De multă vreme nu s-a mai vorbit despre Spitalul Municipal în ședințele Consiliului Județean (CJ), deși proiectele din domeniul sănătății au fost numeroase. Apropierea alegerilor, probabil, i-a făcut pe consilieri să devină brusc interesați de acest obiectiv. Prilejul l-a constituit o hotărâre privind asocierea CJ Bacău și CL Bacău pentru construirea unei parcări lângă Spitalul Municipal.

Motivația e simplă: pe terenul de 8 ha a Spitalului Județean de Urgență (SJU) se află zece clădiri cu 28 de secții medicale. Legătura dintre pavilionul medico-chirurgical, în care funcționează secții importante, se realizează prin fața clădirii Spitalului Municipal. Zona este neamenajată și aproape imposibil de traversat, mai ales pe vreme rea. Prin construirea parcării se vor facilita consultațiile între secții, livrarea medicamentelor și a hranei, precum și parcarea autovehiculelor aparținând cadrelor medicale, vizitatorilor și pacienților în mod ordonat.

Pe facebook, dispare aparatura…

Primul a ridicat mâna Neculai Nechita, PNL, care a vrut să știe dacă, așa cum se aude, dispar echipamente din Spitalul Municipal și ce se mai întâmplă cu unitatea. „Văd pe facebook, la știri pe surse, că la Spitalul Municipal nu se mai face absolut nimic, din contra, din spital încep să se ridice diferite aparate, cu alte cuvinte îl dăm la dezmembrări”, a spus Nechita. El a acuzat că Spitalul Municipal, care e „nou, vopsit, la standarde europene”, rămâne în paragină, iar Spitalul Județean, „care are peste 100 de ani și știm ce bacterii are în pereți, îl ținem în picioare”, prin urmare vrea să știe de ce se întâmplă asta. „Acum văd că facem parcare prin asociere, municipiul cu județul. Păi, să facem întâi unirea celor două spitale, să terminăm investiția, apoi facem și parcare”, a insistat Neculai Nechita.

În replică, Silviu Pravăț a afirmat că, inițial, Spitalul Municipal a fost construit în inima SJU „nu ca o completare de care era nevoie”, ci urmare a unor ambiții politice. „Din păcate, admnistrația PNL, în frunte cu fostul primar, domnul Stavarache, a făcut atât de bine documentele încât acum încearcăm, o armată de oameni, să scoatem din baltă pietroiul aruncat atunci.” Cât privește aparatura, „cumpărată înainte de a se începe construcția Spitalului Muncipal, nu e mai bine să o folosim decât să o ținem în beci atâția ani? Chiar dacă e nouă, e uzată din punct vedere moral. Iar parcarea era prevăzută lângă Spitalul Municipal, dar se pare că nu ați citit proiectul. De ce se face în asociere cu noi? Pentru că acolo avem și noi teren”, a precizat Silviu Pravăț.

PSD: „Începem să dregem lucrurile”

Dezbaterea a continuat cu acuzații privind respingerea de către PNL a proiectului de cumpărare a terenurilor din curtea SJU, în mandatul trecut. Vicepreședintele Pravăț le-a mai amintit liberalilor că au primit bani de la Guvern pentru analize medicale gratuite și nu i-au folosit, iar Neculai Nechita l-a acuzat că face „confuzii uriașe” și disputa a devenit tot mai aprinsă.

„Eu v-am întrebat ce facem cu unirea celor două spitale și când va fi pus în funcțiune Spitalul Municipal”, a spus Nechita. Tonul fiind foarte ridicat, Sorin Brașoveanu, președintele CJ, a încercat să potolească spiritele: „Domnule Nechita, din cauza asta am ajuns aici, că fiecare a avut niște orgolii care nu au ținut cont de interesele cetățeanului. Noi suntem în etapa în care începem să dregem lucrurile și să găsim soluții pentru a integra totul.”

El a insistat că unificarea celor două spitale trebuie privită ca un obiectiv în integralitatea lui și că s-a apelat la specialiști pentru a regândi structura. La Spitalul Municipal sunt în derulare procedurile de proiectare, pentru ca cele două unități să fie complementare, după care se va trece la partea de execuție, a dat asigurări Sorin Brașoveanu.

PNL e acuzat că are amnezie

Lucrurile s-ar fi liniștit, dar Petrică Mihăilă, PNL, i-a acuzat pe cei din PSD că întâi au retrocedat terenurile din curtea SJU, apoi au vrut să le cumpere. Ana Marchiș i-a amintit că acestea au fost câștigate în instanță de proprietari și că PNL a boicotat răscumpărarea lor, deși tranzacția era în interesul SJU și al pacienților. Mihăilă nu a renunțat: a afirmat că, după aprobarea unificării spitalelor, PSD, deși are toate pârghiile, nu a făcut nimic pentru acest holding. Și mai grav, „acum sunt speculații că aparatura din Spitalul Municipal pleacă și nu prea știm unde”.

Ion Cucerescu, PSD, a încercat să traducă ceea ce spusese și Silviu Pravăț, anume că din cauza greșelilor fostei administrații s-a ajuns la problemele juridice care fac dificilă fuziunea, iar în privința echipamentului l-a lămurit Adrian Popa, managerul SJU: un singur aparat a fost mutat din Spitalul Municipal la secția Endocrine a SJU. Petrică Mihăilă a continuat să acuze, iar Neculai Nechita să ceară o informare.

Ca să oprească hărmălaia, căci aleșii PNL și PSD vorbeau simultan, Sorin Brașoveanu a supus aprobării proiectul privind asocierea în construirea parcării de lângă Spitalul Municipal.

Circul continuă: după declarațiile sforăitoare cum că se vor face autostrăzi care să împace toată lumea, iarăși asistăm la golănisme electorale.

Mai ține minte cineva ce scandal a făcut PSD Bacău atunci când parlamentarii liberali băcăuani au semnat inițiativa legislativă pentru așa-zisa Autostradă a Unirii Tg. Mureș – Iași? Cum au acuzat social-democrații că liberalii își trădează județul?

A fost nevoie ca deputații PNL să-și toarne cenușă în cap și să se declare de acord cu propunerea parlamentarilor PSD pentru inițiativa legislativă privind autostrada Brașov – Bacău.

A fost rândul, după aceea, ca liberalii ieșeni să se declare nesatisfăcuți de această inițitivă, care, spuneau ei, prin vocea deputatului Marius Bodea, nu făcea decât „să întârzie nepermis de mult realizarea Autostrăzii A8 Tg. Mureș – Iași, ieşind din exerciţiul financiar 2014-2020”.

„Prioritatea României acum este Autostrada Ungheni – Iaşi – Tg. Mureş, iar legea care a fost votată pentru ea a fost o măsură excepţională, prin care Parlamentul să oblige Guvernul să folosească banii europeni”, a mai spus el.

Zilele trecute, spectacolul a continuat. De data această PSD Iași îi acuză pe liberalii din județ că trădează deoarece au semnat propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Braşov – Bacău (A13). Costel Alexe, preşedintele PNL Iaşi se numără printre semnatarii propunerii legislative.

„Ce să mai spunem despre un proiect major de investiţii pe care ni-l dorim toţi realizat cât mai curând? Cum să facem acest lucru, când tocmai noi, cei care ar trebui să fim uniţi, ne vindem oraşul şi judeţul pentru proiecte concurente.

Şi eu sunt de acord că trebuie realizată şi autostrada Braşov – Bacău, dar parcă sunt mult mai aproape de a susţine proiectul nostru, de nevoile noastre şi ale ieşenilor. Ar trebui să îi fie ruşine pentru acest demers şi pentru faptul că a minţit cu nonşalanţă ieşenii. Aşa se întâmplă când nonvalorile şi caracterele îndoielnice ajung să deţînă funcţii de decizie” a declarat Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi.

Popa mai amintește şi faptul că parlamentarii din judeţul Bacău nu au semnat pentru realizarea A8, Iaşi – Tg. Mureş.

Acest lucru este adevărat doar pe jumătate: doi parlamentari liberali de Bacău au semnat; cei care nu au semnat sunt cei de la PSD. Declarațiile liderului PSD Iași confirmă teoria lansată de Deșteptarea încă de anul trecut: Iașul nu vrea ca prin Bacău să treacă vreo autostrada; atât liberalii cât și social-democrații se declara împotriva acestui obiectiv.

Proiectul Autostrăzii Brașov – Bacău, respins de Comisia juridică a Camerei Deputaților

După ce Senatul a aprobat legea privind Autostrada Brașov – Bacău, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este camera decizională. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, însă, negativ proiectul autostrăzii.

Preşedintele comisiei, Nicuşor Halici, a precizat exact ceea ce a mai spus Deșteptarea de-a lungul timpului și anume că “este o chestiune exclusiv a Guvernului construirea de autostrăzi”.

“Şi noi vrem construcţia de autostrăzi, dar e o diferenţă între ceea ce vrem şi ceea ce trebuie făcut. În primul rând că avizele negative sunt date pe încălcarea art. 138 din Constituţie, care spune clar că atunci când ai o iniţiativă care implică şi o sumă de bani, indiferent de cuantumul ei, trebuie indicată sursa de finanţare.

Dacă mergem şi mai mult în fondul problemei, trebuie să spunem clar: Parlamentul, de principiu, poate adopta construirea unei autostrăzi, dar doar de principiu. Ca să construieşti o autostradă îţi trebuie aprobare a indicatorilor tehnico-economici, trebuie să faci licitaţii şi aşa mai departe. Toate acestea sunt în apanajul Guvernului, al structurilor administrative, că vorbim de autostrăzi”, a afirmat Halici după şedinţa comisiei.

Probabil, problema se va tranșa la votul din plen, mai ales că și Comisia Juridică a Senatului a respins, inițial, proiectul de lege. Dar, chiar dacă va fi adoptat și de Camera Deputaților este extrem de dificil ca această lege să fie pusă în practică în lipsa surselor de finanțare.

Cel mai bun exemplu este cel al Legii referitoare la Autostrada Unirii, peste care se tot așterne praful.

Clienții Delgaz Grid din județul Bacău sunt informați, din această lună, prin intermediul unui nou canal despre întreruperile planificate în alimentarea cu energie electrică. Ei vor primi un SMS cu cel puțin 48 de ore înainte de lucrarea efectivă la sistemul de distribuție a energiei electrice.

Mesajul conține informații cu privire la zona vizată de lucrări și perioada de timp în care se estimează că va fi afectată alimentarea cu energie electrică.

Datele privind întreruperile planificate în alimentarea cu energie electrică se mai găsesc și pe portalul www.delgaz.ro, secțiunea Energie electrică/ Informații utile/ Întreruperi programate. Aplicația online a fost îmbunătățită și permite accesul mai ușor al clienților la datele privind întreruperile programate. Odată selectată zona de interes, clienții pot obține informații complete: toate întreruperile din ziua respectivă, din săptămâna curentă sau dintr-o localitate anume.

Clienții care doresc să nu mai primească informații despre întreruperi sau vor să modifice anumite date trebuie să contacteze compania Delgaz Grid prin Centrul de Relații Clienți sau la adresa de e-mail sesizari.distributie@delgaz-grid.ro.

Polițiștii locali din cadrul Biroului Siguranță Rutieră au desfășurat la sfârșitul săptămânii, o acțiune ce a vizat respectarea prevederilor legale privind abaterile statice: oprire, staționare, acces interzis precum și alte abateri prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Zonele vizate au fost Piața Centrală, Bd-ul Unirii, str. Mihai Viteazul, str. Milcov, str. Vadul Bistriței, str. Alexandru cel Bun, str. Ștefan cel Mare, str. Republicii și str. Aeroportului, cu prilejul acțiunii fiind verificate un număr de 34 autovehicule, aplicate un număr de 25 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2.505 lei și 21 puncte de penalizare la permisul auto.

„În acest sens, facem apel către conducătorii auto care parchează/staționează neregulamentar pe raza municipiului Bacău, să evite aceste situații deoarece activitățile desfășurate de polițiștii locali pe această linie au un caracter permanent”, se arată într-un comunicat al Poliției locale.

Am trăit luni momente de înaltă încărcătură emoțională la festivitățile prilejuite de împlinirea a 600 de ani de atestare documentară a comunei Poduri, localitate apropiată sufletului meu! Am fost alături de podureni, și de inimosul lor primar, doamna Diana Narcisa Albu, în cadrul evenimentelor organizate cu acest prilej, și o spun cu mâna pe inimă că am fost mândru de modul în care Primăria și Consiliul Local au sărbătorit cele șase secole de existență. Cred cu tărie că și dragii mei podureni sunt mândri și mulțumiți de schimbarea în bine din ultimii ani a comunei, pentru că doamna primar a demonstrat cu brio veridicitatea dictonului „Omul sfințește locul”!

Comuna Poduri este în judeţul Bacău şi se învecinează la nord cu Municipiul Moineşti, la sud cu oraşul Dărmăneşti şi comuna Berzunţi, la vest cu oraşul Comăneşti, iar la est cu comuna Bereşti-Tazlău. O parte din teritoriul comunei se află pe malurile râului Tazlăul Sărat. Poduri are în componenţa şapte sate: Poduri, Prohozeşti, Negreni, Valea-Șoșii, Bucșesti, Cornet și Cernu. Potrivit ultimului recensământ, populaţia din Poduri se ridică la aproape 7.000 de locuitori, oameni buni și harnici, care ajută administrația locală să transforme comuna într-o așezare de nivel european.

Comuna Poduri are și trecut, și prezent și viitor! Podurenii sunt demni urmași ai eroului național, generalul de armată Nicolae Şova, un ofiţer model al Armatei Române, apreciat pentru excepţionalele sale calităţi de comandant şi pentru bravura şi dăruirea în luptele purtate. Generalul martir Nicolae Şova, fiu al acestor locuri, a participat activ la cele două războaie mondiale, unde a făcut cinste României, Armatei, dar şi locului în care s-a născut, comuna Poduri.

Acum, la aniversarea atestării documentare, a fost o onoare să revedem alți fii destoinici ai acestor locuri, precum actorul Cornel Palade, născut în satul Bucșești, și prof. dr. Ioan Mareș, directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, ai cărui părinți sunt în Valea Șoșii, oameni care au dus peste tot în țară numele comunei Poduri! De asemenea, la invitația mea a fost prezent la evenimentele aniversare Președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, Radu-Cosmin Preda.

Comunitatea din Poduri este una frumoasă, vie, cu oameni vrednici, curajoşi şi muncitori, care s-au zbătut de-a lungul istoriei să reuşească şi nu s-au lăsat. Un mare cărturar spunea că „există oameni care au bani şi există oameni care sunt bogaţi”! Dragii mei podureni, eu știu că sunteţi bogaţi sufleteşte, moral şi spiritual! Vă felicit cu prilejul aniversării a 600 de ani de la atestarea comunei voastre și sunt convins că, alături de doamna primar, veți dezvolta în continuare străvechea voastră așezare, pentru a avea toate condițiile de a trăi în pace și armonie și a vă crește copiii în locurile natale!

Senator PSD Bacău,
Miron SMARANDACHE

O femeie de 40 de ani din Bacău a căzut în plasa escrocilor care folosesc metoda”accidentul”, şi a pierdut o avere: 14.500 de lei, informează ProTV.

Victima a fost sunată pe telefonul fix de un bărbat, care s-a recomandat drept ofiţer de poliţie. I-a spus femeii că fratele ei ar fi suferit un accident de circulaţie.

Apoi i-a dat la telefon o altă persoană, care a pretins că este medic şi că vorbeşte în numele fratelui.

Acesta ar fi avut nevoie de 10.000 de euro ca să fie transferat la un spital din Bucureşti.

La telefon a intervenit şi un al treilea bărbat, care a jucat chiar rolul fratelui victimei şi i-a cerut insistent femeii să îi trimită banii ceruţi.

Copleşită de emoţie, femeia a mers la o bancă din apropiere şi a virat într-un cont primit de la escroci 14.500 de lei.

Abia după aceea şi-a sunat familia şi a înţeles că a fost înşelată.

Poliţiştii din Bacău au indisponibilizat 139.320 de ţigarete de contrabandă, de la un bărbat din judeţul Teleorman, depistat în trafic. Acesta a fost reţinut pentru 24 de ore.

La data de 09 aprilie a.c., poliţişti din cadrul Serviciului Rutier au oprit pentru control, în localitatea Nicolae Bălcescu, un autoturism, condus de un bărbat, de 41de ani, din judeţul Teleorman.

În urma controlului autoturismului, polițiștii au descoperit în interior ţigaretele, netimbrate şi fără documente de provenienţă.

Cazul a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.

Cele 139.320 de ţigarete au fost ridicate în vederea confiscării, iar bărbatul în cauză a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului, cu propuneri legale.

În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

Spirit competitiv și liber, profesorul-coregraf Robert Costrovanu este iubit și respectat deopotrivă, de copii și părinți, de colegi și public, de prieteni și concurenți, fiind omul care pune deasupra tuturor acțiunilor sale, Performanța.

Profesionist până la sacrificiu, este remarcat și felicitat de mari personalități din țară și de peste hotare, pentru rezultatele sale în domeniul dansului tradițional. Are 41 ani și este absolvent al Academiei de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, specializarea Artele spectacolului muzical-coregrafic.

La sărbătorirea a 25 ani de activitate și a 16 ani de activitate artistică împreună cu Ansamblul folcloric „Ca La Noi” din Bacău și asociația culturală cu același nume, al cărui membru fondator este, împreună cu familia sa, îl găsim pe Robert Costrovanu la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, instruind studenții (pentru prima dată în municipiul Bacău, după ’89), în tainele și arta dansului tradițional, la invitația conducerii acestei instituții, dar și la Școala Populară de Arte și Meserii din orașul nostru, unde pregătește peste 150 elevi.

De unde această pasiune pentru tradiții și de când ai învățat să dansezi?

Dragostea mea pentru sat și tradiții, vine din copilărie, că atunci se pun bazele de caracter și se trasează liniile principale în viața fiecăruia. În vacanțe, mergând la bunicii mei de la țară, în satul Popești, aproape de Iași, am deprins dragostea pentru folclor de la bunicul meu și dragostea pentru competiție, de la verii mei mai mari, cu care mă luam la întrecere la jocurile cu mingea și în special la întrecerile de cai. Eram capabil să fac orice sarcină mi se dădea, dacă la sfârșit aveam voie să plec cu calul pe izlaz și să fac întreceri cu băieții.

Cât despre dans, cred că face parte din ființa mea pur și simplu, m-am îndrăgostit de dans din prima zi când am pășit la Casa de Cultură din Bacău, unde am însoțit niște prieteni, care m-au chemat să ne înscriem într-un ansamblu folcloric. Mi-am dat tot interesul să învăț cât mai repede și mai bine pașii de dans, de cele mai multe ori stând peste program, cu alte grupe. În acea perioadă Casa de Cultură din Bacău colabora cu diverse personalități din domeniul dansului și așa m-am înscris și la grupele de dans sportiv, unde am lucrat insclusiv cu antrenori ruși. Profesorul și mentorul meu la dans popular, este regretatul Teodor Druică, coregraf la Ansamblul „Plaiurile Bistriței” din Bacău.

Cu ce ansambluri ai colaborat în timp și dacă ne poți enumera câteva performanțe ale acestora, sub semnătura ta coregrafică?

Ansamblul folcloric reprezentativ pentru mine este Ansamblul „Ca La Noi”, la formarea căruia am contribuit încă de la înființare (25 martie 2003), alături de ceilalți membri fondatori- prieteni ai mei, la inițiativa doamnei Camelia Roșu. În 16 ani de activitate s-au schimbat mai multe generații de dansatori, cu care am abordat dansuri tradiționale din multe zone ale țării (Mărginimea Sibiului, Năsăud, Oltenia, Oaș, Muntenia, Moldova și Bucovina, Banat), prioritare fiind totuși dansurile din ținutul Bacăului, în diversitatea lui, așa cum este și firesc.

Avem costume autentice, lucrate de meșteri populari, procurate din sponsorizări și din contribuții proprii și ne-am format un repertoriu propriu, în colaborare cu diverși specialiști, muzicieni importanți, cum ar fi etnomuzicologul George Sîrbu, dirijorul Ioan Cobâlă, dirijorul Cristian Năstase sau violonistul Serioja Mihai, dar și cu maeștri-coregrafi talentați Marin Barbu, Pere Șușu, Vasile Stoia, Ionel Petrișor, regretatul Friedrich Schwartz și alții.

Împreună cu Ansamblul „Ca La Noi” am urcat pe cele mai înalte scene, de la Festivalul Mamaia sau Callatis, de pe litoralul românesc, până la festivaluri din Dubai și Abhu Dhabi, Irlanda, Polonia sau Cipru. La fel de importante sunt și celelalte ansambluri cu care am colaborat sau încă mai colaborez și amintesc aici în primul rând Ansamblul „Mugurașii” din Agăș, coordonat de d-na Ecaterina Rață, cu care am câștigat nenumărate premii naționale și internaționale (Macedonia, Grecia, Bulgaria).

De asemenea, mai amintesc aici: Ansamblul „Sărățelul” din Sărata, Ansamblul „Mugurașii” din Săucești, Ansamblul „Ecoul din Vale”- Valea Mare, Ansamblul „Șerpoaica” din Gioseni, Ans. “Plaiuri Băcăuane”- al Cercului Militar Bacău, Ansamblul „Gospodării de pe Valea Asăului”, Ansamblul „Cununa Muntelui” din Comănești, Ansamblul „Măgurelul” din Măgura, „Meleaguri Letene” din Letea Veche, „Românașii” din Goșmani și, cel mai nou proiect, de importanță majoră pentru băcăuani, Ansamblul „Pasteluri Bacăuane”, al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.

Ce proiecte de viitor ai și ce crezi că ar mai fi de făcut în acest domeniu, la noi în Bacău sau chiar la nivel național?

Noi ne antrenăm și ne întâlnim la repetiții după programul obișnuit. Așteptăm noi membri în echipă și pregătim participarea la festivaluri de folclor național și internațional. De asemenea, îmi doresc să organizăm în parteneriat cu Asociația Culturală „Ca La Noi” o serie de seminarii coregrafice, lucrări deschise publicului care își manifestă interesul pentru dansul tradițional românesc, cu participarea și interacțiunea a cât mai multor profesori coregrafi cu metode pedagogice și de instruire diverse, din toată țara, și, de ce nu, și de peste hotare.

Îndemn pe toți băcăuanii să-și procure costume naționale și să le poarte ori de către ori au ocazia, dar numai la zile festive și cu noblețe, ca să nu-l banalizăm. Nu știu dacă ați observant, dar atunci când ești îmbrăcat în costum național, te simți puternic și curajos, vezi dincolo de linia orizontului și nu te mai împiedici de mărunțișuri nesemnificative, care îți îngreunează mersul sau îți îndoaie coloana vertebrală. Ești un om liber, cu o identitate strămoșească nobilă și ai o misiune istorică precisă.

Ca și proiecte naționale, cred că ar trebui introduse ore de folclor în școlile gimnaziale, ore de tradiții strămoșești, de joc tradițional, de meșteșuguri sau măcar generalități despre acestea. Toți copiii trebuie să crească și să fie educați în spiritul tradițiilor noastre românești pentru a deține o bază de date fundamentală de cunoștințe, ca o igienă personală în privința spiritului național românesc. De asemenea, am observant că alte state în care am mai fost plecați cu ansamblul la felstivaluri, cum ar fi Grecia, Turcia, Serbia și altele, acordă o atenție foarte mare cultivării gustului pentru tradiții, implementând numeroase proiecte în acest scop, rezultatul fiind formarea opiniei publice în spirit național, în dragoste de neam și țara. Noi aici încă mai avem mult de lucru în acest sens.