luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2307

Rost de puncte

A doua partidă a Aerostarului cu Florin Bratu pe bancă. Și a doua victorie consecutivă? „Aviatorii” așa speră. Revigorați sub bagheta noului tehnician, băcăuanii vizează primul succes extern. Premise există. Pe lângă faptul că vin după un entuziasmant 2-0 contra Ripensiei, Vraciu și compania vor întâlni sâmbătă o formație în derivă: penultima clasată ACS Poli Timișoara.

Pentru a pregăti cât mai bine acest joc, Aerostarul s-a deplasat pe Bega încă de joi. „Vrem să legăm victoriile. Am vizionat mai multe jocuri ale timișorenilor, însă nu mi-am putut face o idee foarte exactă în condițiile în care ei au schimbat des jucătorii și formulele. Oricum, cel mai important este ce facem noi.

Consider că dacă vom arăta aceeași determinare din partida cu Ripensia, ne putem întoarce cu un rezultat favorabil de la Timișoara”, a declarat Florin Bratu, care contează pe lotul complet. De notat și faptul că în această săptămână ACS Poli și-a completat staff-ul tehnic cu Călin Cojocaru, care va fi al doilea „secund” al lui Ștefan Nanu, alături de Adrian Săvoiu. Conform site-ului liga2.ro, deși antrenor secund în acte, Cojocaru conduce de fapt destinele timișorenilor.

Clasament

1. Chindia 14 10 2 2 30-15 32p.
2. Acad. Clinceni 14 10 0 4 31-8 30p.
3. Sportul Snagov 14 9 3 2 24-12 30p.
4. Petrolul Ploiești 14 9 2 3 29-12 29p.
5. FC Argeș 14 8 4 2 24-11 28p.
6. „U” Cluj 14 8 3 3 31-13 27p.
7. CS Mioveni 14 8 2 4 22-11 26p.
8. UTA Arad 14 7 2 5 25-18 23p.
9. Pandurii Tg. Jiu 14 6 3 5 27-20 21p.
10. Energeticianul 14 6 3 5 22-17 21p.
11. ASU Politehnica 14 6 2 6 14-15 20p.
12. Metaloglobus 14 5 2 7 12-26 17p.
13. Daco-Getica 14 3 6 5 20-24 15p.
14. Luceafărul 14 4 3 7 17-2715p.
15. Farul Constanța 14 4 1 9 21-31 13p.
16. Ripensia Timiș. 14 3 4 7 17-27 13p.
17. Aerostar Bacău 14 3 3 8 18-30 12p.
18. CS Balotești 14 3 2 9 13-28 11p.
19. ACS Poli Timiș. 14 1 2 11 12-34 5p.
20. Dacia Unirea 14 0 5 9 12-42 5p.

Programul etapei a 15-a:

Vineri, ora 18.00: Ripensia- FC Argeș
Sâmbătă, ora 11.00: Daco-Getica- Luceafărul Oradea, ACS Poli Timișoara- Aerostar, Academica Clinceni- ASU Politehnica Timișoara, Sportul Snagov- Energeticianul, CS Balotești- Chindia, Pandurii Târgu-Jiu- Metaloglobus. Ora 12.00: Dacia Unirea Brăila- Petrolul Ploiești. Ora 14.00: Farul Constanța- CS Mioveni.
Duminică, ora 12.00: UTA Arad- „U” Cluj.

Înot / Cupa Bacăului, la start

Bazinul de Înot din Bacău devine în acest sfârșit de săptămână cel mai atractiv punct pentru iubitorii de înot. Asociația Județeană de Natație și Pentatlon Modern, împreună cu Direcția Județenă pentru Sport și Tineret și Primăria Municipiului Bacău organizează cea de-a XI-a ediție a Cupei Bacăului la Înot, la care s-au înscris 444 de sportivi de la 22 de cluburi din țară și unul din Republica Moldova. Invitatul special al acestui eveniment va fi dublul vice-campion olimpic de tineret Dani Martin, care în deschiderea evenimentului, sâmbătă de la ora 16.20, va înota într-o probă demonstrativă.

Sportivii de la CS Nautica și CSM Bacău participanți la această ediție a Cupei Bacăului și-au făcut încălzirea pentru acest eveniment încă de săptămâna trecută când au participat la Cupa „Andrei Nicolescu” la București, unde au obținut următoarele rezultate:

CS Nautica Bacău

Robert Borcea: aur 100m Spate, aur la 50m Liber și argint 100m Liber; Robert Banu: bronz la 100m Fluture; Flavius
Cojocaru: bronz la 100m Bras; Carol Cojocaru: argint la 100m Spate și bronz la 200m spate; Melissa Brănișteanu: bronz la 100m Bras; Ingrid Ștefură: argint 100m Spate, bronz la 100m Liber și bronz la 50m Liber.

CSM Bacău

Ștefan Cozma: aur la 50m Liber, aur la 100m Fluture, aur la 100m Spate și aur la 200m Mixt; Dragoș Bălăiță: bronz la 100m Spate și bronz la 200m Spate.

Altfel și la fel

Au trecut trei ani de la tragedia națională numită «Incendiul de la clubul „Colectiv”». Trei ani și două zile, pentru a fi mai exacți. Unele lucruri nu mai sunt la fel. S-au schimbat. Pentru totdeauna. Și e bine să o spunem încă din capul locului, ca să dăm de pământ cu teza că „vezi Doamne, nu s-a schimbat absolut nimic”.

Pentru familiile victimelor, și chiar pentru supraviețuitori, s-a schimbat totul. În ceea ce-i privește, există două lumi: înainte și după „Colectiv”. S-au schimbat însă și alte chestiuni. Pentru noi, ceilalți. Unele, importante.

Altele, de decor. La intersecția dintre ele, prim-ministrul, de exemplu. Schimbat, chiar de mai multe ori de atunci. Nu mai este Ponta, iar când o vedem azi pe Viorica Dăncilă în funcție, mai-mai că ajungem să-l regretăm. S-a schimbat și ministrul Sănătății de atunci. Cel care spunea că există toate condițiile ca răniții din „Colectiv” să fie tratați în țară. Nicolae Bănicioiu. Pe el chiar nu-l putem regreta. Sub nicio formă.

Nu au fost doar modificări la nivel de Executiv. Între timp am aflat- iar aici este meritul presei și, înainte de toate, al unui jurnalist de marcă precum Cătălin Tolontan- de Hexi Pharma și de dezinfectanții diluați, de infecțiile nosocomiale și de cazuri concrete privind corupția din sistemul medical. S-au deschis dosare, au început procese și, chiar dacă ni se pare că va dura o veșnicie până vom ajunge la capătul lor, lucrurile se mișcă. Mai greu, dar se mișcă. Un singur aspect a rămas încremenit în timp.

Dacă astăzi, mâine, săptămâna viitoare sau peste o lună va exista, Doamne ferește!, un nou „Colectiv”, sistemul medical din România nu ar putea trata corespunzător marii arși. OK, de data aceasta, i-ar trimite la timp în străinătate, dar aici, în țară, nu ar fi loc și leac pentru ei. Iar asta este, la rândul său, o tragedie. Și a mai rămas ceva neschimbat: nesimțirea clasei politice. Chestionați de „Libertatea” ce se comemorează pe 30 octombrie, politicienii, fie ei de la PSD, PNL sau USR, n-au știut să răspundă. Pentru ei, pur și simplu nu a existat „Colectiv”. Tragic, nu?

Bacău, centru de excelență pentru Moncler

    De-a lungul timpului, actori și cântăreți celebri, oameni de afaceri și pasionați ai modei și ai sporturilor de iarnă le-au purtat cu mândrie. Este vorba despre jachetele brandului de lux Moncler. Puțini știu, însă, că 20% din producția gigantului de modă este produsă în Bacău, într-una dintre fabricile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic din Europa și care este deținută prin sucursala locală Industries Yield.

    Anul trecut, aproximativ 200.000 de jachete de lux au fost produse în această fabrică, singura unitate de producție din afara Italiei deținută de gigantul italian de fashion Moncler. Jachetele „Made in Romania” sunt vândute în întreaga lume de la Shanghai la Paris, de la New York la Dubai. Astfel, aproape o mie de băcăuani contribuie la succesul uneia dintre cele mai mari mărci internaționale de fashion.

    Din 2016 și până acum, italienii au investit la Bacău aproximativ șapte milioane de euro în achiziția terenului, modernizarea clădirii și a echipamentelor, utilajelor și a tehnologiei, în îmbunătățirea condițiilor și a facilităților pentru angajați cu scopul de a crea un mediu de lucru sănătos, la standarde internaționale. Aproximativ 45% din totalul investițiilor realizate până în prezent au fost direcționate către achizița de echipamente de ultimă generatie și îmbunătățirea măsurilor de siguranță.

    Moncler investește în angajați

    Moncler a investit și în îmbunătățirea competențelor celor aproape o mie de angajați prin oferirea de cursuri de specialitate cu traineri aduși tocmai din Milano.

    Prin subsidiara locală, Industries Yield, Moncler este unul dintre cei mai mari și cei mai apreciați angajatori din județ. Pe lângă salarii peste media pieței, angajații Moncler au parte de un spectru larg de beneficii, cum ar fi investigații medicale periodice, transport către și dinspre fabrică, oportunități de dezvoltare profesională.

    Pentru că vor să creeze la Bacău o adevărată platformă industrială și un hub de cercetare- dezvoltare, italienii investesc și în generația viitoare, oferindu-le astfel tinerilor din liceele locale posibilitatea de a fi stagiari într-o fabrică de top din domeniu, care produce articole vestimentare de cea mai înaltă calitate apreciate la nivel global.

    O industrie cu tradiție

    Moncler a decis să investească la Bacău, după ce ani de zile și-a produs jachetele aici în sistem lohn, fiind una dintre puține companii care au ales să facă o investiție directă. Ce i-a convins să facă acest pas? Răspunsul este unul simplu: forța de muncă extrem de calificată.

    România are o tradiție îndelungată în industria de textile şi confecţii, cea mai activă zonă de producție din țară fiind în regiunea Moldovei, între Iași și Bacău. Potrivit Institutului Național de Statistică la finalul lunii iulie, aproape 200 de mii de români lucrau în fabrici ce aveau ca obiect de activitate fabricarea de textile, de articole de îmbrăcăminte, dar și de articole din piele. Zona Bacăului, în principal, este renumită pentru industria sa textilă dinamică în care lucrează oameni specializați și bine pregătiți.

    Moncler: Povestea din spatele brandului de lux

    Istoria brandului Moncler începe în Franța, într-un sat de munte din apropiere de Grenoble, în urmă cu 66 de ani. Numele brandului este chiar abrevierea denumirii localității Monestier-de-Clermont, unde compania a fost înființată în 1952. De-a lungul unui deceniu, jachetele cu umplutură de puf produse au fost perfecționate treptat și au jucat un rol principal în marile expediții franceze și italiene din Alaska, precum și în cele care au dus la cucerirea unor vârfuri montane importante.

    Inovația și cercetarea au dus la crearea unor jachete și haine, care au devenit tot mai ușoare, mai aerodinamice și performante, făcându-le potrivite și pentru competițiile sportive. Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble, din 1968, a fost momentul în care brandul a devenit cunoscut internațional, deoarece a fost sponsorul oficial al echipei franceze de schi.

    În 2003 începe un nou capitol în istoria brandului

    În 2003, compania Moncler a fost cumpărată de către omul de afaceri Remo Ruffini, care zece ani mai târziu a listat-o la bursa din Milano într-una dintre cele mai mari oferte publice iniţiale din Italia. Moncler este astăzi un brand cu venituri anuale de peste 1,2 miliarde de euro și peste 200 de magazine proprii, hainele fiind vândute totodată şi în unele dintre cele mai importante multibranduri din lume. Filiala din România, Industries Yield, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 11 milioane euro și un profit net de 1,74 milioane euro.
    De la piesă de vestimentație pentru excursiile montane, jacheta de tip puffer a căpătat în timp un aspect citadin. Brandul a ajuns astfel în zona de fashion de lux urban, transformându-se în obiect de cult. În prezent, jachetele Moncler pot fi întâlnite nu doar în cele mai exclusiviste resorturi de schi, dar și în marile metropole ale lumii.

    Moncler într-un singur cuvânt? Calitate

    Calitatea este una dintre valorile brandului, care a devenit un nume fanion în lumea modei. Moncler folosește doar materiale prime de cea mai bună calitate, de la puful de gâscă cunoscut sub numele de “duvet neuf” adus din Europa sau Asia și până la materialele textile și accesoriile (nasturii, butonii, fermoarele etc) achiziționate din Italia și Japonia. Mai mult, unul dintre atributele cheie care fac din Moncler o referință la nivel mondial îl reprezintă și oamenii care, zi de zi, asigură producția de jachete la cele mai înalte standarde. De altfel, acesta unul dintre principalele motive pentru care gigantul italian a ales să investească în propria unitate în Bacău, oraș recunoscut ca centru regional în industria textilă și devenit un centru de excelență pentru Moncler.

    Prețul vieții

    Răzvan Bibire

    Povestea cu mâna invizibilă a Pieței care le reglează pe toate este, după mine, doar un basm bun să prostească lumea și să-i aducă la tăcere pe cei care s-ar încumeta să conteste ideologia. Fără îndoială că Adam Smith a fost un mare economist, dar mă tem că realitatea s-a dovedit a fi puțin altfel, întregul concept capitalist bazându-se pe nimic altceva decât pe lacomia umană.

    Iar un viciu este suficient de puternic pentru a crea o întreagă mitologie care să-l justifice și să-l perpetueze. Unul dintre stâlpii acestei ideologii îl constituie faptul că anumite persoane merită să câștige mult mai mult decât altele deoarece au riscat. Iar profitul este, se știe, răsplata riscului și trebuie să fie proporțional.

    Când nu este, va fi ajustat prin operațiuni interzise profanilor fără spate puternic. Dacă unii au voie să câștige cât mai mult, alții nu au acest drept și trebuie să accepte ceea ce li se dă, firimiturile, adică. Și în zona aceasta s-au creat o seamă de discuții interminabile cu privire la ceea ce înseamnă salariu și ce ar trebui el să reprezinte. Fiecare generație de economiști a avut propria viziune, dar de la David Ricardo încoace se consideră că salariul trebuie să acopere măcar cheltuielile de întreținere ale salariatului.

    Până pe la începutul anilor 2000, în România se calcula „coșul zilnic”, care cuprindea totalitatea cheltuielilor minime pentru subzistența unei persoane. Pe baza coșului zilnic se ajusta salariul minim. S-a renunțat la această modalitate de stabilire a salariului minim pentru că, zic eu, ar fi însemnat ca acesta să tot crească de-a lungul anilor, mai ales după aderarea la UE, când prețurile au cunoscut o aliniere dramatică.

    Astăzi, încă se bâjbâie, pentru că există, în continuare, o împotrivire față de majorarea salariilor. Răspunsul nu este un secret și ni-l da Marx: „Salariul şi profitul se află într-un raport invers. Partea capitalului, profitul, creşte în aceeaşi proporţie în care scade partea muncii, salariul, şi invers.” Doar că această goană după profituri a generat o problemă imensă la nivel național: emigrația.

    Milioane de oameni au plecat spre locuri cu salarii mai mari, care le asigură un trai cât de cât decent. Întrebarea este de ce sumă ar avea nevoie un salariat în România ca să trăiască decent? Răspunsul l-a aflat o cercetare finanțată de Fundația Friedrich-Ebert și realizată de Syndex România și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

    Un adult are nevoie de 2.552 de lei net ca să-și asigure coșul minim de produse. O familie de doi adulți – 4.146 de lei, doi adulți și un copil – 5.551 de lei iar doi adulți și doi copii – 6.762 de lei lunar. Pe baza prețurilor și a necesităților stabilite prin cercetări, s-a considerat că o familie cu doi copii are nevoie de 8050 de calorii pe zi, adică trebuie să cheltuie pentru mâncare 1.405 lei pe lună.

    Alți 651 de lei merg pe haine și încălțări, iar pentru casă (chirie sau rate, dotare și întreținere) sunt necesari 2.478 de lei lunar pentru o locuință de 66 mp la oraș. Pentru educație și cultură (aici intrând și câte o vizită la un muzeu, un film la cinema și un spectacol de teatru o dată la trei luni) ar fi necesari 546 de lei.

    Mai sunt și alte capitole, nu mai intrăm în amănunte, trebuie să reținem că este vorba de cheltuieli minime, la prețurile cele mai mici. Faceți o comparație cu ceea ce câștigați. Va încadrați cu salariul la coșul minim?

    Apoi să ne întrebăm de ce partidele politice vor să mențină, în continuare, salariile la niveluri cât mai mici…

    Expoziţia „Centenarul Zborului Marii Uniri”

    Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău organizează vineri, 2 noiembrie 2018, de la ora 12.30, sala 13, vernisajul expoziţiei „Centenarul Zborului Marii Uniri”, manifestare desfăşurată sub egida Centenar. Prin acest demers expoziţional, se propune publicului vizitator şi iubitorilor istoriei naţionale o pagină importantă din lupta pentru unitate naţională şi anume zborul efectuat de eroul aviator Vasile Niculescu de la Bacău la Blaj pe data de 23 noiembrie 1918.

    În contextul în care românii din Transilvania pregăteau Marea Adunare de la Alba Iulia, a fost necesar contactul între oficialităţile române de la Iaşi – Regele Ferdinand, guvernul I.I.C. Brătianu şi Parlamentul român cu patrioţii transilvăneni.

    În condiţiile unei ierni foarte grele, soluţia adoptată a fost cea a unui zbor peste munţi cu un avion Farman 40, pilotat de eroul aviator Vasile Niculescu. Importanţa zborului a fost deosebită pentru transilvăneni şi pentru reuşita Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918.

    În cadrul expoziţiei sunt prezentate documente referitoare la cariera pilotului Vasile Niculescu şi zborul realizat. De asemeni, sunt etalate elemente de armament, de ţinută militară, medalii şi decoraţii, alte piese tridimensionale şi fotodocumentare menite să redea atmosfera perioadei luptei pentru unitate naţională.

    Expoziţia va fi prezentată de prof. Dan Ramf (Muzeul Naţional al Aviaţiei Române), prof. Mihaela Băiţan (director, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, filiala Bacău) şi gen.Fl.aer.(r) Necolae Petrescu (preşedinte, ARPIA – Filiala Bacău).

    Slănic Moldova are licență de salubrizare

      Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSCUP) a emis licența pentru Serviciul public de salubrizare al orașului Slănic Moldova. Licența este valabilă timp de cinci ani.

      Conform acestei licențe, titularul ei poate colecta separat și transporta separat deșeurile municipale și pe cele care provin din activități comerciale din industrie și instituții. De asemenea, pot fi măturate, spălate, stropite și întreținute căile publice și pot fi curățate străzile de zăpadă sau întreținute în caz de polei și îngheț.

      Pentru astfel de servicii, titularul licenței poate încasa contravaloarea serviciilor de salubrizare la nivelul stabilit de lege.

      Primăria din Slănic Moldova a reclamat încă de la sfârșitul lunii iunie că din oraș nu se mai poate duce gunoiul la Celula ecologică din Bacău, pentru că prestatorul de servicii de salubritate nu mai dispunea de licență.Primarul Gheorghe Baciu a trimis adrese către Prefectură, Consiliul Județean, către ADIS (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare) și EcoSud. Dar a depus și la ANRSCUP o cerere de licențiere a operatorului.

      Ce facem în weekend?

      Premiere cinematografice
      Bohemian Rhapsody. Genul filmului: biografic, dramă, muzical. Distribuție:Rami Malek, Joseph Mazzello, Lucy Boynton. Regia: Bryan Singer.
      Halloween Bântuit (Goosebumps 2: Haunted Halloween 2D). Genul filmului: aventură, comedie, familie. Distribuție: Jack Black, Wendi McLendon-Covey, Madison Iseman. Regia: Ari Sandel.

      Festivaluri. Petreceri.
      Vineri – de la ora 11.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, ediția a XII-a a Festivalului Național de Muzică Ușoară pentru Copii „Așchiuță”. De la ora 23.00, petrecerea „Ieșim vinerea din casă”, partea a IV-a, la Valhalla.

      Teatru
      Duminică – de la ora 11.00, „Hainele cele noi ale împăratului”, dramatizare de Ciprian Huțanu, după Hans Christian Andersen. Distribuție: Mihăiță Cornea, Andreea Sandu, Laurențiu Budău, Tiberiu Gabor-Bitere, Neagu Alina Vasilica, Andrei Andriuca, Ilinca Istrate, Costras Adrian. Regia: Cristian Huțanu. De la ora 18.00, „Prenumele” de Matthieu Delaporte și Alexandre de la Patelliere, în regia lui Răzvan Săvescu. Distribuția: Elisabeth Garaud – Florina Găzdaru; Pierre Garaud – Valentin Braniște (Teatru de Kartier); Claude Gatignol – Bogdan Buzdugan; Vincent Larchet – Matei Bogdan; Anna Caravati – Adelaida Perjoiu.
      Scenografia: Cristina Ciobanu. Foto&grafica: Ioan Viorel Cojan.

      Sport
      Sâmbătă, de la ora 16.20, la Bazinul de Înot ediția a XII-a Cupei Bacăului la Înot, reuniunea I.
      Duminică, de la ora 9.30, la Bazinul de Înot ediția a XII-a Cupei Bacăului la Înot, reuniunea a-II-a.
      Florin Ștefănescu

      Întregitoarea de neam

      De reamintit
      Din când în când, dar mai cu seamă în momente de cumpănă – cum ar fi cel de acum, când limba română a acumulat deja câţiva ani de agresiune severă din partea anglicismelor, pe de o parte, şi dinspre zona I.T., cu un cod de comunicare propriu, pe de altă parte –, se cere să ne aducem aminte de menirea graiului străbun, adică cel tradiţional, adică cel autentic. Resuscitarea acestui adevăr este cu atât mai necesară cu cât 2018 este Anul Centenarului Marii Uniri.

      Generic inspirat
      Gala Premiilor U.Z.P.R. (Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România), ediţia 2018, s-a ţinut sub un generic inspirat din natura instrumentului de lucru al gazetarului – cuvântul: „Limba română, întregitoare de neam”. Afişul manifestării a adus în atenţie o triadă angajantă: „Profesionalism, notorietate, viziune”, sub un slogan în ton cu genericul: „Împreună scriem istoria clipei!” (Exigenţa privitorului avea dreptul la semnele diacritice pentru prima şi ultima literă din cuvântul-cheie: Împreună.)

      Printre premianţi
      Seniori ai presei de la noi, membri ai juriului, au premiat 17 slujitori ai condeiului gazetăresc, printre care băcăuanul Mihai Buznea, un adevărat performer: şi-a consacrat peste şase decenii acestei profesiuni, începând cu munca de corector şi continuând-o până astăzi (răspunde de acurateţea lingvistică a Revistei „Plumb”). A fost, printre altele, corespondentul zonal al Televiziunii Române, iar acum este autor de cărţi inspirate din actualitatea imediată. La secţiunea Radio, tot pentru producţiile publicistice ale anului 2017, a fost premiat Marcel-Iulian Tolcea (Radio-România Timişoara), pentru rubrica sa de limba română. El este şi primul jurnalist român care a realizat la Strasbourg un interviu cu secretarul general al Consiliului Europei, Catherine Lalumière. Dialogul rezultat a devenit document oficial al C.E.

      Din aceeaşi oglindă a jurnaliştilor
      Informaţiile de mai sus le-am extras din Revista U.Z.P. nr. 11/2018, care se pregăteşte de propriul centenar (a fost fondată în 1919). De aici am aflat şi despre Premiile „Eminescu, ziaristul”, cu ţintă spre o dată: 28 iunie, dorită a fi Ziua Ziaristului Român. (Se aminteşte astfel despre nedreapta decizie de scoatere a poetului din presa autohtonă, în 1883.)
      Dintre premianţi, i-am reţinut pe Nicolae Dabija, cel care a menţinut vie flacăra limbii române în Basarabia, şi pe Andrei Păunescu, autorul rubricii „Din puţul fără fund, dar cu telecomandă. Emisiunile trece, perlele rămâne” din „Flacăra lui Adrian Păunescu”. Fiul celui ce ne-a lăsat „Repetabila povară” extrage şi comentează fără menajamente abaterile de la normele lingvistice ale unora dintre cei care apar în emisiunile TV, luând astfel atitudine faţă de „invazia nonvalorii şi a nonculturii”. În ton liric, Andrei Păunescu îşi propusese un „Proiect de ţară”, cu versuri ca acestea: „Limba-i minunea ce ne uneşte/Suflet, speranţă şi faptă, şi dor.” […] „Ca visul să prindă altoi,/Iar trunchiul în flori să apară,/Unirea să fie în noi,/Nu doar într-o gală de seară” (FAP, 5 oct. 2018).

      Alte titluri
      Sumbră ne apare declaraţia lui Horea-Mihai Bădău, profesor şi jurnalist social-media: „Vom renunţa la alfabetul scris şi vom comunica mai multe prin imagini”, după cum colajul din articolele lui Mihai Eminescu gazetarul, sub titlul „Copiii mei vreau să fie instruiţi în limba mea şi NUMAI în limba mea, nu ŞI în limba mea” (pp. 24-25), ne dă fiori. De meditat şi la spusele lui Theodor Damian (U.Z.P.R. New York) despre pericolul permanent al barbarismelor de la noi (p. 26, rubrica „Limba română”).
      Ioan Dănilă

      Artă, istorie şi spiritualitate pe simezele de la „Frunzetti”

      La Galeriile „Frunzetti” a avut loc vernisajul unei interesante expoziţii, cu lucrări ale artiştilor plastici participanţi la Simpozionul „Zone Strategice de Creaţie” Centenar, proiect al Asociaţiei Culturale „Zaharia’Art” Bacău, care s-a desfăşurat la Bogdana, în apropierea Mănăstirii Bogdana.

      Scopul proiectului, derulat cu sprijinul Consiliului Judeţean, a fost de revitalizare a artelor viziale şi dialogul intercultural, participanţii luând contact cu mărturiile trecutului istoric, dar şi cu obiectivele turistice din împrejurimi.

      Pe simeze, publicul prezent a luat contact cu creaţiile participanţilor la simpozion: Sâmburic Elena, Bianca Rotaru, Luminiţa Radu, Vasile Crăiţă Mândră, Marius Crăiţă Mândră, Ion Mihalache, Viorel Cojan, Bogdan Antochi, Maria Vlad, Aliona Sâmburic, Marius Gheorghiu, Geanina Ivu, Violeta Savu – poet, care a citit un fragment de proza lirică, în memoria artistei Viorica Zaharia.

      Artişti consacraţi, membri UAP din România, Bacău şi Iaşi, cu personalităţi şi moduri de abordare diferit, au oferit, prin cele 55 de lucrări expuse, un spectacol de culoare şi formă.

      În memoria regretatei artiste Viorica Zaharia au fost expuse cinci lucrări de artă create în timpul vieţii.

      Geanina Ivu (coordonator proiect) şi Vasile Crăiţă Mândră au împărtăşit publicului din experienţa lor la simpozionul de la Bogdana, apreciind că astfel de evenimente au darul de a stimula creaţia artistică, dialogul pe diferite teme ale artei plastice contemporane, Bogdana fiind un loc plin de istorie şi spiritualitate, peisajele şi oamenii fiind subiecte extraordinare pentru un artist.

      Opera în recital: “Don Pasquale”

      Sala plină, ultimele acorduri de la repetiţie se sting. Poate începe concertul. A fost nu numai un eveniment muzical de excepţie joi seara, de la 18.30, la Sala Ateneu, a fost şi o întâlnire cu una dintre cele mai remarcabile creaţii ale lui Gaetano Donizetti, “Don Pasquale”.

      Asociaţia Home of Strings Bucureşti a reuşit să coaguleze profunzimea şi profesionalismul Orchestrei Filarmonicii “Mihail Jora”, impetuozitatea şi talentul unui mare dirijor – Juan Cantarell, Spania, cu o distribuţie de excepţie: Don Pasquale-Iustinian Zetea; Doctor Malatesta – Fang Shuang; Ernesto – Mihai Urzicana; Norina – Maria Ungheanu; Notar – Sergiu Neamţu, susţinuţi de Ansamblul Coral al Filarmonicii “Moldova” din Iaşi. Astfel, opera bufă “Don Pasquale” în variantă concertantă s-a desfăşurat impecabil, povestea lui Donizetti a încântat timp de mai bine de două ore publicul băcăuan, care nu are parte decât foarte rar de asemenea spectacole de operă.

      Cu doar câteva minute înainte de reprezentaţie, am stat de vorbă cu Pavel Ionescu, directorul filarmonicii băcăuane: „Filarmonica «Mihail Jora» a obişnuit melomanii cu surprize, sperăm noi plăcute, deoarece ne-am propus să reprezentăm toate genurile muzicale, am trecut de la concerte simfonice, operetă, operă, cum se întâmplă în această seară cu «Don Pasquale», sub conducerea aceluiaşi dirijor care, anul trecut ne-a adus operele lui Pucinni. A fost o colaborare foarte bună, o experienţă interesantă cu Asociaţia Home of Strings din Bucureşti, care a pregătit soliştii, cât şi cu Grupul Coral al Filarmonicii «Moldova» din Iaşi.”

      Spectacolul este un eveniment închinat belcanto-ului Italian, despre care ne-a vorbit şi Niculae Voicu, preşedinte al Asociaţiei Home of Strings: “Venim după o reprezentaţie de la Ateneul Român, iar acum, cu sprijinul domnului Pavel Ionescu, căruia îi mulţumim frumos, care ne-a pus la dispoziţie orchestra şi fenomenalul dirijor Juan Cantarell, suntem în Bacău. Ştiu că băcăuanii sunt foarte dornici de operă, «Don Pasquale» este o operă foarte comică, veselă, soliştii sunt pregătiţi, sunt artişti tineri, pe care asociaţia noastră doreşte să-i promoveze, să-i pună în contact cu orchestre foarte bune şi dirijori de asemenea, pentru dobândirea experienţei scenice, care este crucială pentru generaţiile tinere. Acesta este principalul nostru obiectiv. Le mulţumesc băcăuanilor pentru felul cum ne-au primit şi îi asigurăm că vom mai veni.”

      Cotidianul Deşteptarea a fost partener media al evenimentului.

      Trei răniți după ce un autoturism a intrat într-o mașină de școală

        FOTO: Luoana Elena

        Trei persoane au ajuns la spital, în această seară, în urma unui accident petrecut pe Bulevardul Unirii, din Bacau, în apropiere de Autogară.

        Se relatează că un autoturism Golf a intrat pe contrasens și a lovit o mașină școală.

        Răniții au fost preluați de o ambulanță SAJ și transportati la Spitalul Județean de Urgență.

        ISU Bacău a asigurat măsurile PSI.

        Polițiștii au deschis o anchetă.

        Accident cu patru răniți pe Măgura

          FOTO: George Catalin‎

          Patru persoane au ajuns la spital în aceasta după-amiază, în urma unui accident în care au fost implicate două autoturisme.

          Conform polițiștilor, o mașină condusă de un tânăr de 26 de ani din Filipești, care rula pe direcția Onești – Bacău, a intrat pe contrasens în serpentinele de pe dealul Măgura, dupa ce șoferul a pierdut controlul volanului.

          Mașina a lovit un autoturism care circula regulamentar, condus de un bărbat de 61 de ani, din județul Iași.

          Cei doi șoferi și câte un pasager din fiecare mașină au fost răniți.

          S-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

          Bătălia pentru Autostradă

          FOTO: Voicu Oara

          De ani de zile Bacăul se lupta cu Iașul pentru supremație în Moldova. După o perioada în care Bacăul, grație unor politicieni abili, a fost vioara întâi în Regiunea Nord Est, Iașul a revenit.

          De prin 2004, steaua Bacăului a început să pălească în vreme ce fosta capitală a Moldovei a început să crească atât economic cât și politic.

          A fost vremea în care politicienii băcăuani au început să se încaiere între ei în vreme ce ieșenii au colaborat pentru interesele județului.

          Așa a ajuns, de exemplu, ca autostrada Iași – Tg Mureș (A8) să între în MasterPlanul pentru transport înaintea autostrăzii Bacău – Brașov (A13) care, din toate punctele de vedere, este mai avantajoasă.

          Ofensiva politică a Iașului este însoțită de o ofensivă media și a societățîi civile. Iașul a reușit să obtină colaborarea unor politicieni din alte județe, chiar și din Bacău, care sprijină proiectul autostrăzii Iași – Tg. Mureș.

          În vreme ce există un număr de ONG-uri care fac lobby pentru proiectul ieșenilor, în Bacău societatea civilă – câtă mai este – e încremenită în proiect și refuză să sprijine proiectul autostrăzii A 13, probabil, ca să nu se spună că susține PSD.

          Mai mult, parlamentari băcăuani ai altor partide, cum ar fi PNL, sprijină pe față proiectul autostrăzii A8.

          Singurul atu al Bacăului pare să fie actualul ministru al transporturilor, băcăuan de origine. De aceea liberalii îi și cer remanierea.

          Pe partea societății civile sunt mai multe organizații care fac lobby puternic pentru A8. O campanie de strângere de semnături pentru „Autostrada Unirii” a creat confuzie deoarece a lăsat să se înțeleagă că Iași – Tg Mureș e singură soluție și este absolut nevoie de ea.

          Alte asociații din domeniul infrastructurii cer abandonarea A13 Bacău – Brașov pe motiv că nu respectă MasterPlanul sau că prin promovarea ei se urmăresc scopuri ascunse.

          În această bulibășeală, nu se mai aud argumentele financiare care spun că A13 este mai ieftină cu 7 miliarde de euro decât A8 sau că traversarea Carpaților pe la Oituz este mai simplă decât prin Cheile Bicazului.

          Pentru că, până la urmă, este vorba de o bătălie politică, mai puțin una economică. Chiar dacă Bacăul are dreptata când susține că A13 se poate face mai repede, mai ieftin și ar avea și un trafic mult superior, Iașul susține că varianta prin Tg Neamț spre Tg Mureș este mai bună.

          Să nu existe dubii: și A 13 și A8 trec prin Iași. Singura diferență este că preferata Iașului nu trece prin Bacău.

          Multă lume crede că autostrada este un premiu acordat celor care produc bani; situația este, însă, altă: autostrada este o condiție pentru a produce bani.

          Din păcate, această este miza întregii bătălii: o autostrada care leagă Bacăul de restul țării ar da posibilitatea județului să revină locomotiva economică a Moldovei, așa cum era odată. Iar asta s-ar face în detrimentul Iașului, consideră politicienii de pe malul Bahluiului.

          Începe să se vadă al doilea sens giratoriu

            Al doilea giratoriu de la ieșirea din Bacău spre Roman prinde contur. În paralel, se execută lucrări la pietonal și borduri. Întreaga zonă va fi modernizată și asfaltată. Totodată, va fi înnoit sistemul de iluminat din zonă.

            “Tratamentul fără interferon pentru Hepatita C este acum disponibil în Bacău!”

              Informații foarte importante pentru pacienții cu Hepatita C din judetul Bacău s-au spus ieri, intr-o emisiune de televiziune transmisă în direct de către studioul teritorial TVR Iasi și intitulată “Bacău știe de Hepatita C”. La emisiunea realizată de Claudia Dănăilă au participat dr Luminița Popovici, medic primar șef secție Gastroenterologie la Spitalul Județean de Urgență Bacău, dr Camelia Cojocaru, medic primar gastroenterolog la IGH Iasi si dr. Mihaela Năstasă, medic de familie.

              Dr. Luminița Popovici a declarat:

              “Pacienții cu Hepatita C din Bacău se pot trata acum chiar la Bacău, cu trimitere de la medicul de familie. Avem locuri suficiente si medici. Tratamentul fără interferon pentru Hepatita C este disponibil în Bacău încă din luna septembrie a acestui an. Noul regim terapeutic cu aceste medicamente fără interferon este mult mai ușor pentru pacient, cu mult mai puține efecte secundare, iar efectul tinde spre 100%. Acum există posibilitatea ca toți pacienții cu Hepatita C sa se trateze, cu toate gradele de fibroză, si cu regimuri terapeutice diferite, ceea ce practic individualizează tratamentul. Tratamentul trebuie foarte bine identificat prin factorii care sunt asociați, prin celelalte tratamente administrate pacienților. Virusul C se transmite prin sânge si secreții. Până in 1989, când nu știam despre anticorpii antivirus hepatitic C si nu se puteau testa, exista așa-numita hepatită non A – non B, era riscul de expunere accidentală la produse de sânge sau secreții, chiar prin manevrele medicale. Din păcate, cei mai mulți pacienți cred că atunci au fost infectați, iar grupa de vârstă cea mai afectată este între 50 si 70 de ani. Există si alte posibilități de transmitere a virusului C: mai actuală este injectarea de droguri, tatuaje, piercing, manichiură în condiții improprii, transmiterea de la mamă la făt, mai ales dacă mama are o co-infecție cu virusul HIV.”

              Emisiunea “Bacău stie de Hepatita C” face parte dintr-o campanie regională de informare a populației asupra cauzelor, efectelor si tratării Hepatitei C.

              România detine primul loc in Europa in privința incidenței de infectare cu virusul hepatic de tip C, cu un procent de 3,3 %, iar la nivel național, regiunea Moldovei are cea mai însemnată rată a prevalenței, 4,3 %.
              Procentul de pacienți cu Hepatita C în Bacău este de 4,15%, unul peste media națională.

              Las Vegas: dintr-un fort nesemnificat, într-o uriașă metropolă

              La ce te gândești prima dată când spui „Las Vegas”? La jocuri de noroc? La bogăție? La căsătoriile și divorțurile „la minut” ale noncorformiștilor? La strălucire? Privit din cosmos, Las Vegas-ul este cel mai strălucitor oraș de pe Tera. Privit de pe Pământ, este de-a dreptul orbitor. Ți se taie răsuflarea când ajungi pentru prima oară în acest paradis ridicat în mijlocul deșertului.

              Ei bine, dacă treceai pe-acolo într-o viață anterioară, pe la mijlocul anilor 1800, nu găseai mare lucru. Doar niște case modeste ale mormonilor, multe dintre ele abandonate. „Fortul” avea să se transforme în metropola de astăzi grație unor măsuri luate în câțiva ani de referință de cei care au fost la conducerea administrativă a locului:

              1905 – într-o perioadă în care pentru America era o prioritate absolută construirea de căi ferate, Las Vegas a devenit un centru feroviar, fiind conectat cu San Pedro, Los Angeles și Salt Lake City. Acest lucru a favorizat creșterea exponențială a comerțului și, implicit, a visteriei „municipalității”

              1911 – Las Vegas a devenit oraș

              1931 – În anul 1910, statul Nevada scosese gamblingul în afara legii, dar, treptat, crima organizată a prins rădăcini în Las Vegas și a reușit să facă un „lobby” suficient de convingător încât autoritățile de acolo să legalizeze din nou jocurile de noroc în 1931. Orașul a devenit un adevărat magnet nu numai pentru jucătorii din America, ci pentru jucătorii din întreaga lumea. Vestea s-a răspândit rapid în toate zările. Infrastructura era încă deficitară, dar problema se va rezolva în câțiva ani.

              În același an încep lucrările la construcția barajul Hoover Dam, care atrag sute de muncitori în zonă. O dată terminat (în 1936), barajul asigură apa atât de necesară în mijlocul deșertului, dar și energia electrică. S-au creat condițiile ca oameni diveșri din zone diverse să vină și să se stabilească aici.

              Pe Fremont Street, singura stradă asfaltată, se deschid cazinouri și cabareturi.

              „Oraşul atomic”

              1940 – Un alt punct de atracție, în anii 1940, a fost reprezentat de experimentele militare: peste 100 de bombe nucleare au fost detonate noaptea în deșertul Nevada, lumina produsă fiind vizibilă de la foarte mare distanță, de la ferestrele hotelurilor din Las Vegas. S-au tipărit chiar cărți poștale, în care Las Vegas era numit „Orașul Atomic”

              1941 se deschid noi cazinouri, multe mergând pe tema „Old West” („Vechiul Vest”), care avusese succes pe Fremont Street.

              Primul hotel internațional

              1946 – după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în Las Vegas s-a construit primul hotel internațional, Flamingo. El aparținea gangsterului Bugsy Siegel, care s-a asociat cu gangsterul Meyer Lansky, a cărui principală îndeletnicire era traficul de droguri. La ceremonia de deschidere, programată de Crăciun, au luat parte numeroase celebrități ale vremii.

              Siegel a fost ucis în 1947, dar viziunea sa a fost dusă mai departe. Între 1950 și 1960, mafia a construit hotelurile cu cazino Sahara, The Sands, The New Frontier, the Riviera. În dezvoltarea orașului au fost investiți banii crimei organizate, cu cei ai investitorilor respectabili – bănci de pe Wall Street, fonduri de pensii, Biserica Mormonă. Turiștii au invadat locul – 8 milioane până în 1954 – atrași de artiști precum Frank Sinatra, Dean Martin sau Elvis Presley, ca și de „păcănele” și de mesele de joc.

              1966 – Howard Hughes, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, s-a cazat într-un penthhouse din Desert Inn și nu a mai vrut să plece. Decât să fie dat afară, a preferat să cumpere hotelul. A mai cumpărat și alte hoteluri, plătind în total 300 de milioane de dolari.

              Cazinourile vechi au fost dinamitate

              1989 – Steve Wyn, dezvoltator în serie de cazinouri, a deschis „The Mirage”, în primul mega-hotel al orașului. Treptat, vechile cazinouri au fost dinamitate pentru a face loc noilor stabilimente, unor masive complexe arhitecturale care imitau construcții din Roma, Egipt, Paris, Veneția sau New York.

              Vrei să ajungi Las Vegas? O idee ar fi câștigi bani de drum jucând la cazinouri online precum Fortuna Casino. Dacă reușești, e un semn că poți da marea lovitură în „Orașul Luminilor”.

              Prietenul meu, câinele, este disponibil

              Nu, nu este un câine de catalog. Dacă ies cu el prin târg (mă rog, iese el cu mine…), nu atrage priviri admirative. Dimpotrivă: trecătorii privesc la el cu fereală, ca la un maidanez. Adevărul este că asta a și fost: un maidanez. M-am împrietenit însă cu el și, de multe ori, părăsește maidanul, preferându-mă. De gustibus…

              Avem gusturi comune: lătrăm la gropile din asfalt, la curvele politice, la incultură, corupție și fățărnicie, la polițiștii care mimează truda, la profesorii care imită caraghios competența, la cei care se-nchină la profit ca la un Dumnezeu etc. Ieri, sintetizând, amicul meu a urlat ca un smintit către mizera noastră ființare.

              A reclamat că trăiește groaznic, aidoma unui mioritic, și mi-a sugerat că supraviețuiesc în pielea unei ființări de câine. Firește, evidența acestor argumente m-a determinat să urlu din nou în tandem cu el…

              Acum două zile, prietenul meu a lătrat de parcă, în sfârșit, Apocalipsa era iminentă. Mobilizându-mi neuronii, am observat că lătra la o nevinovată listă de produse alimentare considerate nocive de către Protecția Consumatorului. Ce l-o fi apucat, mi-am zis? Am privit către listă și am înțeles că era o nevinovată fițuică. În magazinele / restaurantele noastre de lux otrava alimentelor / băuturilor depășește cu ani-lumină poveștile din fițuică.

              Atunci, în tandem, am început amândoi a lătra. De ce-am lătrat? Simplu. Prietenul meu cu origini maidaneze are un simț formidabil al ecologicului. Simte E-urile din alimente/ băuturi, așa cum presimți tu că te trage pe sfoară amanta / amantul. Strâmbă din nas sau latră la cel puțin 70 la sută din bunurile omologate comestibile, acceptate ca atare de Protecția Consumatorului.

              Ce mai tura-vura! Prietenul meu, semi-maidanezul, este disponibil. Împreună cu alți amici de-ai lui, este dispus să înlocuiască toată organigrama Protecției Consumatorului. Se angajează că va lătra / mușca până când în rețeaua comercială nu vor mai rămâne otrăvurile atractive și scumpe oferite astăzi legal. Ham-ham!

              EXCLUSIV: 9 copii îmbolnăviți de o pisică

                Este vorba despre 9 elevi de la o școală din satul Negulești, din comuna Dealu Morii. Trei dintre ei fac parte din aceeași familie, alți trei dintr-o altă familie, iar restul sunt din familii diferite.

                „Primul care a fost sesizat de această îmbolnăvire a fost învățătorul de la clasă, Viorel Dumitrașc. A fost și o ședință cu părinții, apoi a intervenit și dr. Mihai Sorin Toma, medic în comună. S-au luat măsuri imediat”, ne-a spus prof. Ghiorghi Iorga, inspector școlar de management instituțional de la Inspectoratul Școlar Județean Bacău.

                De la Direcția de Sănătate Publică ni s-a confirmat cazul și ni s-a transmis că este vorba despre 9 copii diagnosticați cu tricofiție, o dermatomicoză contagioasă, care a fost luată de la o pisică bolnavă.

                Copiii au vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, au fost diagnosticați de către medicul de familie și îndrumați către consult de specialitate dermatologic pentru tratament.

                În prezent, toate cele 9 cazuri sunt în remisie, iar starea generală a acestora este bună.

                S-au recomandat și măsuri de izolare la domiciliu a tuturor cazurilor până la dispariția leziunilor tegumentare.

                În școală, periodic, de la înregistrarea acestei boli contagioase, au fost controlați toți copiii, iar acum, după vacanța elevilor din clasele primare, va fi un nou control. Nu s-a mai depistat niciun caz nou.

                Cine răspunde pentru crima robotului?

                Vorbeam, ieri, despre dilema morală din industria auto: pe cine va proteja o mașină autonomă, pe pasageri sau pe pietoni? Până la această dilemă, însă, mai există una, cea a responsabilității juridice. Cine va răspunde pentru uciderea sau rănirea unor persoane de către un autoturism fără șofer?

                Oricât de perfecționate ar fi și oricâtă putere de calcul ar îngloba computerele, până la urmă se pot întâmpla accidente. Chiar dacă o Inteligență Artificială (IA) este mai rapidă în reflexe decât un șofer uman, tot pot exista probleme sau cazuri fără soluție, în care mașina trebuie să aleagă pe cine pune în pericol.

                În situația clasică, responsabilitatea este a șoferului uman. În situația în care mașina nu are șofer uman și este condusă de o IA, cine răspunde juridic? Mai ales că nici unul dintre dezvoltatorii de IA nu se grăbește să implementeze ceva în genul celor trei Legi ale Roboticii, inventate de Isaac Asimov.

                „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău”, spune Prima Lege a Roboticii și am dubii că va fi implementată IA din moment ce se află în studiu roboți de luptă, care vor avea ca sarcină uciderea oamenilor. Ca în Terminator, de exemplu.

                Așadar, soluția eficientă economic pentru această problemă ar fi să nu existe nici o vină, și să se considere accidentul drept un „Act of God”, „voință divină” sau „forță majoră”, cum doriți să traduceți, ca în cazul loviturii unui fulger sau a unei alunecări de teren. În fond, nici fulgerul și nici malul care se surpă nu sunt rezultatul unei acțiuni umane. Cât de ușor s-ar putea convinge lumea să accepte această idee?

                Probabil foarte ușor, marketingul nu mai este un secret iar omenirea cere, practic, să fie mințită. Doar că rezultatul ar fi, probabil, devastator în timp deoarece viața umană ar valora tot mai puțin. Nu că acum ar însemna foarte mult, actualul sistem economic mondial fiind orientat să îndeplinească alte criterii.