BacăuFest-Monodrame. Alte însemnări din jurnalul unui critic
Ziua de joi a început cu un recital (o producție independentă, Iași) cu nume de arie de operă „Râzi, paiață!”, a cărui protagonistă este Ilinca Istrati. O fată frumoasă, cu o figură deschisă, care povestește ceva despre sine, despre căutarea drumului în viață și descoperirea unei pasiuni, cea pentru teatrul de păpuși. Are un„copil”, mai precis spus o păpușă cu fire, Pogany, prin intermediul căreia încearcă să ne spună o istorioară despre trecerea inevitabilă, implacabilă a timpului (într-uncolț de scenă sunt multe ceasornice și, la un moment dat, apare și o clepsidră), dar totul este foarte subțirel, improvizat. Și mânuirea lasă de dorit, în fine, în ciuda lipsei de experiență și a stângăciilor, Ilinca Istrati, care mai are de învățat pentru a avea ce transmite cu adevărat într-un recital (care nu e ceva simplu deloc), e o promisiune. Deocamdată este la nivelul bunelor intenții doar.
Spectacolul de seară, „Dorian” (Asociația Culturală Control N, București), a fost unul de dans contemporan, conceput de Andreea Răsuceanu, coregrafa semnând și regia montării, în care George Albert Costea are o impecabilă evoluție. Dans cu proiecții multimedia, cu o viziune originală, care pleacă de la o premisă absurdă (iminentul sfârșit al lumii), cu multă poezie impregnată de spaimă, dar și cu pasaje ludice, luminoase, „Dorian” este recitalul unui actor-dansator cu un mare potențial expresiv. Care desenează prin mișcare, pauze și ritm, o mulțime de stări, gânduri, uimiri, neliniști, interogații, îndoială, bucurie, transmițând emoție.
Și am ajuns la ziua de vineri, în care actrița Isabela Neamțu ne-a invitat la „Grounded” de George Brant, un text bun, interesant și dramatic, despre sfâșierile sufletești și crizele de conștiință ale unei femei pilot de bombardier. Spectacolul este produs de Asociația Culturală Doctor’s Studio, București, regia aparținându-i Ligiei Ciornei. Care nu a pus-o deloc în valoare pe actriță, Isabela Neamțu, a cărei vervă comică și sex-appeal le-am apreciat în recitalul prezentat la Gala Star, într-o ediție din anii trecuți, apărându-mi acum aproape de nerecunoscut. Cu o interpretare ternă, prozaică, trenantă. Părea nesigură pe ea, rătăcită în hăul scenei mari. Chiar mi-a părut rău să o văd într-o postură care o dezavantaja, am rămas cu un gust amar.
O revelație
Care mi-a trecut ca prin farmec la recitalul de vineri. O adevărată revelație! Știam textul, i-am citit cărțile Aglajei Veterany, și i-am regăsit sensibilitatea frisonantă, lirismul ulcerat,vulnerabilitate ființei în recitalul de excepție „De ce fierbe copilul în mămăligă”, în care foarte tânăra actriță Edith Alibec a făcut o demonstrație de actorie care merită toate aplauzele. În regia inteligentă și foarte nuanțată a Danei Paraschiv, actrița a pus în valoare textul lui Veterany, o scriitoare cu un destin tragic, care s-a sinucis de tânără, explorându-i, într-un chip acut, foarte expresiv, sensurile profunde. Jocul ei este caracterizat printr-o naturalețe inundatoare, printr-un firesc artistic, atent filtrat, prin imaginație, inventivitate și multă căldură.
O urmărești sedus de forța și grația prin care animă niște simple obiecte, o eșarfă, un frac, de exemplu, figurând personaje cu care intră în relație, sugerând o atmosferă, reînviind amintiri, etc. Edith Alibec este versatilă, sinceră, transpunându-se cu ușurință și foarte credibil în fetița care, trăind departe de țara ei, în lumea circului, este încercată dureros de sentimentul dezrădăcinării și al unei incerte identități. În plus, o obsedează, o macină teribila spaimă că mama ei, acrobată, ar putea să cadă, oricând, de la înălțime, și să moară. În acest personaj cuceritor prin candoare și o sensibilitate de „écorché vif”, actrița a strălucit, pur și simplu, convingându-ne că deține un talent de o factură specială.
Ultimele două recitaluri din concurs, din zilele de vineri și sâmbătă, au fost susținute de două actrițe foarte diferite. Prima, Alexandra Gîtlan, s-a prezentat și în calitate de cântăreață și poetă, scenariul semnat de Lajos Notaros cuprinzând, pe lângă motive din poeziile lui Charles Bukovski, și „creațiile” sale personale. Rhapsody in glue (bluebird) s-a numit producția respectivă, ea fiind girată de regizorul Tapastó Ernö. Actrița e dezinvoltă, arătoasă, se mișcă mult, dar și fără rost, mai mult cântă decât joacă, într-un recital cu pretenții, cu un titlu căutat, prețios, cu oareșice trimiteri vagi spre suprarealism, în fine, totul era incoerent, nesudat artistic. Cu multe fumuri, mai precis, și la propriu, în scenă, supralicitându-se efectele de ceață. Drept urmare, și noi, spectatorii, am cam rămas în ceață după vizionarea acestui recital.
Am fost norocoși însă și am revenit într-o zonă deloc obscură, dimpotrivă, clară și luminoasă, odată cu Denisa Nicolae, care ne aștepta în micuța și originala sală Petru Valter ca să ne amintească de lucrurile minunate din lumea aceasta, pentru care merită să trăiești. În intimitatea săliței, un spațiu foarte teatral, actrița ne-a luat părtași la povestea din textul lui Duncan Macmillan și Johny Dahoe Tot ce-i minunat în lume, fiind încontinuu aproape de noi, prietenoasă, deschisă, comunicând direct, empatic cu spectatorii. Distanțele dintre public și actriță s-au șters complet, conceptul interactiv, unul plăcut de data asta, și încărcat de sens, funcționând fără reproș. Denisa Nicolae a colaborat în chip inteligent și eficient cu regizorul Nicolae Constantin Tănase, spre reușita unui spectacol la care am apreciat autenticitatea, calitatea viului, căldura umană.
Amân concluziile pentru altă dată, precum și însemnările de la celelalte spectacole hors concours (în care au evoluat Andreea Bibire, Zymberaj Mentor, Richard Bovnoczki și Mihai Călin) de o calitate artistică deosebită, adevărate modele de gen, spunând că a fost un festival ca un ospăț bogat și divers (un veritabil banchet spiritual) din care fiecare spectator putea să-și aleagă ceva pe gustul său.
PMP demarează campania “Alegem primarul în două tururi”
Partidul Mişcarea Populară a demarat campania “Alegem primarul în două tururi”, prin care îşi propune strângerea a peste 1 milion de semnături pentru revenirea la alegerea primarului în două tururi de scrutin, a anunţat preşedintele formaţiunii, Traian Băsescu.
Campania de strângere de semnături se va desfăşura până în luna iunie pe străzile tuturor localităţilor din România.
Echipele PMP vor împărţi pliante în care arată că în multe localităţi există primari care au fost aleşi cu 7%-10% dintre cetăţenii cu drept de vot, iar scrutinul unic de alegere a edilului a dus la lipsa competiţiei dintre candidaţi, scăderea interesului cetăţenilor şi implicit a prezenţei la vot.
Conform unui comunicat de presă al PMP, în municipiul Bacau, din totalul de 109.040 alegatori cu drept de vot, s-au prezentat la urne doar 57.583 de votanți, iar primarul a fost ales cu un număr de 19.270 de voturi exprimate.
„Dacă alegerile ar fi avut loc în două tururi, cetățenii Municipiului Bacau ar fi avut șansa să fie reprezentați de un primar cu o legitimitate mult mai puternică”, se arată în finalul comunicatului.
O misiune importantă la Grădinița „Agricola”
Copiii Grădiniţei „Agricola” Bacău au primit luni, 23 aprilie 2018, o misiune importantă de la Zâna RECICLARE. Într-o manieră îndrăgită şi accesibilă copiilor, sub pretextul unei poveşti dramatizate, echipa grădiniţei, condusă de prof. Eliza Marga Lăpuşneanu, a reuşit să capteze atenţia părinţilor şi copiilor în ceea ce priveşte necesitatea unor acţiuni concrete de păstrare a curăţeniei mediului în care trăim.
Astfel, în perioada 23 aprilie – 25 mai 2018, în cadrul Proiectului Naţional „Şi cei mici fac fapte mari”, ediţia aVI-a, cei 90 de preşcolari implicaţi în proiect, alături de părinţi şi educatoare îl vor ajuta pe Piciul Baterică să îşi găsească părinţii, prizonieri pe tărâmul Vrăjitoarei POLUAREA.
Educatoarele Daniela Miron, Alina Popovici, Roxana Grigoraş şi Eliza Marga Lăpuşneanu au dat glas personajelor din poveste şi au reuşit să obţină de la copii promisiunea că toate recipientele primite de la Spiriduşul Ecoterrain vor fi returnate pline cu baterii uzate , iar Pământul va fi curat şi vesel, gata să ofere oamenilor VIAŢĂ.
Copiii de la grupa mare, îndrumaţi de educatoarele Heisu Viorica şi Burcă Bernaveta, au intonat Imnul Ecologiştilor, au interpretat cântece şi poezii pentru a-şi dovedi sentimentele de preţuire şi iubire faţă de natură şi mediul înconjurător. Suntem siguri, că peste o lună de zile, Piciul Baterică de la Grădiniţa „Agricola” va fi foarte fericit, căci multe baterii uzate vor avea şansa să primească o viaţă nouă pe tărâmul curat al RECICLĂRII.
Am timp și pentru mine
Atingerea unui nivel superior de înțelegere a propriei persoane, precum și dorința de a trăi mai bine viața, este un moment decisiv. Atunci conștientizăm că există noi posibilități și modalități de “a fi” în orice împrejurare, știm limpede ce dorim să schimbăm. De această dată perspectiva este cu adevărat obiectivă. Recunoașterea seamănă mai degrabă cu o trecere în revistă a vieții:” Cât de mult îmi place ceea ce trăiesc?”Acest tip de conștientizare te poate ajuta să te eliberezi de lanțurile naturii centrate pe sine, al EU-lui pierdut în sine însuși: “Vreau să fiu ca altădată! Să îmi recapăt ceea ce am pierdut demult: frumusețea, tinerețea și cel mai important, timpul pentru mine.”
Pe măsură ce îți dezvolți aceste abilități de reflecție și autoevaluare, îți cultivi capacitățile de a te poziționa din nou pe treapta potrivită. Te rog, ia-ți un răgaz și pune-ți întrebarea: “ Ce pot să fac pentru mine?” Reține că această întrebare este încărcată de sens pentru tine, deoarece corespunde unei gândiri normale și este un aspect al sinelui pe care vrei să-l schimbi. Majoritatea oamenilor aruncă o privire asupra acestei întrebări și spun: “Nu pot să schimb nimic! Am prea multe de făcut și nu reușesc să mă gândesc la mine. Pur și simplu nu am timp fizic necesar pentru mine.
Poate mai târziu…nu știu!…” Și așa trec anii, fără ca aceștia să poată să schimbe ceva. Toate aceste răspunsuri sunt controlate de aceleași combinații de gânduri de supraviețuire și schimbă stări mentale înrudite. Ceea ce noi nu realizăm este faptul că aceste schimbări nu se fac peste noapte, ci treptat. O mai bună organizare a timpului poate simplifica acest proces de prioritizare a sarcinilor. Orice lucru bun în viață se obține cu greutate și în timp și orice lucru pierdut se recapătă la fel de greu.
Când ești fericită ești plină de iubire, când iubești dăruiești din toată inima și când dăruiești ești extrem de mulțumită…iar când ești mulțumită înseamnă că ai timp și pentru tine. Toate aceste sentimente sunt controlate de diferite emoții care îți influențează apoi modul de gândire și de acțiune. Schimbarea ta va avea loc într-un mod care nu ține cont de limite pentru că viața răspunde previzibil la toate acțiunile tale.
Dacă pretinzi însă, că te-ai abandonat ca să rezolvi probleme mult mai importante, deznodământul va fi unul nefericit. Îți vei obstrucționa orizonturile din cauza tendinței de a rezolva problemele de pe poziția aceluiași stil de viață. Îți dai singur peste mână. Nu te vor ajuta niciodată condiții de genul: “Ar trebui să…” și “ Mai bine ai…” Tu ești în măsură să decizi cum este mai bine pentru tine. În acest moment tu ești cea mai importantă! Ai inteligența necesară să revii și să reinstaurezi un cadru mental mai puternic și apoi să acționezi…pentru că acesta este adevărul. Expresia: “Am timp și pentru mine”, va fi zilnic pe buzele tale.
Să fii frumoasă înseamnă în primul rând naturalețe, potrivire, concordanță. Ne place să fim frumoase mereu, dar ne dorim mai mult să fim creatoare de bine și de frumos. “Cum și de unde să încep?” mă întreabă sfioasă Irina, o tânără cu ochii de un verde pătrunzător. Începuturile nu sunt întotdeauna dificile, depinde din ce unghi privești. Acum că te-ai decis, draga mea, este mai simplu, primul pas este făcut. Spune-mi te rog, ce te nemulțumește. “Of!…multe…vreau să fiu mereu veselă, să-mi placă ce văd în oglindă, să mă bucur de natură, să ies mai des cu prietenii, să am chef de viață…nu știu…Am ajuns la concluzia că pot să fac din nou aceste lucruri dacă încep cu mine. Primul lucru pe care vreau să-l fac este să-mi acord timp și spațiu, apoi cu siguranță vor veni și celelalte.” Da, Irina, ai dreptate! Atunci când ești mulțumită de tine poți dărui mai mult, poți iubi la fel de mult, poți studia, poți ajuta, poți face tot ceea ce-ți dorești și pe deasupra, mult mai bine. Totul la superlativ.
Toate lucrurile frumoase care te vor duce spre evoluție vor face negreșit parte din viața ta: sănătatea fizică și mentală va fi la loc de cinste întotdeauna. “Sună frumos”, spune Irina.“Vreau această schimbare, sunt hotărâtă!” și râde…Mi-am zis: E bine, deja are o atitudine pozitivă. Și nu m-am înșelat. Treptat, această tânără sinceră devenea tot mai atentă la detalii. Mă surprindea de fiecare dată când îi deschideam ușa. Strălucea la propriu, începând cu simplul salut și continuând cu discuțiile despre felul în care ne hrănim și despre felul în care ar trebui să trăim. O evoluție rapidă, de necontestat. A înțeles că partea psiho-emoțională este strâns legată de partea de nutriție. Nutriția este știința care merge în paralel cu psihologia în îndepărtarea nemulțumirii de sine.
Acum, Irina spune: “Nu trebuie să fim afectați de astfel de situații, deoarece putem schimba lucrurile. Însă dacă ne dorim un excelent randament și o acuitate a minții, este bine să ținem seama de timpul care trebuie alocat pentru noi. Reinventează-te ori de câte ori simți nevoia!” A învățat că timpul pentru ea înseamnă să pună în practică tot ce a acumulat, primul pas fiind o bună hidratare. Prima întrebare pe care mi-a adresat-o a fost: “ Cum pot să îmbunătățesc starea mea de spirit?” Ea se referea de fapt la echilibrul sistemului nervos.
Răspunsul l-a primit imediat și tot la fel de repede l-a pus în practică. A conștientizat importanța apei și totodată elementele esențiale bunei lui funcționări : vitamina C, vitaminele B, vitamina A, Omega 3, lecitina și nu în ultimul rând uleiul de cocos. Apa a fost prima recomandare nutrițională legată de buna funcționare a sistemului nervos. Dacă nu consumăm apă de calitate și în cantitatea recomandată, oricare alt sfat nutrițional este neesențial.
Sistemul nostru nervos și circulator depind de vitamina C care ajută absorbția celorlalte vitamine. De exemplu: apa cu lămâie, pătrunjelul verde zilnic în salate, mango, kiwi, afine, ardei roșu sau goji. Vitamina E se găsește în uleiul de măsline presat la rece, nuci, alune, migdale iar în ovăz, hrișcă sau pâinea de secară se găsesc vitaminele B cu indicații nutriționale excelente. Lactatele, ouăle și semințele de susan sunt o sursă bună de calciu și când vorbim de vitamina A ne referim la morcov, dovleac, ardei, piersici, pepene galben, spanac și broccoli. Să nu uităm de Omega 3 și lecitină, fiind urmate cu precizie de uleiul de cocos, nutrientul care ajută la regenerarea celulei nervoase. Gata, e suficient pentru a putea demara lucrurile! Consolidarea traiectoriei a fost realizată. Restul vine de la sine. Așa spunea și tânăra cu ochii verzi. Cu siguranță am aflat și eu multe lucruri de la Irina, un om realmente interesant. Și tu poți fi interesantă. Și tu ești importantă începând din acest moment!
Îți propun un exercițiu care funcționează sigur: închide ochii, inspiră adânc și lent de câteva ori ca să-ți relaxezi mintea și corpul! Inspiră și expiră! Bravo! Calm și constant. E foarte bine! Acum deschide larg ochii și ascultă atent: există în tine o inteligență puternică, dătătoare de înțelepciune. Acum îți poți aloca timp și spațiu numai pentru tine, pentru a reflecta la un nou mod de ”a fi”: Ce-ți dorești cu adevărat? Marea ta dragoste de viață corespunde sufletului tău frumos, care îți răspunde: “Am timp și pentru mine!”.
Carmen Barcan, terapeut
Băcăuanii au deschis porțile unității militare de tancuri
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al militarilor din Batalionul 631 Tancuri “Oituz” a coincis cu Ziua Forțelor Terestre. Pentru a marca această zi, pe 23 aprilie, tanchiștii băcăuani au organizat Ziua Porților Deschise.
Răcoarea specifică dimineților de aprilie nu i-a împiedicat pe vizitatori să treacă pragul unității militare băcăune. Așa că de pe la 9.30 mai multe grupuri de elevi din județul Bacău au vizitat unitatea militară fiind atrași de specificul acestei arme nobile și impunătoare – tancurile.
Cei mai matinali vizitatori au fost copiii din cadrul Școlii Gimnaziale „Ion Strat” din Gioseni. Au urmat apoi elevi din comuna Tătărăști, după care s-au perindat alte grupuri organizate venite din tot județul Bacău.
Atrași de ineditul acestei activități curioșii au simțit nevoia să vină alături de militarii tanchiști pentru a mai afla din secretele acestei arme.
Foto Ion Anghel
Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești, dublă calificare la etapele internaționale și premii la etapele naționale ale olimpiadelor școlare
Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Oneşti se mândreşte anul acesta şcolar cu o dublă calificare la etapele internaţionale de Lectură şi de Filosofie (obţinute de elevul Ștefan Capmare, clasa a XII-a, pregătit de prof. Elena Florina Mandel la Limba şi literatura română, respectiv prof. Alina Zamfir la Filosofie) şi numeroase numiri pe podiumul etapelor naţionale: Călin Andrei (clasa a XI-a) şi Roberta-Elena Dobre (clasa a X-a) au obţinut premiul I la Olimpiada de Limbi Romanice – Limba Italiană, Iulia-Mădălina Cristia (clasa a XII-a), coordonată de prof. Magdalena Velicu, a obţinut premiul al II-lea la Olimpiada de Limba Engleză, iar Mara-Ruxandra Roşu (clasa a X-a), îndrumată de prof. Mariana Bereczki, a obţinut premiul al III-lea la aceeaşi olimpiadă. De asemenea, la Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă, eleva Denisa Andronic a obținut o mențiune, sub îndrumarea părintelui Constantin Jupenschi.
Întrebați despre experiența acestei ediții, participanții moisilişti au declarat:
„Bucureştiul şi Iaşul au fost sediile olimpiadelor de Limba şi literatura română şi de Filosofie, reprezentând, de fapt centrele a ceea ce am numit «probe de foc». Experienţa a fost una a anduranţei, a rezistenţei fizice şi psihice. Am beneficiat de un test al eficienţei, de o încercare a mobilului propriu. Finalmente, am avut un câştig dublu: pe de o parte cele două premii (premiul I la OLLR şi premiul al II-lea la ONF) însoţite de calificările la etapele internaţionale, pe de altă parte, o experienţă a cunoaşterii de sine şi a întâlnirii (cu probe, oameni, domni profesori, minţi luminate şi personalităţi armonioase), precum şi amintirea (efervescentă, clară). Apare un paradox: olimpiadele schimbă fără a schimba nimic, adaugă şi sustrag în acelaşi timp, reprezintă un plus valoric dincolo de care se delimitează homeostazia, echilibrul perfect. A fost o încântare şi o recompensă, o experienţă de sine stătătoare din care am învăţat să intuiesc mereu perfecţiunea.”
Ştefan Capmare, Olimpiada de Limba şi Literatura Română, Olimpiada de Filosofie, clasa a XII-a
„Olimpada de Limbi romanice-Limba Italiană va rămâne pentru totdeauna în sufletul meu, deoarece am trăit experienţe de neuitat şi m-am împrietenit cu elevi de vârsta mea, cu care sper să ţin legătura şi în continuare, şi pe care să-i revăd anul viitor.”
Călin Andrei, Olimpiada de Limbi Romanice-Limba Italiană, clasa a XI-a
„Olimpiada de Limbi Romanice, care s-a desfăşurat în judeţul Dâmboviţa, a fost o experienţă superbă pe care aş repeta-o oricând. Lotul naţional al judeţului Bacău, doamnele profesoare însoţitoare şi colegii din alte judeţe au fost un colectiv minunat şi prietenos de la care am învăţat multe lucruri noi. Sper să retrăiesc această aventură şi anul viitor! Grazie a tutti!”
Roberta-Elena Dobre, Olimpiada de Limbi Romanice-Limba Italiană, clasa a X-a
„Participarea la etapa naţională a olimpiadei de Limba Engleză a fost o experienţă cu adevărat interesantă. Am cunoscut oameni excepţionali cu care împărtăşesc aceleaşi pasiuni. Atât Neptun, cât şi Apollo au conspirat pentru a ne asigura un climat propice unde ideile au curs lin, iar prieteniile s-au închegat cu uşurinţă.”
Iulia-Mădălina Cristia, Olimpiada de Limba Engleză, clasa a XII-a
„Etapa naţională a Olimpiadei de Limba Engleză a constituit, pentru mine, un prilej de concretizare a înclinaţiei pentru anglofonie. Întâlnirea cu pasionaţii de limba lui Shakespeare din toate colţurile ţării, cât şi încununarea cu succesul obţinerii premiului al III-lea, au imprimat experienţei un caracter plăcut.”
Mara Ruxandra Roşu, Olimpiada de Limba Engleză, clasa a X-a
„Pentru mine, faptul că am reușit să iau din nou parte la etapa națională a Olimpiadei de Religie a însemnat, chiar înainte de primirea rezultatelor finale, un câștig spiritual major. Mă bucur enorm că am avut ocazia să cunosc oameni minunați, am petrecut clipe de neuitat, am revăzut prieteni vechi și am reușit să mă autodepășesc, toate acestea într-un oraș de suflet pentru mine, Iași. Îi mulțumesc părintelui profesor Constantin Jupenschi pentru sprijinul și ajutorul oferit, părinților mei pentru încrederea și iubirea lor, dar, mai ales, Bunului Dumnezeu, fără de care nu aș fi putut realiza nimic.”
Denisa Andronic, Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă, clasa a IX-a C, coordonator Jupenschi Constantin Cornel
„Olimpiadele sunt un «fenomen» care rămâne în opinia publică, alături de ierarhii, rezultate numerice, premii, cifre, statistică. Accentul pus pe «efect» depăşeşte procesul pe care participanţii îl parcurg: dincolo de olimpiade stau efortul, timpul investit, răbdarea, sacrificiile etc. Participarea la etapa naţională a unei olimpiade presupune o experienţă în sine care păstrează natura devenirii, contactul cu o «lume» nouă, o întâlnire în mediul intereselor şi pasiunilor comune. Olimpiadele descriu o ciclicitate temporală: în fiecare an, evenimentul se repetă, reunind mentalităţi diferite într-un context marcant-la finele competiţiei fiecare este învingător, toţi poartă amintirea incitantă a unei secvenţe de viaţă extraordinare.”
prof. Mărioara Brescan, directorul colegiului
Alte declarații ale elevilor calificați la diferite olimpiade naționale:
„Competiţia la care am participat se remarcă prin cultivarea unor abilităţi necesare pentru tânărul contemporan (viitor cetăţean al unei societăţi modelate mai mult ca nicicând de vectorul vizual), aceea de a lectura multiple tipuri de discursuri, precum şi de a susţine o teză în cadrul unei dezbateri în doi.”
Ana-Maria Vieru, Olimpiada de Lectură-LAV, clasa a XII-a, coordonator prof. Elena Florina Mandel
„Pot considera această experienţă ca o primă uşă pe care am deschis-o în drumul meu spre viitoare succese. Pentru mine a fost prima participare la etapa naţională a Olimpiadei de Geografie şi a fost o perioadă deosebită alături de geografi din toate colţurile ţării cu care am făcut schimb de păreri şi experienţe.”
Adelina-Denisa Spiridon, Olimpiada de Geografie, clasa a IX-a, profesor coordonator prof. Aurel Adrian Mihăilă
„Olimpiada de engleză este a doua naţională la care am participat, deci pot spune că am pornit cu anumite aşteptări şi reţineri, mai ales în privinţa structurii subiectelor, nesigură până în ultimul moment. Am vizitat un nou oraş, m-am bucurat de mare, am întâlnit alţi oameni cu diferite perspective şi, în primul rând, am muncit şi mi-am testat cunoştinţele într-o limbă dragă mie. Fiecare experienţă îşi lasă amprenta asupra noastră, iar dacă este plăcută sau dezastruoasă este doar o problemă de perspectivă. Astfel, cred cu sinceritate că, mai presus de premii şi rezultate, adevărata importanţă a unei olimpiade se regăseşte în faptul că toţi urmărim acelaşi scop, dar recurgând la metode şi abordări diferite. Nimeni nu pleacă înfrânt de la olimpiadă – fiecare se bucură de un câştig sufletesc nepreţuit, incomparabil.”
Larisa-Elena Vieru, Olimpiada de Limba Engleză, clasa a XII-a, secţiunea A, coordonator prof. Magdalena Velicu
„A fost primul meu an la olimpiada naţională şi nu mă aşteptam să mă calific la această etapă. Per total a fost OK, dacă mă gândesc în principal la prietenii haioşi, marea şi soarele puternic. Aş repeta experienţa, convinsă că am şanse la rezultate încă şi mai bune şi cu certitudinea că voi cunoaşte oameni distractivi din nou. See you next year!”
Anda-Gabriela Doliş, Olimpiada de Limba Engleză, clasa a IX-a, secţiunea A, coordonator prof. Mariana Bereczki
Președintele României, vizită în Bacău
Președintele Klaus Iohannis va veni joi, 26 aprilie, în Bacău, pentru a participa la o întâlnire cu tinerii pentru a purta o discuție despre viitorul României.
Deși se vorbea despre această vizită de mai multe zile, abia ieri s-a confirmat acest lucru, dupâ ce Iohannis a publicat pe contul său de Facebook informația că „Pe 26 aprilie voi discuta cu tinerii despre cum văd ei viitorul României” alături de harta județului Bacău.
Municipiul Bacău a fost timp de un an gazda a zeci de evenimente dedicate tinerilor, odată cu căștigarea titlului de „Capitala Tineretului din România“.
Bacău este al doilea oraș din România care poartă titlul Capitala Tineretului din România, după Timișoara.
Conferința Națională „Inovație, Creativitate, talent”, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Școala Gimnazială „Ion Creangă” – Grădinița cu Program Prelungit „Lizuca” Bacău, în parteneriat cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Inspectoratul Școlar Județean Bacău și SIF MOLDOVA – sponsorul oficial al evenimentului, a organizat, vineri 20 aprilie 2018, ora 16, Aula Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, Conferința Națională ,,Inovație, Creativitate, Talent”.
Organizată sub egida Centenarului, conferința și-a propus să aducă în atenția cadrelor didactice participante, o temă de actualitate, susținută de prof. univ. dr. Carmen – Mihaela Crețu, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, președinte fondator al Asociației RoTALENT: Strategii de educație a elevilor capabili de performanță.
La conferință au participat directorii unor instituții școlare, cadre didactice, studenți și masteranzi de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, masteranzi ai Universității „George Bacovia” Bacău, consilieri școlari, precum și cadre didactice din învățământul preuniversitar.
În prezentarea sa, prof. univ. dr. Carmen – Mihaela Crețu a realizat o introducere în problematica educației elevilor capabili de performanță, argumentând faptul, că elevii capabili de performanță, necesită o curriculă diferențiată, programe educative flexibile și crearea unor contexte educaționale formale și nonformale care să le favorizeze evoluția tuturor domeniilor de dezvoltare.
Dintre riscurile pe care le dezvoltă elevii capabili de înalte performanțe, au fost enumerate: riscuri socio-emoționale, riscuri de comunicare si riscuri de integrare socială, care nedescoperite la timp conduc la plictiseala elevului și implicit la nerespectarea regulilor, ca în final aceștia să fie percepuți, ca elevi problemă, cu devianțe comportamentale.
Conferința a prilejuit, prin prof. univ.dr. Carmen – Mihaela CREȚU, formularea unor demersuri concluzive și reflective:
Copiii talentați au cerințe specifice! Dumneavoastră le recunoașteți? Le acceptați?
Există cadrul legal pentru educație diferențiată! Este exersat în practică? În ce măsură? În ce condiții?
În limitele autonomiei locale, școala poate găsi soluții de organizare diferențiată a curriculumului! Ce soluții propuneți pentru cazurile reale cu care vă confruntați?
Cercetarea psihopedagogică a talentelor s-a maturizat! În ce măsură este pusă în practică?
Gala Premiilor Comunității Băcăuane: A început nominalizarea celor mai bune proiecte!
Cele mai importante proiecte sociale derulate în 2017 și cele mai implicate persoane vor fi premiate la Gala Premiilor Comunității Băcăuane, care se va desfășura, pe 17 mai, în Pavilionul „Levisticum”.
Evenimentul este organizat de Fundația de Sprijin Comunitar (FSC) și are un scop caritabil. Astfel, ca și la edițiile trecute, toate fondurile obținute în seara Galei vor fi folosite pentru a continua programele sociale care au drept beneficiari 450 de copii și 600 de bătrâni din zonele sărace ale județului.
Tema Galei va fi tradițional românească. „Această ediție este dedicată Anului Centenarului, an în care ne dorim să putem reda oricărui român, indiferent dacă s-a născut într-un sat izolat sau își trăiește bătrânețea în singurătate, dreptul de a visa, de a zâmbi, de a-și construi un viitor decent în propria țară sau de a-și trăi cu demnitate ultimii ani din viață”, arată Ionuț Chiriță, coordonator PR&fundraising.
„Hai să dăm mână cu mână”!
Nominalizările se fac exclusiv online, pe http://www.fsc.ro/ competitia, până pe 4 mai, ora 16.
Pot fi nominalizate societăți comerciale, instituții publice sau organizații non-profit și persoane fizice din județul Bacău (având cel puțin un punct de lucru în județ), care au întreprins în 2017 „acțiuni și proiecte concrete, bine definite, ce au vizat dezvoltarea comunității locale, rezolvarea unor probleme de interes general, ajutorarea semenilor aflați în nevoie și sprijinirea categoriilor defavorizate.”
Domeniile vizate sunt: social, medical, educațional, persoane cu dizabilități, protecția mediului, cultural-artistic, situații de urgență. Jurizarea nominalizărilor va fi făcută de un comitet independent alcătuit din reprezentanți ai unor instituții publice, manageri și reprezentanți ai mass-media.
Fiind un eveniment caritabil, participarea companiilor și oamenilor de afaceri se face pe bază de sponsorizare deductibilă din impozitul pe profit. Vor exista patru tipuri de pachete de sponsorizare: „Sponsor de Diamant” – cu o contribuție de 3.000 euro, „Sponsor de Aur” – 1.500 euro, „Sponsor de Argint” – 1.000 euro și „Sponsor”, pentru o contribuție de 250 de euro.
„În cadrul evenimentului, vă invităm «să dăm mână cu mână» pentru a construi, prin educație, un viitor mai bun pentru copiii săraci și pentru a readuce zâmbetul pe chipurile brăzdate de timp si muncă ale bunicilor uitați”
– Ionuț Chiriță, coordonator PR&fundraising
Perspective bune pentru orz în acest sezon
Sunt ani în care unele culturi se remarcă prin cerere ridicată și prețuri mari. În 2016, rapița a fost vedeta, având prețuri ridicate de achiziție.
Anul acesta, judecând după informațiile prezente până acum în piață, orzul pare că va fi la mare căutare.
Ultimele prețuri pe care le avem pentru orz, din portul Constanța (de acum o lună) aveau o creștere semnificativă. Pe lângă aceasta, rapoartele și statisticile emise de USDA săptămâna trecută (al căror rezumat îl găsiți ca de obicei, tradus în limba română, în AgroGo – secțiunea rapoarte USDA) indicau scăderi majore ale stocurilor de orz și a producției de orz la nivel mondial:
De asemena, unele știri au anunțat faptul că s-au semnat contracte (futures) pentru recolta nouă la prețuri semnificativ mai mari decât cele de anul trecut.
În concluzie, premisele pentru orz arată bine în acest an.
Dacă și producția va fi una pe măsură, cultura orzului va fi una profitabilă în acest sezon.
AgroGo.ro
A pierdut la «păcănele» și a spart aparatul de jocuri
La data de 22 aprilie a.c., poliţiştii din Tâtgu Ocna au fost sesizaţi de angajata unei societăţi comerciale, cu privire la faptul că în jurul orei 16.00, o persoană de sex masculin ar fi distrus ecranul unui aparat de jocuri electronice.
Ca urmare a verificărilor efectuate de poliţişti, a fost identificat şi depistat un tânăr de 24 de ani, din localitate, care ar fi distrus ecranul aparatului de jocuri electronice din incinta societăţii comerciale de supărare că a pierdut suma de 500 de lei la jocuri.
Poliţiştii îl cercetează pe bărbat pentru comiterea infracţiunii de distrugere.
Accident la Târgu Ocna: două persoane au căzut dintr-o căruță
La data de 22 aprilie a.c., în jurul orei 20.00, poliţişti din cadrul Poliţiei Staţiunii Târgu Ocna au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe raza localităţii.
Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 38 de ani, din localitate, în timp ce conducea o căruță pe strada Tiseşti, calul s-a speriat, luând-o la galop. Bărbatul şi o minoră de 12 ani s-au dezechlibrat şi au căzut pe partea carosabilă.
În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a celor doi, care au fost transportaţi la Spitalul Oneşti, pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest , rezultatul fiind 0,3 mg/ l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Dosare penale pentru conducere fără permis
La data de 22 aprilie a.c., în jurul orei 23.30, poliţiştii din Comăneşti au depistat în flagrant un tânăr de 19 ani, din Bucureşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Minerului din localitate.
Din verificările poliţiştilor s-a stabilit că tânărul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
La aceeaşi dată, poliţişti din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală Podu Turcului au prins în flagrant pe raza comunei Găiceana, un bărbat de 37 de ani, din comuna Podu Turcului în timp ce se deplasa cu un moped fără a deţine permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
Daniel Buzdugan o susține pe Martha
Sub sloganul „Astăzi o susținem pe Martha”, duminică 22 aprilie 2018, a avut loc la Viking’s din Bacău, o strângere de fonduri pentru Claudia Martha Georgescu, băcăuancă de-a noastră, în vârstă de 37 de ani, mama a două fete de 12 și 15 ani, suferindă de leucemie limfoblastică acută ph pozitiv și cromozomul Philadelphia pozitiv.
Vikingul VIP prezent pentru a lansa noul produs ce îi poartă numele „buzdugane de pui” a fost chiar Daniel Buzdugan, care a servit clienții personal.
Inițiativei echipei Viking’s i s-a alăturat și Asociația „Totul pentru un surâs”, prin președintele ei, Tania-Loredana Diaconu.
Martha multumește tuturor celor ce au donat.
Tânăr depistat de poliţişti la volan sub influenţa alcoolului
La data de 22 aprilie a.c., poliţiştii au depistat în comuna Mănăstirea Caşin, un tânăr de 28 de ani, din Oneşti, la volanul unui autoturism, în stare de ebrietate.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest Drager, rezultatul fiind de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Oneşti pentru recoltare de mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, însă a refuzat.
În cauză s-a întocmit dosar penal efectuându-se cercetări sub aspectul săvărşirii infracţiunii de refuz de prelevare de mostre biologice de sânge.
Eusebiu Ţurcanu: O comunitate fără sport este o comunitate bolnavă
Cel care a ales să se destăinuie de această dată poate fi definit cu un singur cuvânt: volei. Asta pentru că pe Eusebiu Ţurcanu îl poţi vedea în întregul fiinţei sale doar pe terenul de volei. Mai bine de două decenii a jucat, a luptat şi a suferit sub culorile alb-albastre ale Clubului Sportiv Ştiinţa Bacău. Acum luptă şi suferă de pe margine, trăind meciul pentru întreaga echipă, din postura de antrenor. Iar lupta, pentru el, nu începe şi nu se termină pe terenul de joc. El rămâne voleibalist şi în viaţa de zi cu zi, în felul în care se mişcă, în tenacitatea cu care luptă pentru cauze ce uneori par pierdute, în discuţii în care i se „ridică la fileu” probleme, laude sau reproşuri. Iar Sebi vorbeşte despre volei ca despre un prieten de-o viaţă. (L.M.)
Întâlnirea mea cu voleiul a fost una scurtă şi foarte directă. Eram în clasa a IV-a când primul meu antrenor făcea selecţie printre băieţii de vârsta mea. Stătea la ieşirea din şcoală şi ne sorta ca pe oi. Ne-a tras pe cei înalţi deoparte şi, la urmă, ne-a anunţat: „Băieţi, de mâine veniţi la antrenament, la volei!” Nici măcar nu ştiam cu ce se mănâncă voleiul ăsta. L-am întrebat pe profesor despre ce e vorba, iar el a zâmbit şi a zis că să venim la sală şi vom vedea.
O vreme am mers, în paralel, la volei şi la fotbal. Vremea rece din acea perioadă m-a făcut să mă îndrept, în principal, spre cel dintâi, motivul fiind că în sală eram ferit de frig. Mai târziu, am renunţat complet la fotbal, dedicându-mă total voleiului. Apoi, au venit şi rezultatele. Îmi amintesc faptul că, după un turneu câştigat de echipa mea, am primit ca premiu o pereche de tenişi de Drăgăşani şi un trening cu un număr mai mare. Ce bucurie a fost pe mine atunci!
Îmi vine în minte o discuţie purtată nu demult cu un coleg, profesor de sport şi el. Acesta îmi povestea că, la el, la şcoală, reuşise să închege o echipă de băieţi. La un moment dat, i-a anunţat că i-a înscris într-o competiţie. Reacţia copiilor a fost aceea de a-l întreba pe profesor despre premiile puse în joc. Degeaba încerca acesta să le povestească despre bucuria de a juca şi a câştiga, despre fiorul competiţiei. Ei erau interesaţi de turneu doar dacă ar fi fost puse la bătaie niscaiva tablete sau „smartfoane”. Ceea ce ei nu înţeleg e faptul că o comunitate fără sport e o comunitate cu sănătatea şubredă.
La Ştiinţa am venit încă din vremea liceului, şi aici am rămas. Am jucat în echipa de volei a clubului şi pe perioada facultăţii, şi după aceea, până în 2012, când o accidentare la genunchi m-a obligat să mă retrag. Trecerea de la statutul de jucător la cel de antrenor s-a făcut în mod firesc pentru că nu mi-am dorit să mă despart de volei. Un singur an am stat deoparte, încercând să fiu profesor de sport la şcoala pe care am absolvit-o, Şcoala „Mihai Drăgan”. Mi-am dat seama că nu e de mine. Aşa că i-am zis soţiei că mă întorc la volei, că asta e ceea ce vreau să fac.
Acum antrenez echipa mare de la Ştiinţa şi, în acelaşi timp, mă ocup şi de echipele de copii şi juniori. Aşa văd mai clar ce important este pentru cei care vin din urmă să aibă exemple de urmat, să li se ofere un ţel palpabil. Performanţele mele sunt datorat e şi exemplelor pe care le-am avut în faţă tot timpul. E vorba de antrenorii pe care i-am avut şi care au crezut în mine. Toţi şi-au pus amprenta pe cariera mea, iar cei mai importanţi pentru mine sunt domnii profesori Florin Grapă şi Cornel Păduraru, unii dintre cei mai buni antrenori de volei din România.
În anii din urmă, când ne luptam cu cei mai buni din voleiul românesc, i-am invitat pe băieţii din echipă la antrenamentele celor mici. Ce încântaţi au fost copiii de prezenţa celor mari! După această întâlnire, îi auzeam pe prichindei spunând: „Vreau şi eu să trag ca Csoma!” sau „Vreau şi eu să servesc ca Purice!”. O echipă, în orice sport ar activa ea, oriunde merge şi joacă, reprezintă comunitatea de unde vine. În egală măsură, ea poate fi un nucleu care să adune pe cei tineri, provocându-i să practice sportul la orice nivel. Aceasta înseamnă o generaţie viitoare sănătoasă şi activă pentru comunitate.
Primăria Izvoru Berheciului, datoare vândută și cu poprire pe conturi
Una dintre cele mai sărace comune ale județului Bacău este Izvoru Berheciului și tocmai peste ea a dat pacostea: va trebui să plătească despăgubiri de 641.315,88 lei, adică peste 6,4 miliarde de lei vechi, la finalul unui proces deschis de familia Ciuchi, care a deținut 83 ha de pământ.
Instanța a stabilit că suma trebuie plătită de Comisia Locală de Aplicare a Legii 18, iar UAT (Unitatea Administrativ Teritorială) Izvoru Berheciului trebuia să asigure, în buget, suma necesară. Nu a asigurat-o, așa că va avea poprire pe conturi. Dosarul e stufos și complicat, așa că vom simplifica lucrurile pentru a le face pe înțelesul tuturor.
În urmă cu două luni, Tribunalul Bacău a judecat apelul formulat de primarul Ion Ciuche împotriva unei decizii din septembrie 2017, apel care avea ca obiect o contestație la executare.
Avocatul angajat a cerut anularea sentinței civile, rejudecarea cauzei și admiterea contestației „în sensul stabilirii unui termen de plată raportat la art. 609 OUG 22/2002 și angajamentul de plată depus la dosar care să permită în timpul exercițiului bugetar 2018- 2019 să achite acest debit având în vedere și cuantumul debitului care este unul împovărător raportat la bugetul UAT Izvoru Berheciului, aceasta fiind cea mai mică UAT declarată din Bacău, iar bugetul acesteia fiind în consecință”.
Prin sentința din septembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Bacău, a fost respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de primarul comunei Izvoru Berheciului în contradictoriu cu creditorii. În aprilie 2016, printr-o altă hotărâre definitivă a Tribunalului Bacău, Comisia Locală de Aplicare a Legii 18/1991 a fost obligată la plata către creditori a sumei de 627.407 lei cu titlu de daune interese. Comisiei i s-a pus în vedere, prin somație, să achite această sumă, la care se adaugă 13.888,88 de lei, cheltuieli de executare. În martie 2017, s-a comunicat Administrației Finanțelor Publice Bacău adresa de înființare a popririi prin care s-a dispus virarea către creditori a sumei totale de 641.315,88 lei din sumele aflate în conturi. Împotriva sentinței din septembrie 2017, primarul Ion Ciuche a declarat apel, solicitând stabilirea unor termene de plată care să permită stingerea acestei obligații, însă Tribunalul a respins apelul.
Legea 18, un coșmar fără sfârșit…
Problemele privind această speță au apărut înainte de anul 2000, ca urmare a aplicării Legii 18, arată Ion Ciuche, primar al comunei din 2004 până astăzi. Proprietarul terenului pentru care se cer, astăzi, despăgubiri a fost preotul Ciuchi, care nu este rudă cu primarul, cum s-ar putea crede. Familia Ciuchi a deținut o suprafață de 83 de hectare, din care un sfert se afla în comuna Colonești, iar restul în Izvoru Berheciului. Hotărârea instanței vizează, însă, doar comuna Izvoru Berheciului. Ce s-a întâmplat de fapt? După 1990, în perioada aplicării Legii 18, pe terenurile care aparținuseră familiei Ciuchi au fost eliberate titluri de proprietate altor cetățeni.
„La început, o parte dintre moștenitori au acceptat să primească pământ pe alt amplasament, dar instanța nu a binevoit să ia act de dorința lor deși comuna are terenuri libere. Cel mai simplu ar fi fost ca instanța să decidă anularea titlurilor de proprietate eliberate greșit, iar noi am fi dus la îndeplinire hotărârea.”
primarul Ion Ciuche
Pământ există, bani, nicidecum!
Astăzi, un singur moștenitor se mai află în viață, dar acesta nu dorește să i se restituie suprafața la care are dreptul, ci să fie despăgubit în bani, arată primarul Ion Ciuche. „Comisia Județeană a vrut să-i dea teren în intravilanul localității Băimac, acolo unde se afla casa părintească, dar a refuzat. Deja am plătit 600 de milioane de lei vechi, dar vrea o despăgubire de 6,5 miliarde de lei reprezentând valoarea culturilor de care a fost lipsit. Întrebarea este de ce nu a folosit terenul care este liber?” întreabă primarul Ciuche.
Oricum, comuna Izvoru Berheciului e foarte săracă și nu poate plăti această sumă, mai precizează edilul. Teren există, bani, însă, nu! „De unde să luăm 6 miliarde de lei vechi? Avem o rezervă de 800 ha, dar în acest moment nu se acceptă alt amplasament, dorința moștenitorului fiind una singură: să fie despăgubit de ANRP. Dacă atunci, în 2007, se dădea o sentință ca moștenitorii să fie despăgubiți era simplu. În iunie avem termen pentru revizuire. Sperăm ca instanța să nu fie oarbă, de data aceasta.”
Silvia Pătrășcanu
Cătălina Chifu
Lupta cea bună
În primăvara aceasta, acțiunile de împădurire a dealurilor sunt, parcă, mult mai numeroase. Pentru că ne aflăm într-un an special sau, poate, pentru că ne trezim, ca națiune, și înțelegem că există lucruri mult mai importante decât cancanurile și războaiele politice. Și în trecut am simțit că „în teritoriu”, în țară și la țară, se muncește mai serios decât în Capitală și există mai puțină preocupare pentru cancanuri. Dar să ne întoarcem la pădurile noastre.
Suntem bombardați, de-o vreme, cu texte care conțin acuzații privind defrișările masive din România și îndemnuri în a susține campaniile împotriva tăierii sau exportării lemnului. Prin intermediul rețelelor de socializare sunt răspândite fotografii care prezintă șantiere de exploatare sau camioane și remorci încărcate cu bușteni. M-am revoltat de multe ori și eu, și semenii mei care respectă mediul. Pe orice om normal l-ar indigna aceste de imagini dacă ar afla, citind explicațiile, că lemnul a fost furat din pădurile României.
În realitate, nu știm exact unde au fost făcute fotografiile cu bușteni, cine le-a făcut, dacă exploatarea s-a făcut ilegal sau legal, cu respectarea Codului Silvic și plata corectă către stat sau ocoalele private. Ni se spune, de asemenea, că străinii se îmbogățesc cumpărând ieftin lemnul nostru și transformându-l în mobilier scump. Specialiștii în domeniu spun că afacerile care se derulează rapid și au piețe de desfacere constau, de fapt, în prelucrarea deșeurilor din lemn. Și noi am fi putut folosi eficient rumegușul în loc să-l răsturnăm în văile râurilor de munte.
Din nefericire, marile defrișări din România au fost făcute de români, în primul deceniu de democrație. Ei au ras munții și dealurile, en detail pentru foc și construcții, en gros pentru a se îmbogăți peste noapte. Nu e loc să fac, aici, lista rapturilor care mă deprimă. Ceea ce mă bucură este această dragoste pentru natură a tinerei generații și competiția, neintenționată, între cei care plantează și cei care taie arborii în scopul „igienizării” pădurii. Sper să câștige cei dintâi.
