Criza sănătății mintale a copiilor a atins un punct critic la nivel mondial, alimentată de o „expansiune incontrolată” a rețelelor sociale, avertizează un raport alarmant publicat miercuri de organizația KidsRights, în colaborare cu Universitatea Erasmus din Rotterdam.
Raportul arată că peste 14% dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani suferă de afecțiuni de ordin psihic, iar rata globală a sinuciderilor în rândul adolescenților între 15 și 19 ani este de 6 la 100.000. În acest context, autorii raportului trag un semnal clar: sănătatea mintală a tinerilor este în colaps, iar una dintre cauzele centrale o constituie rețelele sociale.
„Raportul de anul acesta este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”, a declarat Marc Dullaert, fondatorul și președintele KidsRights. „Criza bunăstării copiilor noștri a ajuns la un punct de cotitură, exacerbat de platforme digitale care pun engagement-ul mai presus de securitate.”
Dependență digitală și izolare emoțională
Potrivit KidsRights Index 2025, utilizarea compulsivă a rețelelor sociale generează o ruptură între tineri și realitate. În Europa, fenomenul este deosebit de acut: 13% dintre copiii de 13 ani sunt considerați expuși riscului de utilizare problematică a platformelor digitale, iar aproape 40% dintre adolescenții de 15 ani sunt într-un contact digital permanent cu prietenii, un comportament definit de experți drept „dependență fără precedent”.
„Vorbim despre o generație care trăiește mai mult online decât în realitate, iar consecințele nu întârzie să apară: anxietate, depresie, tulburări de atenție și o izolare socială tot mai profundă”, avertizează profesorul Jan Brouwer de la Universitatea Erasmus.
Lipsă de date, lipsă de acțiune
Raportul critică lipsa unei baze de date solide și armonizate privind sănătatea mintală a copiilor la nivel global. Această lacună face ca formularea unor politici eficiente să fie extrem de dificilă.
„Este nevoie de o acțiune coordonată la nivel internațional. Guvernele trebuie să ia în serios criza digitală care remodelează copilăria în moduri imprevizibile și, adesea, dăunătoare”, a transmis Dullaert. El a cerut o regândire urgentă a modului în care platformele sociale funcționează, cerând „punerea bunăstării copiilor deasupra profitului corporațiilor.”
Reacții și inițiative la nivel european
În fața acestei crize, unele state europene încep să ia măsuri. Franța, Spania și Grecia au inițiat discuții privind reglementarea utilizării rețelelor sociale de către copii. La o reuniune ministerială desfășurată recent la Luxemburg, Grecia a propus crearea unui cadru legal care să limiteze expunerea minorilor la conținut dăunător.
În același timp, mini-seria documentară Adolescence, produsă de Netflix, a stârnit un val de reacții la începutul acestui an. Seria a evidențiat influențele toxice și misogine care circulă liber în mediul online, determinând guvernele din Marea Britanie și Franța să propună integrarea acesteia în programa școlară, ca instrument educativ.
„Adolescence a scos la lumină preocupările mondiale privind reprezentarea și protecția copiilor pe platformele digitale – dar avem nevoie de acțiune, nu doar de indignare”, a conchis Dullaert.
Ce urmează?
KidsRights îndeamnă la elaborarea unei agende internaționale clare, care să abordeze sănătatea mintală a copiilor ca pe o prioritate absolută. În lipsa unor măsuri ferme, avertizează raportul, lumea riscă să piardă o generație în tăcere – o generație crescută în umbra algoritmilor, izolată în spatele ecranelor și neglijată de politicile publice.
