Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău a pus a a doua pecete, vineri, 30 august 2019, pe al doilea subiect, în ampla tematică „Vasile Alecsandri”, care este pentru Bacău, după cum au spus organizatorii, o dulce povară. Anul trecut s-a sărbătorit Bicentenarul naşterii lui Vasile Alecsandri, stabilindu-se, pe bază de documente, data şi anul naşterii marelui poet, dramaturg şi om politic, iar acum s-a marcat Centenarul înfiinţării, la 31 august 1919, a Casei de Sfat şi Citire „Vasile Alecsandri”, care a funcţionat în casa lui Dragomir Badiu. Această casă are amprenta lui Vasile Alecsandri. Lucrurile au fost lămurite de conf.univ.dr. Ioan Dănilă, cel care ani de zile s-a luptat, s-a zbătut din toate puterile, ca această casă să devină a oraşului, a comunităţii: „«Casa Alecsandri” nu înseamnă Casa lui Alecsandri. Acolo a funcţionat «Casa de Sfat şi Citire», iar cu această emblemă, într-o formă abreviată a devenit «Casa Alecsandri». Aşadar nu este casa lui Alecsandri, cu toate că Dragomir Badiu, dar şi Grigore Tabacaru, în 1931, spun că această casă este posibil să fi fost a lui Alecsandri, mai precis a tatălui, a vornicului Vasile Alecsandri.
Discuţia este mai lungă, mai complicată, cert este că această casă este legată de Vasile Alecsandri.” Un alt argument pentru susţinrea acestei teze este scrisoarea Florică Urziceanu, fiica gen. dr. Badiu, adresată, în 1982, Oficiului Judeţean pentru Patrimoiu Naţional Bacău, în care spune, printre altele: „În veneraţia marelui poet, tatăl meu, împreună cu Veniamin Gheorghiu, în 1919 (…), a pus bazele primului aşezământ de cultură din oraşul Bacău: «Casa de Sfat şi Citire Vasile alecsandri» (…) Aş fi fericită să ştiu că acea casă (…), care iniţial a aparţinut poetului Vasile Alecsandri, să poată fi consacrată drept «Casa memorială a scriitorilor băcăuani şi a personalităţilor băcăuane».”
La colocviu, de la Muzeul de Istorie, consacrat acestui eveniment, au fost invitate mai multe personalităţi băcăuane, care, fiecare şi toţi la un loc, au completat o filă importantă a vieţii culturale şi spirituale a Bacăului. Dionis Puşcuţă, artist plastic, şef secţie Artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, a prezentat bustul lui Vasile Alecsandri (aflat în sala de conferinţe), realizat de Vasile Gorduz, în 1990, la sugestia lui Ilie Boca, care a fost expus patru ani în holul „Casei Alecsandri”, după care a vorbit despre operele de artă dedicate lui Vasile Alecsandri, dar şi despre alte imobile monumente istorice din Bacău, aflate în diferite stadii de degradare. Subiectul a fost extins de Iulian Bucur, şef secţie Etnografie la aceeaşi instituţie, care a vorbit despre alte opere de artă dedicate lui Vasile Alecsandri, aflate la Universitatea cu acelaşi nume, la Colegiul „Vasile Alecsandri”, în faţa Casei de Cultură, realizată de artistul Mircea Spătaru, despre aceasta a făcut o descriere excepţională, deschizând ochii băcăuanilor spre o receptare ca pe o replică a statuii lui Mihai Eminescu de la Iaşi. Foarte important a fost şi prezentarea de către Iulia Lucaci, de la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza”, a statutelor Casei de Sfat şi Citire „Vasile Alecsandri”, din 1920, o tipăritură valoroasă, unde sunt prezentate modul de organizare, de funţionare a Casei şi ce trebuie să facă un bibliotecar.
Un alt document important este în patrimoniul „Cezar Uncescu”, de la Biblioteca Muzeului de Istorie, un extras din ziarul „Bacăul”, din 1940, prezentat de Babriela Ocneanu – bibliotecar, scris de Dragomir Badiu, în care precizează ce trebuie să facă băcăuanii în memoria marelui poet Vasile Alecsandri. Idei, documente, opinii au mai fost prezentate de preotul paroh Mihai Tomozei, de la Biserica „Precista”, col. (rez.) Paul Timofte, prof. Vilică Munteanu, cu informaţii despre Banca „Oituzul”, din comitetul căreia a făcut parte Dragomir Badiu, Dorina Lăpuşneanu, persoana, care de ani de zile, stă ca un străjer lângă Casa „Alecsandri”, locuind vis-a-vis de casă, identificându-se, practic, cu istoria imobilului. Trebuie precizat că, însuşi Dragomir Badiu scrie în 1940: „Am contribuit la întemeierea şi botezul Cercului Cultural V. Alecsandri şi (…) l-am condus de la 1919 la 1932.”
O intervenţie interesantă a avut şi arhitectul Alexandru Şerban Balan, cel care a realizat proiectul de refacere a Casei Alecsandri şi a împrejurimilor, proiect ce este posibil să fie luat în calcul de colectivul de arhitecţi care se va ocupa de refacerea şi modernizarea Casei Vasile Alecsandri, achiziţionată, în februarie 2019, de către Consiliul Judeţean, unde va funcţiona Casa scriitorilor şi personalităţilor băcăuane.
A fost un colocviu de mare valoare informaţională, care se adaugă la patrimoniul existent, astfel că organizatorii au continuat ceea ce cerea şi sugera Dragomir Badiu, în 1940: păstrarea vie a memoriei marelui poet Vasile Alecsandri, cel care a marcat, prin personalitatea şi creaţia sa istoria oraşului, a ţării şi a lumii.
La organizarea acestei importante manifestări au mai contribuit Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, filiala „Col.(r) Corneliu Chirieş”, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Primăria municipiului Bacău, Parohia Bisericii „Precista”, Revistele ATENEU şi PLUMB, Arhivele Statului Bacău, Uniunea Scriitorilor, Filiala Bacău, Universitatea „Vasile Alecsandri”. Ziarul „Deşteptarea” a fost partener media al evenimentului.
