În ultimii cinci ani, prețurile produselor alimentare de bază din piețele Bacăului au înregistrat creșteri semnificative. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, majoritatea produselor esențiale consumate zilnic de băcăuani au devenit considerabil mai scumpe. Această analiză comparativă arată cum au evoluat prețurile și care sunt produsele cu cele mai mari scumpiri.
Creșteri de preț semnificative
Comparând datele din noiembrie 2019 cu cele din noiembrie 2024, observăm o tendință clară de scumpire pe tot spectrul produselor analizate. Creșterile variază între +17,98% (mierea de albine) și +183,33% (brânza de oaie).
Cel mai afectat produs este brânza, care aproape și-a triplat prețul, de la 15 lei/kg în 2019 la 42,50 lei/kg în 2024. De asemenea, usturoiul uscat a cunoscut o majorare de +131,3%, de la 10 lei/kg la 23,13 lei/kg. Lapte proaspăt de vacă, un aliment esențial în gospodării, și-a dublat prețul, ajungând la 6 lei/litru.
Pe de altă parte, alimente precum nucile (+20%) și mierea de albine (+17,98%) au avut o creștere mai moderată. Chiar și așa, aceste scumpiri afectează bugetul consumatorilor, în special pe cei cu venituri fixe.
Impact asupra consumatorilor
Aceste scumpiri afectează direct puterea de cumpărare a populației. Persoanele cu venituri mici și pensionarii resimt cel mai mult aceste majorări, mai ales în contextul unor costuri crescute și la alte produse esențiale, precum energia și combustibilii.
În acest context, o întrebare esențială rămâne: care sunt cauzele acestei creșteri? Inflația generală, creșterea costurilor de producție, seceta din ultimii ani și fluctuațiile pieței internaționale sunt doar câțiva dintre factorii care au contribuit la aceste scumpiri.
Analiza arată că, în Bacău, creșterea prețurilor la alimente nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-o tendință națională și globală. Dacă trendul se menține, este posibil ca în următorii ani să vedem prețuri și mai mari, ceea ce ridică problema sustenabilității bugetelor familiale.

Un leu din 2019 valorează aproximativ 1,48 lei în 2024, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a leului a scăzut cu aproximativ 48% în această perioadă.
Acest fapt justifică, în mare parte, creșterea prețurilor la majoritatea produselor. Cu toate acestea, observăm că unele alimente s-au scumpit mult peste această rată a inflației. Această discrepanță poate fi explicată prin mai mulți factori economici și de producție.
În primul rând, costurile de producție și distribuție au crescut accelerat, inclusiv prețurile combustibililor, energiei și forței de muncă. De exemplu, fermierii și producătorii de lactate au fost nevoiți să suporte cheltuieli mai mari pentru furaje, electricitate și transport, ceea ce a dus la creșteri explozive ale prețurilor pentru produse precum brânza (+183,33%) sau usturoiul uscat (+131,3%).
În al doilea rând, factorii climatici și agricoli au afectat producția, ducând la o ofertă mai mică și, implicit, la prețuri mai mari. Secetele din ultimii ani au redus producția agricolă, afectând în special legumele și cerealele. De exemplu, usturoiul și cartofii sunt culturi sensibile la condițiile meteorologice, iar scăderea recoltei a contribuit la creșterea prețurilor.
Nu în ultimul rând, specula și jocurile comerciale pot amplifica scumpirile. În perioade de incertitudine economică, unii comercianți pot profita de tendințele inflaționiste pentru a majora prețurile peste nivelul justificat de costurile reale de producție. Acest fenomen este adesea vizibil în piețe, unde adaosurile comerciale pot varia considerabil în funcție de cerere.
Astfel, deși deprecierea leului explică parțial scumpirile, factorii de producție, condițiile climatice și strategiile comerciale au contribuit semnificativ la creșterea disproporționată a prețurilor unor produse.