumătate din cei care-l laudă astăzi, ar ajunge să-l urască. Noi îl știm pe Alexandru Ioan Cuza ca artizan al Unirii de la 1859, deși, între noi fie vorba, domnitorul a fost mai mult fațada, de ițele afacerii având grijă Mihail Kogălniceanu.
De reformele pe care le-a introdus vorbim mai puțin. Astăzi, dacă s-ar face reformele lui Cuza, s-ar ridica jumătate de țară împotriva lui. Păi, cum, adică, să se ia din pământul boierilor și să se dea țăranilor?! Asistații social să fie împroprietăriți? Unde s-a mai văzut așa ceva?! Și cum, adică, să se confiște averile bisericilor și mănăstirilor? Cum să se lase clerul fără păduri, firme, mașini de lux, case de vacanță și fără conturile din bănci!? Să se reformeze învățământul?! Reforma Justiției?! Organizarea și dotarea Armatei? Reformarea impozitelor?! Păi de jumătate de an sunt manifestații în toată țara doar pentru că Parlamentul dorește să modifice legislația din Justiție!
Cuza nu ar avea nici o șansă să conducă România în zilele noastre.
Nici pe plan extern nu ar fi stat mai bine. La 1859 era sprijinit de Napoleon al III-lea, care avea interesul să pună stavilă expansiunii rusești către Dunăre. Franța învinsese militar Austria, se înțelesese cu Anglia și forțase Turcia să accepte Unirea. Astăzi, însă, România nu are nici un prieten extern cum a avut la 1859. Desigur, atunci și Franța avea interesele sale, care au coincis fericit cu cele ale României. Astăzi, însă, toți „prietenii” externi ai țării au un singur inters: să încaseze cât mai mult. Ori din vânzări de arme expirate, ori din exploatarea resurselor, ori vânzându-ne lucruri pe care nu le mai putem produce deoarece tot ei ne-au distrus capacitățile de producție.
Reformele lui Cuza ar fi taxate astăzi drept „comuniste” de către o generație confuză, îndoctrinată cu teze neoliberale, care consideră că privatizarea este soluția la orice. Să-ți ajuți aproapele, să schimbi perspectiva economică, să schimbi modul de a face politică sună ca dracu’ pentru un popor care de 30 de ani este bombardat cu sloganuri, victimă a unei campanii majore de spălare a creierului.
Există în America Latină o populație care, odinioară, stăpânea terenuri agricole întinse și care construise o civilizație. Conchistadorii le-au luat pământurile și i-au împins spre munți. Nu se pot întreține din agricultură pentru că nu mai au pământ, școli nu au, sunt condamnați la o viață de pauperi. Pentru a rezista realității, marea majoritate a acestei populații se droghează mestecând frunze de coca.
Și românii stăpâneau, odinioară, o țară, cu agricultură, cu industrie. Ce mai deținem astăzi? Doar dreptul de a cumpăra alimente și mărfuri industriale produse și vândute de companiile străine.
Și ne plângem că nu se ridică lideri adevărați care să repună lucrurile în făgașul lor normal. Uităm că, atunci când se ridică un lider, cum a fost cazul lui Cuza, îl dăm jos și-l alungăm din țară.
„Explozie” la pompele de carburanți
– prețurile în benzinării sunt mai mari cu 3 la sută față de începutul anului
Băcăuanii care și-au alimentat mașinile în stațiile de carburanți au putut observa cu ușurință creșteri de prețuri la pompe. Astfel, în doar două săptămâni, prețurile carburanţilor au crescut cu 3%. Mai exact, prețul benzinei a crescut, în medie, cu 16 bani pe litru, iar cel al motorinei, cu 15 bani pe litru.
De exemplu, acum, în stațiile Peco din Bacău, deținute de OMW Petrom, compania cu cea mai dezvoltată rețea de benzinării, un litru de benzină de 95 costă 5,30 de lei, iar unul de motorină obișnuită, 5,40 de lei. Interesant e că, de regulă, cei care își făceau plinul la mașină se bucurau de clasica reducere de weekend, de 6 bani pe litru, însă la pompă au constatat că prețul e mai mare și decât cel din timpul săptămânii.
La data de 1 ianuarie, preţul mediu la benzină era de 5,16 lei pe litru, iar preţul mediu al motorinei de 5,27 lei pe litru. Ca titlul de comparație, în urmă cu exact un an, în ianuarie 2017, urmare a eliminării taxei de 7 eurocenţi pe litru, concomitent cu scăderea TVA, de la 20 la 19 la sută, în Bacău, benzina obișnuită se vindea cu 4,76 de lei, iar motorina cu 4,73 litrul.
Ce-a fost și…ce va urma?
De altfel, în ultimele șase luni, prețul petrolulului a crescut cu peste 50%, ajungând în prezent la 70 de dolari barilul, un nivel maxim al ultimilor trei ani. Scumpirea vine pe fondul cererii mai mari (rezervele de petrol ale Statelor Unite s-au redus, anul trecut, iar cererea a crescut, în prezent, pe fondul iernii extrem de reci din nord-estul Americii) şi a tensiunilor geopolitice (crizele politice din Venezuela şi Iran).
Or, aceste creșteri au angrenat o scumpire a carburanţilor la pompă, evident, și pe fondul taxelor mai mari aplicate acestor produse. Să ne aducem aminte, astfel, de majorarea, în două trepte, a accizei, toamna trecută, ceea ce a făcut ca motorina să fie cu aproape un leu pe litru mai scumpă decât astă-vară.
Un plin de motorină de 50 de litri este acum cu 47 de lei mai scump decât acum şase luni. De reținut că preţul carburanţilor la noi este format din preţul propriu zis al mărfii, care ţine cont de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere, şi taxele aplicate de stat. La nivelul actual al prețului carburantului, taxele aplicate la noi înseamnă…53% din preţul unui litru de benzină şi 50% din preţul unui litru de motorină.
Mulţi analişti şi traderi se aşteaptă ca petrolul să continue să se scumpească, în vreme ce unii experţi încearcă să tempereze aşteptările pieței de profil. Este mai acceptată, însă, varianta ca scumpirea de început de an să se tempereze, astfel încât, în 2018, preţul petrolului să aibă un nivel mediu de 60 de dolari pe baril.
Sute de străini au ales Bacăul
– poliţiştii băcăuani de la Imigrări au în evidenţă peste 1.700 de persoane, marea majoritate din state terţe, restul din Uniunea Europeană şi nu numai
Anul trecut, poliţiştii Serviciului pentru Imigrări Bacău au asigurat managementul şederii şi rezidenţei pe teritoriul judeţului Bacău pentru 1.759 de persoane, dintre care 1.217 străini din state terţe, cei mai mulţi din Moldova, Turcia, Siria, China şi Albania, şi 542 de cetăţeni din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European (SEE) sau Confederaţia Elveţiană, majoritatea fiind din Italia, Germania, Grecia, Marea Britanie şi Spania.
[lock_content]
Străinii care au ales să-şi stabilească reşedinţa la noi au făcut-o pentru reîntregirea familiei, ca să studieze aici, unii s-au angajat ori s-au stabilit permanent în Bacău. În 2017, au fost primite 84 de invitaţii, majoritatea fiind depuse pentru străini din Siria, China, Egipt, Pakistan şi Iran. Poliţiştii de imigrări au aprobat prelungirea dreptului de şedere şi au emis 469 de permise de şedere, dintre care 440 pentru şedere temporară şi 29 pentru şedere pe termen lung. În aceeaşi perioadă au fost înregistrate şi 29 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 21 de avize de angajare pentru lucrători permanenţi. Cei mai mulţi dintre străinii care au venit să lucreze în Bacău sunt muncitori necalificaţi şi s-au angajat în industria lemnului ori în construcţii.
Dar toţi aceşti cetăţeni trebuie să respecte legislaţia ţării noastre şi pentru a-i depista pe cei care au ignorat-o, oamenii legii au organizat 84 de acţiuni şi controale, în urma cărora au fost depistaţi 26 de străini care nu erau în legalitate. „Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea/prelungirea dreptului de şedere au fost emise 15 decizii de returnare prin care s-a stabilit obligaţia de returnare sau termenul pentru plecare voluntară de pe teritoriul României. Doi străini au fost îndepărtaţi sub escortă, iar ceilalţi au fost puşi în legalitate.
În trei cazuri s-a aplicat măsura de nepermitere a intrării în România pe perioade cuprinse între 6 luni şi 5 ani”, a declarat comisar şef Cristian Bogdan Holtea, şeful Serviciului pentru Imigrări al judeţului Bacău. Cetăţenii pentru care s-a aplicat această măsură erau veniţi din Maroc, Tunisia şi Siria, iar perioada de interdicţie a fost mai mare pentru cei care au stat mai mult în ilegalitate. Anul trecut, poliţiştii de imigrări au aplicat şi 51 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 15.000 de lei, pentru diferite abateri.
[/lock_content]
Spaţiul găsit pentru Judecătoria Moineşti nu este suficient
Anul trecut, conducerea Judecătoriei Moineşti atrăgea atenţia, încă o dată, că spaţiul în care funcţionează este neîncăpător, comparativ cu volumul de activitate şi schema de personal. Problemele cu care se confruntă instanţa, reclamate ani la rândul, sunt multiple – arhiva este mică, la fel şi locul de studiere a dosarelor, nu există cameră de consiliu sau camere de audiere a minorilor, angajaţii stau îngrămădiţi în birouri etc.
De-a lungul timpului s-au tot purtat discuţii pe tema mutării instanţei, dar nu s-a găsit niciun spaţiu în oraş suficient de mare. Ministerul Justiţiei a reînnoit, totuşi, adresele trimise autorităţilor locale pentru identificarea de spaţii în ideea de a sprijini instanţele. Iar în decembrie 2017, autorităţile din Moineşti păreau să fi găsit o soluţie.
Prin hotărâre de Consiliu Local, s-a schimbat destinaţia din spaţiu de învăţământ a unei clădiri în care a funcţionat Şcoala de Arte şi Meserii în spaţiu necesar desfăşurării activităţii Judecătoriei Moineşti, pe durată nedeterminată.
Din păcate, însă, nici această variantă nu rezolvă problema, cel puţin la acest moment, este concluzia reprezentanţilor Curţii de Apel Bacău, după inspecţia făcută în teren. „E o clădire mai mare cu 179 mp decât clădirea Judecătoriei, are în interior un spaţiu de 799 mp, însă nu poate fi folosită aşa cum este, în forma actuală, nu sunt birouri pentru judecători şi personal. Cum este configurată acum clădirea, spaţiul poate fi folosit pentru săli de şedinţă şi arhive, mai există o sală de sport care ar putea fi folosită pentru arhiva veche, dar nu sunt spaţii pentru birouri.
Acum, e posibil, dar trebuie făcută o expertiză pentru a vedea în ce măsură ar putea fi construit încă un nivel, eventual o mansardă pentru birouri. În mod cert, acum, aşa cum este, clădirea nu poate fi utilă pentru sediul Judecătoriei. Clădirea nu este degradată, poate fi folosită, dar nu e suficient spaţiul”, explică preşedintele Curţii de Apel Bacău, judecătoarea Maria Violeta Chiriac. Propunerea de mansardare a clădirii urmează să fie trimisă la minister şi, în funcţie de răspuns şi de fonduri, se va lua o decizie.
Anul trecut în Bacău: Peste 400 de societăţi comerciale au fost „vizitate” de hoţi
În anul 2017, în municipiul Bacău, au fost sesizate 424 de furturi din societăţi comerciale, cu 53 mai puţine faţă de anul 2016. Dar hoţii nu au dat lovitura doar la agenţii economici. Şi maşinile au fost în vizorul lor, fiind comise 176 de furturi din autovehicule, cu 38 mai puţine faţă de anul anterior.
Poliţiştii spun că atât furturile din societăţi, cât şi cele din auto au fost săvârşite pe toată raza de competenţă şi că nu s-au identificat anumite zone din municipiul Bacău care să prezinte un risc criminogen ridicat.
Din numărul total de 600 de furturi din societăţi comerciale şi din autoturisme, 329 au fost constatate în flagrant, fiind reţinuţi 36 de autori şi după prezentarea lor în faţa procurorilor sau la instanţă, doar 8 suspecţi au fost arestaţi preventiv.
Pentru prevenirea faptelor de acest gen, poliţiştii spun că au desfăşurat activităţi preventive, dar şi controale.
„În vederea prevenirii şi combaterii furturilor din societăţi comerciale şi autovehicule, poliţiştii au organizat acţiuni operative, controale la societăţi comerciale privind respectarea prevederilor Legii 333/2003 (n.r.- legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor), au desfăşurat activităţi preventive şi de pregătire antiinfracţională a cetăţenilor, precum şi alte activităţi specifice poliţieneşti”, a declarat agent şef adjunct Cătălina Creţu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău.
Reamintim că, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, două chioşuri amplasate pe aleea principală din Parcul Cancicov, din municipiul Bacău, au fost sparte de hoţi. S-au furat bunuri în valoare de 2.500 de lei, dar şi o casetă cu 400 de lei, dintr-un aparat de cafea. De aceste fapte au fost acuzaţi doi tineri, unul de 19 ani şi altul de 25 de ani, cercetaţi pentru furt calificat.
Cazul a fost rezolvat după ce unul dintre suspecţi a fost prins în flagrant în timp ce încerca să spargă un automat de cafea, chiar în centrul Bacăului.
Cum se aleg zonele de patrulare
Într-un răspuns la o solicitare anterioară, trimisă Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău cu privire la numărul patrulelor de poliţie prezente pe timp de zi şi de noapte, în municipiul Bacău, ni s-a comunicat că numărul schimburilor şi intervalul orar al acestora se stabilesc în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi că în medie, în proporţie de 15,5% sunt patrule mixte, formate din poliţisti şi jandarmi, 40,5% sunt patrule formate din jandarmi şi 44% formate din poliţişti.
Oficialii IPJ Bacău au mai adăugat şi că atunci când se aleg zonele de patrulare se ţine cont de obiectivele economice şi social-culturale, zonele cu risc criminogen, starea infracţională şi contravenţională.
Pe timp de noapte, de la ora 22.00 până la ora 6.00 dimineaţa, şi Poliţia Locală Bacău are în teren două echipaje auto, de la Biroul Ordine Publică şi Evidenţa Persoanei şi de la Biroul Intervenţii, care trebuie să acopere tot oraşul.
Peste 22 de milioane de euro pentru educația băcăuană
Prezent în Bacău, încă de marți seara, pentru o întâlnire de lucru cu inspectorii școlari și directorii din mai multe unități de învățământ preuniversitar (despre care am scris în ediția de ieri și vom mai reveni), ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, a participat ieri, 24 ianuarie, și la o conferință de presă, organizată la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) unde s-au prezentat, în premieră, noi investiții substanțiale în rețeaua școlară locală. Vor fi construite de la zero 6 grădinițe, iar alte peste 50 de instituții școlare vor fi modernizate, reabilitate și dotate. Banii vin pe două linii de finanțare, una de la Ministerul Educației, cu fonduri de la Banca Mondială, și una prin PNDL II – Programul Național de Dezvoltare Locală. În total, peste 22 de milioane de euro. La această întâlnire au participat, ca invitați, senatorul Dragoș Benea și deputatul Theodora Șotcan, cei care au susținut atragerea în Bacău a acestor fonduri pentru infrastructura școlară.
„Nu mai vrem să investim în școli, noi, ca minister al Educației. Noi trebuie să ne ocupăm de actul educațional, de rezolvarea problemelor din sistem, de manuale, planuri – cadru, programe școlare. Ceea ce va ține de investiție în unitățile de învățământ va ține, de acum încolo, de administrațiile locale. Acum, finalizăm ultimele investiții ale Ministerului Educației, prin Banca Mondială, iar din aceste investiții alocăm bani pentru construirea a 6 grădinițe în județul Bacău. Prin acest amplu proiect am construit 177 de grădinițe, iar ultimele 62 au fost aprobate ieri (marți, 23 ianuarie, n.r.). Între acestea se numără și cele 6 din județul Bacău. Din acest moment, Ministrul Educației se va concentra strict pe tot ce ține doar de educație, pentru că acesta este rolul nostru, nu să facem construcții. Felicit primarii din județul Bacău pentru faptul că sunteți pe primul loc în țară la atragerea de fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor din sistemul de educație, pe toate cele 4 linii de finanțare existente – Ministerul Educației, PNDL II, AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, n.r.) și POR (Programul Operațional Regional, n.r.). Meritul de a aduce aceste investiții în Bacău este al primarilor de aici, care au depus proiecte în acest sens, dar și al celor doi parlamentari băcăuani, prezenți la această conferință, domnul senator Dragoș Benea și doamna deputat Theodora Șotcan, care au susținut atragerea de aceste investiții și au reușit să mobilizeze primarii ca Bacăul să fie județul fruntaș la depunerea de proiecte de finanțare”, a declarat la începutul conferinței de presă de la ISJ Bacău, ministrul Educației, Liviu Pop.
600.000 de euro pentru 6 grădinițe
Cele 6 grădinițe, care au primit acum o nouă linie de finanțare de 600.000 de euro în total, vor fi cu program normal și se vor construi în satul Siretu, comuna Săucești (pentru două grupe de preșcolari), în satul Cucuieți, comuna Dofteana (pentru patru grupe), în comuna Oncești (două grupe), sat Băcioiu, comuna Corbasca (trei grupe), comuna Livezi (două grupe) și satul Poiana Negustorului, comuna Blăgești (trei grupe). De când a început acest program de finanțare de la Ministerul Educației prin Banca Mondială, în județul Bacău s-au mai construit alte 11 grădinițe cu program normal în comuna Huruiești (2014), foarte multe în 2015 – în comunele Vultureni, Horgești, Corbasca, Tătărăști, Blăgești, Racova și Odobești, iar în anul 2017, în comunele Palanca, Urechești și Secuieni. O altă grădiniță cu trei grupe se află deja în licitație pentru proiectare în Moinești.
„Este un alt moment important în procesul de investiții din infrastructura școlară a județului nostru. Alături de alte 12 grădinițe construite prin Banca Mondială, astăzi se demarează licitația de proiectare pentru încă 6 grădinițe din șase comunități importante ale județului Bacău. Ceea ce s-a început aici continuă cu succes. Sunt convins că nu numai prin volumul investițiilor, ci și prin felul în care am reușit noi să ne implicăm în deciziile care s-au luat în învățământul băcăuan în ultimii ani, am făcut o mare diferență între noi și ceilalți colegi de pe eșichierul politic. Sunt convins că noi am adus normalitatea în sistem. Sper să mai avem astfel de vești bune pentru învățământul băcăuan. Nu e puțin lucru, ca din cele 177 de astfel de investiții, 18 să fie în județul Bacău, adică undeva la 10 la sută. Este meritul acestei echipe care a funcționat foarte bine, autoritate locală – Inspectorat Școlar – Ministerul Educației”.
Dragoș Benea, senator de Bacău și membru în Comisia de Administrație publică și organizarea teritoriului în Senatul României
Alte 21,4 de milioane de euro, pe un alt program
Tot în premieră, a fost anunțată, de către deputatul Theodora Șotcan, o altă linie de finanțare pentru județul Bacău, prin PNDL II. Este vorba de peste 106 milioane de lei, adică 21,4 de milioane de euro, pentru modernizarea, reabilitarea și dotarea a încă 50 de unități școlare din întreg județul, atât din mediul rural, cât și din mediul urban. Acești bani vor ajunge în Berzunți, Brusturoasa, Buhoci, Buhuși, Cleja, Corbasca, Dămienești, Dealu Morii, Dofteana, Faraoani, Filipeni, Glăvănești, Horgești, Lipova, Măgura, Mănăstirea Cașin, Moinești, Oituz, Onești, Orbeni, Parava, Pîrjol, Podu Turcului, Prăjești, Răchitoasa, Sascut, Sănduleni, Strugari, Ștefan cel Mare, Tamași, Tătărăști, Tg. Ocna și Ungureni. Solicitările de finanțare au venit de la autoritățile locale, ca proprietari de drept ai acestor spații școlare. Toate proiectele au fost analizate și din punct de vedere demografic, pentru a fi asigurări că nu se vor face investiții în unități care riscă să fie închise în 4-5 ani, iar proiectele eligibile au fost aprobate.
„Pentru Partidul Social Democrat educația reprezintă o prioritate, iar acest lucru este dovedit prin faptul că investițiile în educație au fost, sunt și avem confirmarea factorilor decidenți de la nivel ministerial că vor continua. Acum, în afară de investițiile prin Ministerul Educației s-au aprobat investiții și prin PNDL II, pentru reabilitări, modernizări, extinderi de unități de învățământ, construire de noi grădinițe și școli generale, amenajări, dotări, reparații capitale și dezvoltare a infrastructurii școlare în 54 de unități de învățământ, în valoare de peste 106 milioane de lei. Un fond generos, adică aproape 13 la sută din întreg fondul de investiții derulat prin fondul PNDL II la nivelul județului Bacău. Încă o dovadă că pentru educația băcăuană veștile sunt foarte bune. Sperăm ca atunci când se vor identifica și alte surse de finanțare, județul Bacău va reuși în continuare să ocupe cel mai bun loc la atragerea de fonduri.”
Theodora Șotcan, deputat de Bacău și vicepreședintele Comisiei de Educație în Camera Deputaților
Un nou proiect marca Cezar Olteanu: Liberalul vrea „Centru pentru copiii supradotați”
Cezar Olteanu, consilier județean din partea PNL, a elaborat un proiect destinat copiilor supradotați, pe care l-a prezentat colegilor din Consiliul Județean (CJ).
„Pe parcursul ultimilor ani, s-a constatat că un număr foarte mare de copii cu capacități intelectuale deosebite nu-și pot continua studiile în vederea fructificării potențialului de care dispun deoarece provin din familii cu risc social: situație materială precară, familii monoparentale, violență domestică, familii în care există un membru cu nevoi speciale. Prin urmare, acești copii sunt defavorizați în ceea ce privește accesul la trepte superioare de învățământ sau, pur și simplu, nu-și pot valorifica aptitudinile sociale”, arată Cezar Olteanu.
Proiectul său are ca obiectiv înființarea Centrului de excelență pentru copiii supradotați „Solomon Marcus”, care le va asigura acestora servicii de asistență psihologică și educativă, cu suport social și găzduire.
Parteneri: DGASPC și Inspectoratul Școlar
Cezar Olteanu a explicat că noutatea constă tocmai în faptul că serviciile vor răspunde intereselor unei categorii noi de persoane, iar Sorin Brașoveanu, președintele CJ, a apreciat proiectul și a promis sprijin din partea instituției pe care o conduce.
Obiectivele sunt clare (prevenirea abandonului școlar în rândul copiilor supradotați, susținerea și stimularea lor prin oferirea de servicii etc.), mai rămâne să fie identificat un spațiu în care să funcționeze Centrul „Solomon Marcus”, să fie selectați beneficiarii și personalul.
Cum partenerul principal va fi Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău, ar putea fi amenajate spațiile rămase libere ca urmare a programelor de dezinstituționalizare.
„Un alt partener cu rol important va fi Inspectoratul Școlar Județean, pentru referirea de cazuri și sincronizarea demersului de sprijin al copiilor”, a afirmat, în final, Cezar Olteanu.
Unirea Principatelor naţiunea a făcut-o
Punând în valoare întregul potenţial artistic, uman şi discografic, talentul şi măiestria tuturor membrilor, Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, continuând şi frumoasa colaborare cu actorii Teatrului Municipal „Bacovia” şi Filarmonica „Mihail Jora”, a oferit miercuri, 24 ianuarie, la Sala Ateneu, un superb spectacol omagial, dedicat Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859.
Cei peste 400 de spectatori, iubitori de frumos, de artă, de folclor, au avut ocazia să participe la un regal artistic, în care şi-au dat întâlnire istoria, teatrul, poezia, muzica populară, dansurile şi nu în ultimul rând portul popular autentic.
Scenariul, regia şi coregrafia, ca de fiecare dată, au aparţinut maestrului Petrică Vlase, cel mai longeviv şi apreciat director al unui ansamblu folcloric din România. Cu sala în picioare, Grupul folcloric de fete al Ansamblului „Busuiocul” a deschis spectacolul cu celebra melodie „Hora Unirii”, îndrăgită de toți românii. După aceea prezentatoarea Daniela Vrânceanu a invitat în scenă cunoscuţii solişti instrumentişti Marius Botea, cu „Doina”, la trompetă, Ionuţ Coman, cu „Balada” lui Ciprian Porumbescu, la vioară, melodii care merg la sufletul şi inima românilor de pretutindeni.
N-a lipsit celebrul dialog dintre Mihail Kogălniceanu (Viorel Baltag) şi noul domn al Moldovei, dintre Moş Ioan Roată (Ştefan Alexiu) şi Al.I. Cuza (Bogdan Matei). Formaţia de dansuri populare, una dintre cele mai apreciate la evoluţiile ei pe scenele din ţară şi străinătate, a încântat publicul cu dansuri din Moldova, Muntenia şi Ardeal, iar solistele Georgiana Păduraru, Georgiana Tănase, Zinaida Bolboceanu, cât şi preoţii Ionuţ Avram şi Ciprian Ignat au încântat publicul cu melodii din folclorul moldovenesc. Întâlnirea publicului cu folclorul, cu poezia şi teatrul s-a încheiat cu Imnul României şi, din nou, cu Hora Unirii.
„Spectacolul de astăzi este omagiul nostru adus înaintaşilor, celor care, prin voinţă politică, dăruire, dragoste de neam şi de ţară au făcut un prim pas, poate cel mai important – Unirea Moldovei cu Ţara Românească, act ce va fi temelia Marii Uniri de la 1918. Prin muzică, dans, poezie, băcăuanii au trăit, împreună cu noi, cele mai importante momente din perioada unionistă şi le mulţumesc că au venit în aşa număr mare.”
Petre Vlase, director al Ansamblului Folcloric Profesionist „Busuiocul”
Tablouri muzicale
În 25 martie se vor împlini 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului impresionist Claude Debussy. Unul dintre apreciaţii muzicieni francezi, Alain Pâris – dirijor şi muzicolog – va dirija un program, despre care afirmă că este singurul dedicat la noi centenarului morţii lui Debussy.
Alain Pâris a dirijat peste 70 de orchestre în ţările lumii. Discipol al unor cunoscuţi maeştri, precum: Pierre Dervaux ori Georg Solti, Paris a câştigat în 1968 Premiul I la Concursul Internaţional de la Besançon. Dinu Lipatti a susţinut la Besançon ultimul său recital de pian. Am făcut această conexiune, cu gândul la Debussy şi la nenumăratele pagini pe care le-a dedicat pianului, multe dintre ele fiind transpuse ulterior pentru orchestră: Berceuse héroïque, Petite Suite sau Images – lucrare pe care o veţi asculta în această seară, concepută iniţial pentru două piane.
Cu primele două Nocturnes: Nuages şi Fêtes, inspirate de tablourile pictoruluii englez Whistler, pe care muzicianul îl admira, se deschide simfonicul de la Sala “Ateneu”. Urmează o pagină cunoscută şi cântată aici de mai multe ori, poemul simfonic Prélude à l’après-midi d’un faune, ilustrare sugestivă a poemului lui Mallarmé.
În continuare, două lucrări, de asemeni, orchestrate după crearea lor: Rapsodia nr.1 pentru clarinet şi orchestră – menită ca piesă de concurs pentru Conservatorul din Paris, în anul 1910, interpretată de Emil Vişenescu, instrumentist al Filarmonicii “George Enescu” şi profesor la U.N.M.B, membru al Trio-ului “Mozaic”şi Rapsodia pentru saxofon alto şi orchestră, în versiunea lui Silvio Rossomando, muzician italian cu notabilă activitate solistică.
Programul se încheie cu a doua suită Images, Ibéria, o muzică cu ritmuri spaniole şi tablouri sonore delicate, din: Par les rues et les chemins, Les parfum de la nuit şi Rondes de printemps.
OZANA KALMUSKI ZAREA
Primăria comunei Săucești și-a lansat monografia de Ziua Unirii
Sala Mare a Consiliului Județean Bacău a devenit arhiplină pe 24 ianuarie, în zi nelucrătoare pentru funcționarii statului. În timp ce aceștia s-au bucurat din plin de ziua liberă, Palatul Administrativ a fost gazda unor evenimente organizate de Ziua Unirii. Unul dintre ele a fost lansarea „Monografiei comunei Săucești de pe Siretul Mijlociu”, scrisă de prof. Ion Ungureanu.
Evenimentul a fost ales de organizatori să aibă loc în Anul comemorativ – 100 de ani de la Marea Unire, moment cu aleasă semnificație istorică. La invitația lui Valentin Manea, primarul comunei Săucești, au răspuns oameni importanți ai comunității care au rădăcini importante în istoria satului. Manifestarea a debutat miercuri la ora 10.30, iar alături de gazdă au venit și oaspeți de seamă. Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, Ionel Floroiu, deputat PSD, preotul Ion Vadana, parohul Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Săucești și reprezentanții unor familii de bază au vorbit despre importanța istoriei unei localități.
O carte pentru comunitate
În prefața cărții care a văzut recent lumina tiparului, Vilică Munteanu, fostul director al Arhivelor Naționale spune că o monografie este o mică istorie din marea istorie a neamului, una sau mai multe picături din lacul ce este format din trecutul nostru, alimentat de izvoarele și izvorașele care ne argumentează existența, continuitatea, aspirațiile, dezvoltarea, realizările, dar și neîmplinirile. Ideea scrierii unei monografii a comunei Săucești este mai veche și a început să prindă contur în urmă cu cinci ani, când inginerul Gigi Manea, a reușit să-i mobilizeze pe soții Ioan și Elena Ungureanu.
„Bogăția documentară ce prezintă multiplele aspecte ale vieții social-economice locale ne-a determinat să le comentăm și să le prezentăm pe larg, înainte de a fi prea târziu. Îndemnul ce ni l-am asumat a pornit și din convingerea că satul românesc patriarhal rămâne cheia de boltă care a susținut și sedimentat spiritul acestui neam, făuritor al unei culturi și civilizații originale”, declară Ioan Ungureanu, autorul monografiei
Cartea, o dată luată în mână, îndeamnă la lectură, fiecare pagină trimițându-te fie la farmecul locurilor, fie la parfumul epocilor istorice, fie la nostalgia anilor trecuți, fie reînvie dorința de a te rifica la nivelul înaintașilor.
„Prin realizarea acestei monografii marcăm istoria locului. Știm cu toții că pentru a scrie o monografie este nevoie de timp și aici vorbim de ani de documentări. Este o carte importantă pentru comunitatea săuceșteană în care oamenii locului se vor regăsi în diferite situații”, declară Valentin Manea, primarul comunei Săucești
În finalul manifestării, primarul Valentin Manea le-a înmânat familiilor Ioan Ungureanu și Ion Roșu, titlul post-mortem de cetățean de onoare Elenei Ungureanu, coautoare a monografiei, cadru didactic și fost inspector școlar și lui Ion Roșu, poet și publicist. La finalul manifestării, invitații au asistat la slujba de Te Deum organizată de Protoieria Bacău cu ocazia sărbătoririi a 159 de ani de la Unirea Principatelor.
Despre Unire şi Credinţă, în centrul Bacăului
Băcăuanii care au avut curajul să înfrunte gerul aspru ce a pus stăpânire pe oraş au putut participa la slujba de Te Deum organizată de Protoieria Bacău cu ocazia sărbătoririi a 159 de ani de la Unirea Principatelor.
Astfel, miercuri, 24 ianuarie, sub razele unui soare cu mulţi dinţi, preoţii băcăuani, în frunte cu ierarhul locului, ÎPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, au venit în procesiune spre Piaţa Tricolorului.
Prin aceasta, ei au reeditat acţiunile care, de peste o sută de ani, marchează acest important eveniment naţional. Având în frunte muzica militară a Garnizoanei Bacău şi purtând în mâini steaguri tricolore, procesiunea s-a oprit pe treptele Palatului Administrativ unde, în prezenţa autorităţilor locale şi a băcăuanilor adunaţi cu această ocazie, s-a oficiat ritualul religios.
Despre însemnătatea acestei zile au vorbit ÎPS arhiepiscop Ioachim, Maricica Coşa, prefectul de Bacău, şi Constantin Scripăţ, viceprimarul municipiului Bacău. „Dincolo de opţiunea politică, de crezul religios, de statutul social, să nu trecem sub tăcere, în uitare, istoria acestui neam şi faptele uimitoare pe care înaintaşii noştri cu arma, cu crucea sau cuvântul le-au aşezat la edificiul său spiritual”, a subliniat ÎPS Ioachim în cuvântul său.
La final, Corala „Episcop Melchisedec” a preoţilor băcăuani şi fanfara militară condusă de lt. Valeriu Bălan au intonat „Hora Unirii” şi alte cântece patriotice.
Reacții, din Bacău, ale ministrului Educației, Liviu Pop, legate de acuzatiile privind închiderea a 1.000 de școli în întreaga țară
Aflat în Bacău, de marți seara, pentru o întâlnire de lucru cu inspectorii școlari și directorii de unități de învătământ, ministrul Educației, Liviu Pop, a răspuns încă o dată, într-o conferință de presă care a avut loc astăzi, 24 ianuarie, de la ora 10.00, la Inspectoratul Școlar Județean Bacău, acuzațiilor venite din partea deputatului PNL de Alba, Florin Roman, care anunța în spațiul public că 1.000 de școli din România vor fi închise.
„Eu îi rog pe cei care fac afirmații publice că se închid 1.000 de școli, de ieri până astăzi se închid numai 500, să îmi dea și mie acea listă cu 500.
Am postat public aseară rețeaua școlară în sistemul SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România), la care are acces inlusiv Serviciul Român de Informații.
Este rețeaua școlară oficială și evoluția ei în ultimii cinci ani. Tocmai s-a punctat, la această conferință, că în județul Bacău nu se închide nicio școală cu personalitate juridică și că rețeaua școlară este aceeași ca anul trecut. La fel se întâmplă și în alte județe din țară.
Este doar o minciună venită din partea unui parlamentar aflat în criză de idei, care vrea doar să se bage în seamnă. Am văzut că îi ține isonul și un fost secretar de stat care e primăriță în județul domniei sale.
Îi transmit acestei doamne primărițe că una dintre grădinițele care se vor construi cu bani de la Ministerul Educației este chiar în municipiul Aiud, cu 4 săli de clase, pentru 100 de copii, așa că nu închidem unități școlare, ci facem unități școlare.
Am prezentat public că sunt 21 de unități școlare care au fost reorganizate din punct de vedere a rețelei școlare, iar atributul acesta este exclusiv al administrației locale.
Rețeaua școlară este atributul primăriei locale și dacă astăzi îmi prezintă cineva lista cu cele 500 de școli care se închid eu îmi dau demisia din toate funcțiile publice.
Toate aceste dezinformări publice ar trebui totuși să înceteze.”
Hora Unirii de la Bacău
Fost primar al Bacăului (între 1889 -1890 și, respectiv, 1894-1895), Costache Radu este cunoscut pentru prima lucrare monografică a orașului. La un moment-dat, povestește o întâmplare din vremea pregătirilor pentru Unirea de la 1859.
«Dorinţa românilor, fiind unirea cu domn pământean, la mulţi boieri le veniră pofta de domnie, dar acei ce s-au arătat pe faţă erau: Mihail Sturza care fusese domn până la 1848, şi fiul său, beizadea Grigore Sturza, care era şi mai pofticios de tronul domniei.
Odata ce pretendenţii se ştiură agenţii lor umplură oraşele din Moldova, lucrând pe capete spre a căpăta partizani. Unii din agenţi erau cunoscuţi, iar alţii lucrau pe sub ascuns, şi bani mulţi aveau cu ei. La noi venise boierul Şapte-Sate, om deştept şi cu pricepere care lucra din răsputeri. Ispravnicul era pus la poruncile lui, şi amândoi lucrau neadormiţi.
În întâiul loc, după cum am mai spus, ţinta lor era să înăbuşe mişcarea, să potolească focul orăşenilor.
„Tândală şi Păcală”
Un afiş al teatrului anunţase unele piese, între care şi noua piesa „Tândală şi Păcală”, jucată de Alecu Vilner şi Costache Bârzu.
Ispravnicul [care] ştia că la urma acestei piese trebuie să se cânte şi să se joace Hora Unirii, a chemat pe şeful orchestrei de la teatru, pe Lemeş, căruia îi porunci că dacă va cânta Hora Unirii, a doua zi el şi cu toată familia lui va fi scoasă din oraş.
Lemeş se înfricoşă şi spuse celor de la teatru ce i-a spus ispravnicul, ca el e om nevoiaş, îi e frică şi că n-are să cânte. Nu-i zise nimeni nimic.
Hora Unirii
Cele petrecute se răspândiră în tot oraşul şi în seara de reprezentaţie nu mai încăpea lumea în teatru, stătea şi prin coridoare şi pe scări. Se jucară piesele celelalte şi la urmă se ridică perdeaua, începând piesa „Tândală şi Păcală”.
Lemeş se coboară de pe scaun, luându-şi şi scripca. Lumea era curioasă să vadă ce are să se întâmple.
Când ajunse la sfârşitul piesei şi Păcală zicea: „Acum frate Tândală să-i tragem Hora Unirii…”, iute sări din stal Iancu Gheorghiu Budu, şi scoţând scripca de sub surtuc, începu să cânte Hora Unirii.
Şapte-Sate a intrat în gaura de şarpe
Nu se mai ştia ce era în teatru: toată lumea s-a sculat în picioare, strigând ura, bătând din palme şi făcând un zgomot asurzitor.
Cucoanele şi toate femeile de prin loji smulseră lumânările aprinse din trichelele de pe pereţi, strigând să iasă cu toţii pe străzi. Bărbaţii entuziasmaţi pâna la lacrimi urmară pe femei, şi luând şi muzica ieşiră în drum, cântând din gură Hora Unirii.
Dupa o jumătate de ceas erau sute de oameni care cântau şi jucau hora… Unii s-au dus la locuinţa lui Şapte-Sate ca să-l ia la joc, dar Şapte-Sate intrase în gaura de şarpe. Iute s-au adus trăsuri încărcate cu sticle de şampanie din care mai toţi au gustat. A fost o noapte de mare veselie».
Costache Radu
din volumul „Bacăul de la 1850-1900”
Muzeul din Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”
De cum pășești în incinta Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” ești surprins de o paletă de emoții ce te transpun, asemeni unei mașini a timpului, în trecut, dar și în viitor, pentru că, înțelegând și vizualizând elementele de expoziție vie prezentate, ca rezultate materiale finale ale proiectelor desfășurate, aici poți anticipa destinul poporului român. Într-un adevărat muzeu. Un concept inedit, pentru un liceu de profil tehnic.
În interiorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”, din zona de sud a Bacăului, intri pe un traseu pe care fiecare vizitator îl parcurge în două planuri: cel vizual, obiectiv, în care conștientizează și confirmă elementele realității personale, și cel spiritual, introspectiv, în care asocierile depășesc granițele timpului, subconștientul călătorind involuntar, spre iernile cu zăpezi apocaliptice în care nepoții ședeau tupilați la poalele bunicii privind-o fascinați de magia cu care torcea lâna sau învârtea fusul, ori ascultau poveștile bunicului despre război și vremea foametei, sau încercau neputincioși să înțeleagă forța zeului care stăpânea focul din foale pentru a modela potcoave, caiele, roți de căruțe și topoare.
Expoziția reunește oale de lut, piuă, costume populare, obiecte folosite în gospodăriile țărănești de altădată, covoare, carpete, icoane și fotografii care te transpun în casa bunicilor. Tablourile vechi, fotografiile de familie, ținute la mare cinste pe perete în multe dintre casele din satele noastre, sunt expuse și ele pe holurile liceului. Frumoasă este și colecția de bancnote și monede vechi, unelete din gospodărie, războiul de țesut, blidarele, fiare de călcat turnate în fontă, lăzile de zestre, mese de bucătărie, dar și bănci școlare. Fiecare exponat își spune propria poveste, veche și emoționantă.
Omul care a sfințit locul
Toată această frumoasă inițiativă a început, acum mai bine de patru ani, prin activitățile finanțate de Consiliul Județean Bacău (ca urmare a aprobării proiectelor de finanțare nerambursabilă depuse în baza Legii 350/2002), de către managerul colegiului, prof. Iulia Ecaterina Corlade, activități devenite deja o tradiție și care urmăresc promovarea obiceiurilor locale și elementelor de etnografie și folclor în rândul elevilor și cadrelor didactice ale liceului, devenind o formă de recunoaștere și de punere în valoare a specificului național ce validează apartenența, în timp și spațiu, la spiritualitatea românească, încununată prin actul Unirii.
Confirmând proverbul Omul sfințește locul, directorul Iulia Corlade, împreună cu profesorii colegiului și-au armonizat eforturile în încercarea de a-și lăsa amprenta nu doar asupra perceperii vizuale a instituției pe care o reprezintă, ci, mai ales, asupra sufletelor elevilor. Asemeni unor meșteșugari, aceștia și-au asumat rolul modelării lor spirituale, elevii experimentând interdisciplinar, dincolo de conținuturile programei școlare, realități care conchid spre identificarea elementelor de specific național ce converg și validează Unirea, nu doar prin etnografie, folclor, tradiții, obiceiuri, legende, balade, pictură, modelaj (de altfel, elemente primordiale în definirea spirituală a unui popor), ci și prin cultură, după cum au intuit și sugerat, de-a lungul timpului, personalități ca Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu etc – în literatură, oralitate, arhitectură, valorificarea frumuseților naturii, interpretări lingvistice, scriere de texte, revalorificarea registrelor populare și arhaice.
Prin activitățile reunite în toate aceste proiecte, elevii au reușit să promoveze și să aprecieze moștenirea culturală, să cunoască obiceiurile şi tradiţiile populare, ca atitudine socială şi morală orientată spre valorificarea şi promovarea acestora în creaţiile proprii, să-și stimuleze spiritul de iniţiativă prin asumarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare ca elemente de identitate naţională, să cunoască principalele tipuri de meşteşuguri populare tradiţionale practicate în decursul timpului.
„Toate aceste activități, aceste idei, au pornit din nevoia de frumos, pentru a lumina și însufleți inima, sufletul și ochiul celor care ne trec pragul. Totul a început undeva în 2013, când am derulat un prim proiect în școală, apoi am reușit să accesăm fonduri, în fiecare an, de la Consiliul Județean. Bineînțeles că toate proiectele au avut un punct de plecare trecutul nostru. Pasiunea mea pentru tot acest frumos o moștenesc de la bunicii mei, Iftimie și Elena Negoiță, care au fost învățători în Sascut Sat. Obiectele de suflet din această expoziție de pe holurile liceului sunt de la bunica mea. Este aici și Abecedarul de pe care a învățat, care ocupă un loc important în acest mic muzeu, am și scrisorile ei, scrise către bunicul meu, în timpul războiului. O parte dintre obiecte sunt și de la bunica soțului meu, Eduard Corlade, care este din Poiana Negri, și el cadru didactic în acest colegiu, de la Pâncești, de la doamna profesoară Ioana Vornicu, ce ne-a ajutat foarte mult, fiind membră în proiectele noastre, de la prof. Mihai Gurămultă, fost director adjunct aici, acum profesor, alte obiecte le-am cumpărat de la Răcăciuni, de la bătrânii satului, altele sunt aduse de la prieteni, de la Luizi Călugăra, Cleja, Sascut. Am implicat în toate aceste activități elevii, dar și o echipă de șase persoane din școală, fiecare cu activități diverse de coordonare, respectiv informaticianul Andreea Codreanu și profesorii Teodora Gaman, Mihaela Neacșu, Ioana Ana Vornicu, Eduard Corlade și Marius Dragomir. Am plecat de la o idee mică, pe care cu timpul am dezvoltat-o și care va fi în continuare dezvoltată, pentru că nu mă opresc aici. Mai am multe, foarte multe de făcut.”
prof. Iulia Corlade, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacău
Proiectele care însuflețesc liceul
Anul 2014 a fost debutul acestor proiecte culturale cu „Satul băcăuanului. Tradiții. Secularitate. Continuitate.” Un proiect cultural cu trei secțiuni de concurs pentru elevi: prezentarea satului natal (atestarea istorică, legendară); prezentarea satului din perspectiva istorică şi etnografică din literatură; prezentarea straielor satului (prezentarea portului național).
În anul 2015 s-a aprobat al doilea proiect cultural, Promovarea valorilor culturale băcăuane în rândul tinerilor, care a vizat prezentarea instituțiilor culturale și impactul lor asupra timpului, Bacăul de altădată, picturi de icoane pe sticlă, sculpturi în lemn, confecționarea de podoabe, realizare de măști etc.
În anul 2016 s-a primit finanțare pentru al treilea proiect cultural Tradiții băcăuane, dincolo de timp și spațiu cu implicarea directă a elevilor şi cadrelor didactice în dezbateri, evaluări, care și-a propus cultivarea şi valorificarea potenţialului creator al elevilor, promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, a valorilor culturale materiale şi spirituale ale popoarelor.
Anul trecut, în 2017, a urmat al patrulea proiect cultural – Bacău, izvor de identitate culturală – prin care s-au derulat activități ce au constat în culegerea de informaţii privind folosirea motivelor tradiționale în portul național, studierea etimologiei proverbelor și modul în care acestea sunt reactualizate, surprinse în opere ale scriitorilor băcăuani, valorificarea prin sesiuni de referate și concursuri a informațiilor obținute, expoziţii, excursie, pictură pe pereții școlii. Proiectul s-a finalizat cu un spectacol, un bal al bobocilor cu tematică folclorică, unic în Bacău, și cu o excursie tematică pe Valea Bistriței.
„Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Câți dintre tinerii de azi cunosc valoarea unor obiecte, de o rară frumusețe, pe care le privesc cu dispreț, spunând că sunt de când era bunica fată? E vina lor că nu pot selecta din tot ce li se oferă, lucruri de calitate, valoroase din punct de vedere cultural și spiritual, sau este vina noastră, a dascălilor că, mânați de dorința de a le preda cât mai multe cunoștințe din diferite domenii, am uitat să punem accent tocmai pe ceea ce este mai important: lucrurile ce ne definesc pe noi, românii?
Tinerii sunt cele mai sensibile ființe, dornice să învețe, să înțeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj, căci lucrăm cu niște minți și suflete ce încă își pot schimba mentalitatea. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula elevilor dragostea și respectul pentru tradițiile, obiceiurile și folclorul românesc.”
prof. Iulia Corlade, director
Istoria colegiului și identitatea „Mangeron”
Sunt proiecte frumoase, asumate, ce au în spate numeroase ore de muncă și efort, care, prin lucrările realizate, au dat viață pereților liceului, vor dăinui în timp și vor încânta sufletul și inima oricui. Însă, chiar dacă vizitatorul este surprins și îmbrățișat spiritual de elementele culturale transpuse prin avizierele colegiului dedicate etnografiei și folclorului, cultura își prelungește faldurile și în interiorul sălilor de clasă, cabinetelor și al laboratoarelor, incinta liceului confirmând, prin echipamentele și dotările specifice, impuse de calificările și specializările pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial, liceal zi și seral, profesional și postliceal, identitatea „Mangeron” și preocuparea continuă a cadrelor didactice de a adapta permanent conținuturile formale și nonformale cerințelor de transdisciplinaritate și interdisciplinaritate în scopul armonizării actului educativ.
Ce a fost și cum mai este. Povestea vinului băcăuan (II)
Fosta platformă industrială – din partea de vest a orașului – capătă zi de zi altă înfățișare. Împreună cu inginerul Jănică Axente, batem la ușa actualei conduceri a S.C. Vinalcool S.A. Bacău. Intenție anunțată, provocare de a stârni o călătorie în timp, cât mai veridică privind prelucrarea industrială a vinului, în ultimele 5-6 decenii. Ce mai e de ascuns?
Între vechi și nou.
Clădirea de birouri, construită înainte de 1990, îmbină ușile cu geam termopan cu cele capitonate, din piele maronie. O alternanță de stiluri, într-o atmosferă caldă, puțin austeră. Pe biroul Directorului General Dan Mandrea, rămas neschimbat, un album mare cu fotografii – de pe la începuturile activității – abia așteaptă să fie răsfoit. Doar o mică înlocuire, undeva sus. Pe peretele lambrisat, în locul portretului „tovarășului” Nicolae Ceaușescu (ar fi împlinit zilele acestea 100 de ani), stă sigla Vinalcool.
Este reprezentată prin secțiunea unui butoi văzut din față, fără canea și multe doage pe circumferință, cu doi lei care țin în gheare litera M, de la Mărgineni cred. Au deasupra o coroană regală, reprezentând numeroasele medalii de aur primite de vinurile produse aici. Economistul Lucian Manuel Ciubotaru, acționarul majoritar al societății, după ce îmi face un tur de orientare prin clădire (n-am mai călcat pe aici din toamna lui 1990, când eram novice pe lângă reporterul Eugen Verman), ne invită pe toți în biroul lui.
Larg luminat și ancorat în realitatea electronică. Pasionat de fotografie și istorie, are pe perete o icoană și un tablou mare, care îl înfățișează pe Dimitrie Cantemir. Domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711), autor al ”Descripțio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), scrisă în latină (1714 – 1716). Ceva din stema Moldovei de atunci, parcă se regăsește… și pe butoiul secționat, din celălalt cabinet. Discuțiile la o cafea – în cești cu ceai – se leagă mai mult… diplomatic.
Însă odată aflați în fața albumului, realizat cu mulți ani în urmă de Dumitru Erimicioiu, inginerul care a fost la conducerea acestei întreprinderi aproape 30 de ani, amintirile devin punctuale. Nasc nostalgii. Întâmplările uitate devin subiect de știri actuale.
Portretele din grupuri, identificate cu degetul, mă duc cu gândul la crucile aliniate și salvele de onoare, pe care le merită toți cei care au pus umărul, la ceva. Albumul a fost recuperat recent prin amabilitatea fiului acestuia, Dan Mircea Erimicioiu, tot inginer, dar la o altă întreprindere de prestigiu din Bacău. De ce nu? Atâta istorie adunată în acel perimetru măsurat în hectare, merită o cameră care să fie amenajată ca muzeu. Așa promit interlocutorii. Privesc în perspectivă!
Ce făcea Vinalcool?
Nu stai să te gândești, în momentul când ciocnești un pahar cu vin, câtă strategie, muncă, stă în conținutul acelei licori care-ți gâdilă papilele gustative. Erau mai multe secții de preparare a băuturilor alcoolice, în această zonă, într-o înlănțuire firească.
Cetățeanul consumator ca să nu-și bată capul, știa: la Bere se făcea bere; la Spirt se făcea spirt; la Lichior se făcea lichior. Se mai știa că vinul vine din struguri, și se mai face încă.
Nu vine de pe „streașină”, speranța vocalistului din cântec, chiar dacă la prețul de desfacere la peturi, unii spun că e cam făcut, acum… din „scândurică”.
Mă lămurește ce-i cu procesul tehnologic și ce presupune acesta, horticultorul devenit bunic, care îmi spune „tinere”. Inginerul Dan Mandrea. Simt în tonul autoritar acea concesie făcută unui novice în domeniu, care se străduie să poarte, între ciocan și nicovală, o informație pertinentă, mai departe. Reticent în a da amănunte, mai în vârstă cu câteva luni decât Jănică Axinte, vorbește punctual:
„Am venit aici în 1971. Am terminat Horticultura la Iași. Am fost numit tehnolog, la rachiuri. Tot ce însemna băutură tare. O perioadă de vreo câțiva ani buni. Din 1978 am devenit tehnolog la vinuri. Aici era o răspundere mult mai mare. Pentru a aprecia calitatea vinurilor care ieșeau pe piață, trebuia să fii un bun meseriaș.
La vinurile de export era o tehnologie cu totul aparte. Răspunderea era foarte mare. Ce era pe intern – vinul era bun – se consuma în două zile, nu existau dificultăți. Erau probleme în a face față cererii externe.
La export aveam pe primul loc rușii, apoi polonezii, cehii, nemții din RDG. Ultimul export pe care l-am făcut noi a fost în Japonia. În 1988.
Ce răspundere! Ne-au trimis containere din inox, sterilizate, sigilate. Le-am expediat vinul pe care l-au ales. A trecut o lună, două, trei! N-am avut nicio confirmare. Intrasem în panică. Și am primit de la ambasadă că vinul a fost foarte bun și mai vor. S-a rupt firul în 1989”.
Nu continui acum povestea cu ce s-a întâmplat după acel an. Încerc să înțeleg procesul tehnologic.
Bentonita, o argilă
În cele 12 unități existente în județ, se făcea vinificația primară. Vinul brut putea fi transportat sub formă de must sau ca vin fermentat. Era trimis la Bacău.
„De aici începe tehnologia de vinificație proprie. Se face cupajul. Afli tăria, aciditatea, zahărul. După aceea se intră în procesele de limpezire, filtrare, stabilitate, învechire. Prin metode fizice sau, metode chimice.
Se poate folosi limpezirea prin centrifugare sau reacția chimică, prin adaos de bentonită. O argilă care în contact cu vinul, dă naștere unui precipitat. Acesta se depune. După stabilizare, vinul ajungea la îmbuteliere”.
Pare simplu, complicat sau puțin alambicat!?! O tehnologie explicată așa, în mare, vă determină să deveniți inovatori, dacă extrageți inima vinului, când vă îngheață peste iarnă și țineți butoiul în boxă sau cămară. Nici n-am pomenit de metabisulfit.
Directorul mare și directorul mic
Cine a fost Dumitru Eremicioiu? Nu au fost abordări, indiferent de domeniul de activitate fără să nu se facă o referire, la acest Om. Iată cum vorbesc doi directori despre alt director, înaintaș, care le-a fost exemplu.
Domnul Jănică: Înaintea lui a fost unul Rotman, milițian. El a devenit Băcăuan în 1959, când a fost numit inginer șef aici. În 1966-1967, s-a specializat în Franța. Din punct de vedere fizic era o mare diferență, ca înălțime, între noi. Se vede și în fotografii. Când se afla în teritoriu că vin controale de la Centru, întrebarea era: care director vine? Cel mare, sau cel mic? Eu eram poate… mai blând?!”
Domnul Dan: „Un spirit inventiv. În perioada cât a fost director (1971 -1988) au fost construite în județ 12 uzine de vinificație a strugurilor și 4 distilerii dotate cu utilaje moderne. Un Combinat de depozitare-condiționare a vinurilor, rachiurilor naturale și băuturilor din spirt. Cea mai făcut?… Zi-i tu Jănică!”
Întorc privirea. „A introdus soiuri noi…” Pentru că se completau reciproc, fac un rezumat care sună ca un afiș de la Panoul de Onoare. Și ce era rău în asta: A organizat acțiunea de plantare a 800 ha teren cu viță de vie, din sortimente de soiuri pure Fetească și Riesling. Astfel, sortimentele de vinuri din Podgoria Podu Turcului au ajuns să fie apreciate cu medalii la concursurile internaționale.
A conceput și aplicat linii de vinificație cu inovații care s-au extins și la alte întreprinderi din țară. În Întreprinderea viei și vinului – mă documentez și din fotografii – prin aplicarea inovației „Erdu 100”, a crescut productivitatea, calitatea, reducându-se în același timp consumul de energie electrică.
Că și-a pus inițialele pe brevet și a ridicat cu sută la sută procente eficiența, vorbim de competență sau de modestie? A experimentat cu succes o nouă tehnologie, de izolare interioară a cisternelor care cărau vinul vrac, construite din oțel laminat – table care rugineau – și afectau calitatea mustului sau a vinului abia fermentat. Și încă multe altele.
La cerințele actuale, când totul este sterilizat, ne mirăm cum s-a putut bea până atunci, din așa ceva. Cantitatea și calitatea, au propriile piețe de desfacere. E drept, majoritatea consumatorilor din acea vreme, ori țin acum dietă, ori sunt țărână. Urmașii deja imunizați, nu comentează. Pentru obrazul subțire, un vin bun nu costă. Nu se bea! Este privit în lumină. Păstrat de colecție. Lăsat moștenire. Nu-i scoți dopul, să-i subjuge altcineva duhul. Durere de pivnicier, azi somelier, când ajunge în cupa unuia cu bani, care plescăie încântat de dop și etichetă.
Dumitru Eremicioiu s-a născut la 26 octombrie 1925, în Cetatea Albă din Basarabia. A absolvit Institutul Agronomic București. Cea mai mare parte din viață și-a dedicat-o viei și vinului băcăuan. A făcut-o și după ieșirea la pensie, în 1988. Trupește, a plecat dintre noi în ianuarie 2010, pe data de 25.
Se vede că munca lui a rămas impregnată în doagele butoaielor și parfumul vinurilor de colecție, păstrate încă la „rece”. Predecesorii îi aduc, după atâția ani, un sincer omagiu. Următorul popas… la Gherăiești, după aromele de „vin pelin”. Mai am de umblat până să vedeți, împreună cu mine, sticlele de colecție, cu pânze de păianjen.
Volei feminin/ Cupa Challenge: Revelațiile, între ele
Mladost Zagreb- Azerrail Baku. La cum se așezaseră lucrurile, una dintre optimile de finală ale Cupei Challenge la volei feminin părea să fie acesta. Mladost se impusese în prima manșă a „șaisprezecimilor” cu 3-1 pe terenul elvețiencelor de la Sm’Aesch. Iar Azerrail remontase înfrângerea din tur, de la Bacău, contra Științei.
În jocul retur de la Baku, azerele s-au impus cu 3-0, ducând calificarea în prelungiri, la „setul de aur”. Adică acolo unde au condus cu 10-5 înainte de a ajunge la 12-8. Numai că…Numai că și în volei se întâmplă minuni.
Iar vice-campioana Elveției a câștigat cu 3-0 returul din Croația. Bașca „setul de aur” cu 15-10. Astfel, Sm’Aesch Pfeffingen a ajuns în „optimi”, acolo unde dă peste Știința. Da, da, Știința, care a reușit un come-back fantastic în „setul de aur” de la Baku pe care și l-a adjudecat cu 15-13.
Așadar, în loc de Mladost- Azerrail, avem Sm’Aesch- Știința. „Și noi, și elvețiencele ne-am calificat după meciuri retur care ar trebui să poarte mențiunea «Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional»”, a declarat, mai în glumă, mai în serios, antrenorul Științei, Florin Grapă, înaintea primei manșe a „optimilor” programată în această seară, de la ora 19.00 (o oră mai târziu în România) în sala „MZH Lohrenacker” din Aesch.
Spre deosebire de studente, care mizează în Challenge Cup doar pe jucătoare autohtone (noua achiziție, sârboaica Duric nu are drept de joc în cupele europene), Sm’Aesch este o multi-națională. Gruparea antrenată de germanul Andi Vollmer include cinci straniere: Ennok (Estonia), libero-ul Poganny (Germania), von Piekartz (Olanda), Walch (SUA) și White (Canada).
Lotul este completat de elvețiencele Visentin, Matter, Storck, Werfeli și Zaugg. Gazdele din această seară se prezintă în fața Științei cu un moral ridicat; duminică au învins-o pe Voleo Zurich cu 3-1. „E clar că întâlnim o echipă cu potențial, dar avem și noi atuurile noastre. Cel mai important avantaj este că returul, cel care decide calificarea, se joacă în Bacău, pe 7 februarie. Ne dorim însă foarte mult un rezultat bun și în manșa de miercuri, din Elveția”, a spus Florin Grapă.
Formații probabile:
Sm’Aesch: von Piekartz, Ennok, Walsch, White, Werfeli, Storck, Pogany (libero).
Știința: Kapelovies, Lupa, Cazacu, Faleș, Sipoș, Rogojinaru, Albu (libero).
Arbitri: Angel Romero Martinez (Spania) și Martin Yanakiev (Bulgaria).
Handbal feminin/ Divizia A: Prima acasă
Divizionara A de handbal feminin a Bacăului, Știința își face azi debutul intern în 2018. Învinsă în prima etapă a returului la Iași, gruparea băcăuană speră să ia toate punctele în jocul programat în această după-amiază, de la ora 14.00, în Sala Sporturilor, contra antepenultimei clasate, Danubius Călărași.
Runda a 17-a a fost deschisă de meciul de duminică Spartac București- HCF Piatra Neamț, în care oaspetele s-au impus cu 31-16 (15-10). Celelalte jocuri aflate în program azi: Steaua- Neptun Constanța, Dinamo București- CNOT Iași, CSU Târgoviște- CSȘ Tulcea, Știința București- CSM București II. ACS Șc. 181 SSP București stă, în timp ce jocul Gloria Buzău- Activ Plopeni urma să aibă loc aseară.
Clasamentul Seriei A
1. Gloria Buzău 15 15 0 0 510-360 45p.
2. Neptun Constanța 15 12 0 3 468-352 36p.
3. HCF Piatra Neamț 16 12 0 4 451-345 36p.
4. Știința București 15 12 0 3 451-346 36p.
5. CSM București II 14 11 0 3 419-358 36p.
6. CSȘ Tulcea 15 10 0 5 398-389 30p.
7. Dinamo București 15 7 0 8 393-368 21p.
8. Știința Bacău 15 7 0 8 396-435 21p.
9. Steaua București 15 6 1 8 454-452 19p.
10. ACS UAIC CNOT Iași 15 6 1 8 409-418 19p.
11. ACS Șc.181 București 15 3 1 11 401-451 10p.
12. Activ Plopeni 15 3 0 12 430-474 9p.
13. Danubius Călărași 15 3 0 12 387-458 9p.
14. Spartac București 16 2 2 12 323-479 8p.
15. CSU Târgoviște 15 1 1 13 335-540 4p.
Uniforme noi pentru oficiantele Poştei Române
Din această lună, angajatele din front office ale Poștei Române Bacău au fost echipate cu o ținută nouă. Asta după ce, la finalul anului trecut, administrația companiei a achiziționat peste 4.500 de articole vestimentare pentru angajaţii aflați în contact direct cu clienții. Valoarea totală a achiziţiei este de aproximativ 27.500 de euro.
„Încă de la începutul anului, de Sf. Ion, am îmbrăcat oficiantele de la ghișeele din municipiul Bacău. Deocamdată. E vorba de 35 de angajate. Urmează și restul oficiantelor – peste 120 – din front office de la oficiile urbane din restul județului, inclusiv din mediul rural”, a declarat Liviu Ciumeti, directorul Oficiului Poștal Bacău.
Măsura face parte din obiectivul noii conduceri a companiei de a proiecta o imagine nouă Poştei Române, atât în rândul clienţilor şi partenerilor săi, cât şi în rândul angajaţilor. „Această achiziţie de uniforme se alătură eforturilor noastre de a îmbunătăţi felul în care este percepută Poşta Română.
Angajaţii companiei care au contact direct şi constant cu clienţii sunt importanţi pentru noi, întrucât, inclusiv prin intermediul acestora se întreţine imaginea Poştei Române”, au transmis reprezentanții Poştei Române. Compania Naţională Poşta Română are cei mai mulţi angajaţi din România, în contact direct cu clienţii.
Ecologizarea haldei de fosfogips de la Amurco – o problemă încă încurcată
Recenta Hotărâre a Curții de Apel Bacău prin care ecologizarea haldei de fosfogips de la Amurco rămâne în sarcina combinatului chimic și nu a Primăriei pare greu de aplicat în condițiile în care societatea aflată în proprietatea omului de afaceri Ioan Niculae se află în lichidare judiciară.
Curtea de Apel a casat o sentință a Tribunalului Bacău, prin care de ecologizare urma să se ocupe primăria, în condițiile în care aceasta ar fi preluat o suprafață de teren din zona haldei, conform unei înțelegeri cu proprietarul Amurco. Halda de fosfogips este în continuare un focar de poluare a mediului, drept pentru care la sentința Tribunalului a făcut recurs Agenția pentru Protecția Mediului Bacău și a câștigat.
Instituția încă nu a oferit detalii cu privire la noua situație creată, dar un factor important al problemei este societatea care se ocupă de lichidarea judiciară a combinatului, Sierra Quadrant.
„Prin calculele noastre – ne-a declarat administratorul de la Sierra Quadrant, Florin Dragomir – , după rezultatele evaluărilor, întreg patrimoniul Amurco nu face cât obligațiile deduse pentru ecologizare.
Noi suntem acum în legătură cu autoritățile naționale în această problemă, dar probabil că va trebui să luăm de la capăt totul. Încă nu știu ce vom face. Noi suntem doar un simplu mandatar judiciar. Resursele societății Amurco sunt mici, mai ales acum, în lichidarea ei, când e și puțin atractivă pentru investitori. Și fără obligațiile de mediu nu ar fi atractivă societatea”.
Florin Dragomir a apreciat că intenția autorității locale de a prelua problema ecologizării haldei de fosfogips a fost foarte bună la vremea ei. „Dacă acolo au existat unele dedesubturi, cum se spune, e treaba altora! Puteau fi valorificate fonduri europene în acest caz, dar iată că noi nu putem profita de această oportunitate.
În prezent, România și așa este dată în judecată în procedura de infringement în cazul gropilor de gunoi. Noi încă nu am primit motivarea instanței, dar o vom primi și vom vedea cum am putea proceda în continuare”. (Petru Done)
Problema haldei de fosfogips a cunoscut o turnură ciudată după ce municipalitatea băcăuană a acceptat-o ca donație în urmă cu câțiva ani.
Atunci era vorba unui proiect integrat care urma să acopere halda cu nămolul rezultat în urma operațiunilor de decolmatare a Lacului Bacău, din jurul Insulei de Agrement. Problema a intrat în impas și s-a spus că, acceptând donația, Primăria Bacău ar fi trebuit să plătească pentru ecologizarea haldei.
Afacerea a ajuns problemă de dezbatere electorală, cel mai afectat fiind actualul lider al organizației municipale Bacău a PNL, Dragoș Luchian.
„Au trecut doi ani de când s-a început o campanie mediatică împotriva mea cu privire la obligațiile de mediu ale societății Amurco. Curtea de Apel Bacău a dat o decizie definitivă prin care arată clar că obligațiile de mediu aparțin societății Amurco și nu Primăriei Bacău, asta deși municipalitatea a acceptat actul de donație al terenului.
Numele meu a fost târât pe nedrept în acest scandal, în special în campania electorală! Așa cum am susținut și atunci, intenția noastră a fost de a duce la bun sfârșit două proiecte utile Bacăului, decolmatarea lacului din jurul Insulei de Agrement și ecologizarea haldei de fosfogips. Din păcate, ambele par în impas în acest moment”, a comentat Dragoș Luchian. (R.B.)
