Președintele organizației județene a Partidului Ecologist Român (PER), Cristinel Manolache, un vechi aspirant la fotoliul de primar al Bacăului, și-a anunțat intenția de candida pentru această funcție la alegerile din toamnă. Manolache a reușit să se plaseze pe locul secund în opțiunile băcăuanilor, la alegerile din urmă cu patru ani, la acea dată, din partea Partidul Social Românesc (PSRo) înființat de Mircea Geoană și dizolvat, între timp.
„E oficial, dar, pentru mine, va deveni cu adevărat oficial atunci când îmi voi depune dosarul de candidatură la Biroul Electoral Local și va fi și validat. Urmează să ies cu un program, când voi organiza și o conferință de presă pe acest subiect. O parte dintre ideile mele le-am făcut vizibile pe pagina de Facebook a partidului. Sunt lucruri esențiale pentru viață, zic eu”, ne-a declarat președintele PER Bacău, Cristinel Manolache.
În textul prin care își anunță dorința de a intra în lupta pentru preluarea frâielor orașului, șeful ecologiștilor băcăuani se referă, printre altele, la „nevoia de confort” a băcăuanilor, respectiv cartiere curate și străzi asfaltate (nu doar arterele principale, ci cele din fața blocului sau a casei), parcuri bine îngrijite, „apă și la parter, și la etajul 10” etc. „Dorința și determinarea de a nu renunța vin după semnalele pe care le-am primit din partea cetățenilor Bacăului, căci eu îmi luasem gândul de la Primărie. După cum știți, avusesem două proiecte, în 2012 și în 2016. Dar, mai ales locul pe care l-am obținut la alegerile de acum patru ani m-a motivat să revin în cursa electorală pentru funcția de primar, precum și contactele pe care le-am tot avut, în ultimii ani, cu băcăuanii. Ei mi-au spus să nu renunț”, a încheiat Cristinel Manolache, candidatul Partidului Ecologist Român la funcția de primar al Bacăului.
În vreme de criză, băcăuanii au înțeles să reducă la maximum cheltuielile și să-și pună la loc sigur banii agonisiți. Mulți dintre ei au ales să-și plaseze economiile în titluri de stat „Tezaur”, emise de Ministerul Finanțelor Publice. Băcăuanii au mizat pe dobânzi anuale sigure de 3,5%, 4%, 4,25% și 4,75%.
Interesant e că, numai în luna iulie 2020, la nivelul județului Bacău, au fost 619 subscrieri în sumă totală de 23.455.434 lei, reprezentând aproape 5 milioane de euro. Cei mai încântați de certificatele „Tezaur” par a fi locuitorii din municipiul Bacău, care, luna trecută, au făcut 409 subscrieri, cu o valoare totală de 16.186.871 lei (circa 3,4 milioane de euro). La Trezoreria operativă Onești au fost înregistrate 126 de subscrieri cu o valoare totală de 4.764.707 lei (aproape un milion de euro), la Moinești – 70 subscrieri în valoare de 1.883.056 lei și la Buhuși – 14 subscrieri, de 620.800 lei. Cei mai mulți dintre băcăuani – 225 – au fost atrași de certificatele cu maturitate la doi ani.
Aceștia au plasat 7.629.921 lei, țintind să obțină dobândă de 4 la sută pe an. Atrași de dobânda cea mai mare, de 4,75%/an, au fost „doar” 145 de băcăuani care și-au lăsat în grija statului peste 7 milioane de lei (aproape 1,5 milioane de euro), în certificate la 5 ani. În clasificare, se mai înscriu alte 159 de subscrieri la certificatele de trezorerie cu maturitate la un an (dobândă de 3,5 la sută), în sumă de 5,4 milioane de lei (circa 1,1 milioane de euro) și 90 de subscrieri de 3.267.420 lei (circa 676.000 de euro).
Programul „Tezaur” continuă și în august
Vestea bună este că Ministerul Finanțelor are intenția de a continua emisiunile în cadrul Programului „Tezaur” în perioada 10 – 31 august 2020, cu maturități de 1, 2, 3 și 5 ani. Măsura a fost luată ca urmare a interesului foarte ridicat manifestat de populație pentru acest instrument de economisire. Subscrierile prin Poșta Română vor fi realizate, în mediul urban, între 10 și 28 august 2020, iar în zona rurală, începând din 10 august până pe 27 august. Rata dobânzii este de 3,5% la certificatele cu maturitate la 1 an, 4%, la cele pe 2 ani, 4,25%, la cele pe 3 ani, și 4,75% la certificatele pe 5 ani.
Titlurile de stat lansate sunt în forma dematerializată și au valoare nominală de 1 leu. În toate cazurile, nu există plafon individual de subscriere. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul programului „Tezaur” sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans.
Atletele pregătite de Cristi Nemțeanu la CSȘ- SCM, Adnana Vrânceanu și Ștefania Zediu au totalizat patru titluri naționale la Junioare 3, apropiindu-se, cu doi ani înainte, de baremurile pentru CE 2022 de Junioare 2.
În urmă cu nici două săptămâni subliniam eficacitatea parteneriatului băcăuan dintre Clubul Sportiv Școlar și Sport Club Municipal. „Există un fir natural care leagă CSȘ de SCM. Acest fir se numește continuitate. Datoria noastră este să descoperim și să creștem sportivi, al căror potențial să fie ulterior valorificat și dus la nivel de mare performanță de SCM Bacău, principalul club al orașului”, declara directorul CSȘ Bacău, Marius Căpușă. „Această colaborare dă forță sportului băcăuan deoarece asigură un circuit logic în regim de performanță. Să nu uităm că în decursul timpului zeci de campioni naționali și internaționali ai SCM-ului au provenit de la clubul școlar al orașului”, puncta și conducătorul SCM Bacău, Ion Șarban.
La finalul săptămânii trecute, colaborarea dintre CSȘ și SCM a dat noi roade. De data aceasta la Finala Campionatului Național de Atletism Under 16 de la București, care a reunit pe stadionul „Iolanda Balaș Soter” nu mai puțin de 242 de sportivi: 119 la feminin și 123 la masculin. Pe o căldură infernală, delegația CSȘ- SCM a făcut legea la patru probe. Performera evenimentului a fost Ioana Adnana Vrânceanu, care și-a trecut în cont trei titluri de campioană națională. Băcăuanca a triumfat în probele de lungime (cu o săritură care a măsurat 5.49 m), 200 metri (cu timpul de 25.46 secunde) și triplusalt (cu un rezultat de 11.59 metri). Ei i s-a alăturat coechipiera Ștefania Zediu, laureată cu aur la 400 metri, distanță parcursă în 57.91 secunde.
„Sunt rezultate deosebite, obținute cu multă muncă de campioane născute, crescute și formate în Bacău”, a subliniat Cristi Nemțeanu, antrenorul care le-a însoțit pașii în Sala de Atletism încă de la vârsta primului ghiozdan. Realizările Adnanei și Ștefaniei sunt cu atât mai prețioase, cu cât ele oferă o largă perspectivă europeană. Concret, cele două atlete băcăuane sunt foarte aproape de a realiza, încă de pe acum, baremurile de participare la Campionatul European de Atletism pentru Juniori 2 din 2022.
„La 200 metri, baremul este 24.60, la 400 e 56.50, la lungime 5,90, iar la triplusalt e 12.40. Rezultatele de la București ne dau mari speranțe și din acest punct de vedere. Și fetele mai au doi ani la dispoziție, în condițiile în care progresul este de o secundă jumătate- două într-un singur an, pentru a mă raporta doar la probele de viteză”, a precizat Cristi Nemțeanu.
Viitorul e de bun augur. Asta pentru că și prezentul sună bine, spre disperarea și încrâncenarea „afonilor” de ocazie, profesie și interes.
Medaliații băcăuani obținute la Finala Campionatului Național Under 16 din 7-8 august, de la București
Aur: Andreea Bianca Mocanu (LPS Brăila/ CSM Onești) 100 m- 12.61 sec și 80 m garduri- 12.12 sec; Ioana Adnana Vrânceanu (CSȘ Bacău- SCM Bacău) 200 m- 25.56 sec, lungime- 5.49 m și triplusalt- 11.59 m; Ștefania Zediu (CSȘ Bacău- SCM Bacău) 400 m- 57.91 sec.
Argint: Andreea Bianca Mocanu (LPS Brăila/ CSM Onești) 200 m- 25.86; Daria Maria Chițu (Dinamo/ CSM Pnești) disc- 32.09 m; Alexandra Maria Iacob (Dinamo/ CSM Onești) ciocan- 51.15 m.
Cu o săptămână înainte de tripla reușită a Adnanei Vrânceanu, sora sa, Daria Vrânceanu a cucerit titlul de vice-campioană națională la săritura în lungime. În vârstă de 12 ani, Dariei Vrânceanu, care este pregătită, ca și sora sa, de Cristi Nemțeanu, i-a lipsit doar un centimetru pentru a da argintul pe aur!
Orice comunitate s-ar mândri cu un om ca Ilie Ghiorghiță, serios și hotărât, disciplinat și care ține mult la oameni. O viață a lucrat ca militar, a fost avansat înainte de termen de două ori și a fost decorat de însuși Președintele României. Caracterul său, blând, dar ferm, poate fi descris cel mai bine când afli că este un gospodar desăvârșit și un familist convins, cu respect față de neam și de tradiție, și care ține mult la casa părintească din Sascut, locul în care s-a născut în urmă cu 58 de ani.
– Domnule Ilie Ghiorghiță, știu că nu ați mai făcut politică până anul trecut, în 2019. Ce v-a determinat să deveniți activ și de ce ați ales Partidul Național Liberal?
– Vedeți dumneavoastră, eu am plecat la 30 de ani de acasă cu geanta în spinare, cu borcanul de mâncare la mine, nu sunt genul de om care să intre în găști, să vedem ce foloase mai putem obține, cum putem să ne îmbogățim. Sunt un om care își iubește semenii și mă doare când îi văd împovărați, când văd că nimeni nu-i ascultă. Este trist să vezi cum sunt purtați mereu pe drumuri, mulți dintre oamenii în vârstă. Eu am alte idealuri în viață, care țin de cinste, de corectitudine, nu-mi este indiferent ce spun sascutenii despre mine atunci când mă întâlnesc cu ei pe stradă. Propuneri de a intra în politică am avut, să știți. Ioan Răuță, actualul primar, mi-a propus de mai multe ori, dar știți, pe mine nu mă deranjează social democrația, mă deranjează că oamenii sunt mereu mințiți. Au vrut să mă atragă în PSD, dar am văzut numai minciuni. Sunt un om demn, cu coloană vertebrală. Urăsc mentalitatea de a promite că dăm ceva și apoi, patru ani, oamenii să stea cu gurile căscate și să tot aștepte să le pice în gură. Cred foarte mult într-o echipă care să lucreze pentru comună. De aceea am ales PNL.
– Știu că, recent, ați atras atenția unui pericol care amenință comuna Sascut și ați protestat, inclusiv cu consilierii PNL. Despre ce era vorba?
– Într-adevăr, un mare pericol amenință comuna noastră! Un pericol căruia va trebui să-i facem față și noi, dar și copiii și nepoții noștri. Pentru că, recent, primarul Ioan Răuță, împreună cu clica PSD, au decis să îndatoreze comuna Sascut și să împrumute 100 de miliarde de lei vechi. De ce au făcut acest lucru? De ce au apelat la calea cea mai ușoară, când au avut atâta timp la dispoziție să atragă fonduri europene, să acceseze fonduri guvernamentale, să bată la ușile ministerelor? Trei ani au avut guvernul lor, condus de Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea. Puteau să aducă bani în comună, bani pentru dezvoltare și investiții, nu să dea fuga la bancă și să împrumute. La acest demers, consilierii PNL s-au opus și au protestat în fața Primăriei. Pentru că așa vrea Ioan Răuță să mai câștige încă un mandat: fără transparență, fără respect față de oamenii din comună, doar prin minciună, amenințări și șantaj. Mă mir cum de nu a chemat Poliția Locală să ne aresteze, pentru că am protestat.
– Înțeleg că sunteți supărat și că aceasta nu este cea mai mare problemă a comunei Sascut…
– Apa, apa este cea mai mare problemă a comunei noastre. Din păcate, de la preluarea mandatului, prima grijă a primarului Ioan Răuță a fost să majoreze impozitele, cu 35% față de anul 2016, iar taxa de salubritate (gunoiul) a crescut de la 42 lei/persoană, la 92 lei/persoană. În campania electorală din 2016, Răuță a promis anularea taxei, prin referendum. O minciună sfruntată! În realitate, a majorat și taxele și impozitele, pentru a-și putea asigura salariul de peste 100 milioane lei pe lună. Observăm cum în ultimii patru ani, localitățile învecinate sunt dezvoltate prin proiecte finanțate din bani europeni, însă peste comuna noastă se așterne praful. Știm bine toți că, în 2016, primarul Ioan Răuță revenea la primărie și mulți au crezut că măcar de această dată o să-și respecte promisiunile: locuri de muncă, policlinică, asfaltări, alimentarea cu apă potabilă a tuturor satelor, schimbarea conductelor existente, aflate în stare avansată de degradare, canalizare, racordarea satelor la gaz metan (magistrala de transport gaze traversează comuna noastră, ceea ce ar fi un mare avantaj pentru noi), reabilitarea termică a locuințelor, construirea de blocuri ANL, reamenajare și extindere pieței, amenajarea de piste pentru bicicliști, rigole betonate, șanțuri de protecție, igienizarea râpilor, înființarea unei Case de Cultură în Sascut, cadastru general gratuit pentru întreaga comună etc. După patru ani, azi, în 2020, constatăm că nimic din toate astea nu s-au întâmplat! Câte s-ar fi putut face! Comuna noastră, care a fost cândva fruntașă, a devenit ”cenușăreasa” județului Bacău!
– Dar ați încercat un dialog cu actuala conducere a Primăriei Sascut?
– În calitate de președinte al organizației locale a PNL Sascut, împreună cu consilierii locali liberali, am solicitat în repetate rânduri, inclusiv prin adrese scrise, lămuriri privind unele lucrări, care nu au fost decontate, și lămuriri despre finanțarea acestora, însă nu am primit răspuns. Cum să faci investiții fără acceptul Consiliului Local, fără finanțare, producând în acest fel datorii despre care nimeni nu știe, dar pe care le plătim noi, copiii și nepoții noștri! Suntem singura primărie din județ pe site-ul căreia nu se regăsesc proiecte, licitații, executanți, termene, prețuri. Primarul nu are nici ochi să vadă și nici urechi să audă. Ce o fi având de ascuns? Vă spun eu: banii publici! Despre bani nu dorește să dea explicații nimănui. Noi credem că acest mod de a conduce o comunitate trebuie să înceteze! Știm cu toții de la copiii, rudele și prietenii plecați în străinătate, că acolo lucrurile merg altfel. Și noi vrem să fie ca acolo, iar practicile ascunse ale primarului Răuță trebuie să înceteze! Comuna Sascut trebuie să redevină ceea ce a fost, așa încât copiii noștri să vină cu drag acasă!
– În aceste condiții, ce este de făcut?
– Sunt multe, foarte multe de făcut. În primul rând, refacerea relației administrative dintre cetățeni și primar, o mai bună comunicare și mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, prin publicarea contractelor pe site-ul primăriei. Apoi, chibzuință la cheltuit bani, exact ca într-o casă, astfel încât să fie bani și pentru școli și grădinițe, și pentru construirea unui Centru Multicultural, dar și a unui dispensar. Asfaltarea, care este o mare problemă la noi în comună, cum este și îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă potabilă și înființarea sistemului de aducțiune și alimentară cu apă potabilă în satul Berești.
– Cum vedeți rezolvată problema apei?
– Pentru toate investițiile despre care spuneam mai sus, inclusiv pentru apă, există bani, doar să vrei să îi aduci în comună! Fondurile europene pot fi atrase, cu proiecte, numai că trebuie cheltuite transparent, trebuie justificat fiecare leuț. Or, actualul primar tocmai asta n-a dorit: să spună ce face cu banii! Urgentarea lucrărilor de alimentare cu gaz metan este iarăși o prioritate, ca și atragerea de investitori și încurajarea acestora, prin politici fiscale care să ducă la crearea de locuri de muncă bine plătite. Sprijinirea lăcașelor de cult este, de asemenea, o prioritate. Sunt multe, foarte multe de făcut în comuna Sascut și eu nădăjduiesc că, împreună, cu calm și înțelepciune, le vom duce pe toate la bun sfârșit.
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 01.01. – 31.03.2020 (trimestrul I/2020), în conformitate cu prevederile legale.
Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 103.382.895,00 lei pentru cantitatea de motorină determinată cu acciza redusă de 67.747.593,034 litri (trimestrul I/2020 cu valoare de 103.313.851,00 lei pentru o cantitate de motorină determinată de 67.711.175,864 litri, diferența de 69.044,00 lei reprezentând erori administrative an anterior). Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.
În condițiile scăderii semnificative a deceselor în România, de la lună la lună, dar și față de anii precedenți când nu avem pandemie, se intensifică promovarea panicii prin exhibarea agresivă a numărului de infectați, excluzând din analize datele comparative ale anilor anteriori privind decesele. Se adâncește dihotomia între cei care „cred în covid” ori, dimpotrivă, „nucred în covid” sau, mai exact, cei ce nu agreează publicitatea fățișă și panicardă pro-covid plătită din banii noștri. Manifestarea acestei credințe îmbrățișată/impusă de autorități se manifestă public prin portul măștii de către „credincioșii covid” ori refuzul portului acesteia de către „ateii covid”.
Ultimii sunt amendați, expuși oprobiului public, insultați, calificați fiind „… inși cu un discernământ foarte redus, cărora nu le pasă de ceilalți și care nu au nici instinct de conservare a propriei persoane,… pitecantropi care s-au năpustit unii peste alții, claie peste grămadă, pe litoral, …hominizi din spațiul carpato-danubian… imbecili”. Am citat dintr-un comentariu al jurnalistului CTP comis la începutul acestei luni la un post TV. Cei care nu îmbrățișează doctrina oficială covid, după același gazetar, „fie sunt cretini, fie sunt ticăloși, fie și una, și alta.” (comentariu difuzat la o săptămână distanță de primul). Postul de televiziune care a găzduit/difuzat comentariile deontologului nu a fost sancționat de CNA pentru „judecățile de valoare” emise. Credința în covid se transformă pe nesimțite în fundamentalism agresiv la nivel verbal în primă fază, dublat de agresivitatea autorităților, amenzi, carantinare, internare forțată etc. Portul măștii a devenit simbolul nu numai al noii credințe, a noului fundamentalism, ci asumarea supunerii necondiționate față de înțelepciunea deciziilor luate la nivelul autorității publice.
Să ne amintim scandalul prețurilor de achiziții a măștilor. Protagonist, Guvernul României. O biată mască de cârpă, de la 0,5 lei ajunsese la 5-10 lei preț de import fără licitații publice pentru că achiziția era o urgență. Firmele românești de confecții nu erau luate în calcul. OUG nr. 78/2020 din 21 mai privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate public, a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate spunea la art. 3 că: „Achiziţia bunurilor prevăzute la art. 1 se realizează de către Ministerul Sănătăţii pentru Rezerva Ministerului Sănătăţii prin procedura de negociere fără publicare prealabilă…” Să ne reamintim că în timp ce pe agenda parlamentului se afla în chinurile facerii Legea nr. 146 (apărută în cele din urmă pe 23 iulie 2020) privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19, aceasta a deranjat guvernul întrucât la art.2 prevedea că: „1)În vederea asigurării protecției cetățenilor de pe teritoriul României … Ministerul Sănătății achiziționează (măști n.n), conform standardelor europene în vigoare, preponderent de la producători interni.”
Înainte de promulgare, legea fost atacată de Guvern la Curtea Constituțională. Motivul contestației care ne-a atras atenția a fost, cităm din susținerea Guvernului, „reglementarea că achiziţia de măşti se face preponderent de la «producători interni» pune într-o situaţie defavorabilă ceilalţi producători europeni şi nu asigură «protecţia concurenţei loiale» conform textului constituţional.” Cam asta era problema Guvernului la data de 1 iulie a.c., când a sesizat CCR și a pus în întârziere aplicarea legii cu 23 de zile. Contestația a fost respinsă de CCR (decret nr. 594/2020 din 15 iulie 2020) Asta a durut, și doare întotdeauna, când e vorba de bani.
Și dacă revenim la mască și obligativitatea purtării ei, trebuie să observăm unele lucruri extrem de interesante și anume costurile. Costurile indirecte aplicate populației. Pentru că poziția oficială de la început, cum că orice textilă aplicată pe nas și gură poate fi spălată, a avut doar un caracter preliminar. Acum norma e: obligativitatea purtării măștii de unică folosință, cel puțin 3 măști pe zi. Pentru instituțiile publice norma e imperativă. La fel pentru comercianți și alte categorii socio-profesionale. Ca să avem o imagine, măcar fragmentară, a ceea ce presupune o banală mască să precizăm că de pildă, cu ocazia desfășurării examenelor naționale, Ministerul Educației a demarat procedurile legale în vederea achiziționării de 6.153.500 măști. Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/ universitar 2018 – 2019, de 3,547 milioane de elevi şi studenţi. Anul scolar are îndeobste 35 de săptămâni, ceea ce presupune un număr de 175 zile de studiu. Dacă obligația purtării și schimbării măștii se menține, respectiv 3 măști/zi, într-un an scolar rezultă un consum de 1.862.175.000 măști. Pentru un minim de 1 leu /mască, să fie suma rotundă, întrezărim nivelul unei afaceri care întrece imaginația. Pentru că obligativitatea măștii nu se reduce doar la elevi.
În România potrivit datelor INS, în 2019, erau de 1,38 milioane de angajați bugetari care sigur și ei trebuie să poarte mască. Lor li se adaugă și categoriile de personal ce lucrează în domeniul privat, dar care interacționând public sunt obligați să poarte mască. Numărul acestora, conform acelorași date de la INS, e de 5,22 milioane de persoane (după ce am scăzut numărul celor care lucrează în agricultură). Obligația purtării măștii în activitatea curentă privește, groso-modo, cel puțin 6,6 milioane persoane angajați, minimum. Asta presupune că la prețul de un leu masca, trei măști pe zi, într-un an de 225 zile lucrătoare (excluzând concediile, o lună pe an/angajat) se vor cheltui cu acești salariați peste cinci miliarde lei. La aceste sume se adaugă maștile achiziționate de guvern, 30 de măşti de protecţie, lunar până la încheierea pandemiei de coronavirus, „pentru familiile şi persoanele defavorizate inclusiv pensionarii cu pensie de până la o mie lei/lună, persoane asistate social, cu handicap, etc.” (Legea nr. 146/2020).
Pentru ceilalți cetățeni, ce nu beneficiază gratuit de mască (prețul acesteia e de la 3-20 lei la farmacie), subzistă obligația achiziționării și portului măștii în condițiile deplasării în locurile publice sub sancțiunea amendării. Aceste multe miliarde ce ies din circuitul economic se aruncă la gunoi. Nu produc plus valoare.
Dar nu sunt singurele proceduri ce duc la absorbția lichidităților și decapitalizarea țării. OMS îndeamnă toate ţările lumii să testeze cât mai mulţi oameni posibil, pentru a stopa pandemia.(!!!) Prețul unui test variază între 280 și 390 de lei adică o medie de 335 lei. Până pe 10 august la nivel național, fuseseră prelucrate 1.385.334 de teste și activitatea continuă. La aceste costuri se adaugă prețul carantinării oamenilor sănătoși pentru suspiciune de a fi stat lângă cineva contaminat. Prețul prognozat al unui potențial vaccin anticovid a fost vehiculat ca fiind de 40 dolari doză, la un prim număr estimat de două miliarde de doze. Principiul vaselor comunicante funcționează și în economie. Banii care ies dintr-o parte trebuie să se regăsească în alta.
În acest caz, la nivel global se produce o extragere a lichidităților din țările emergente și drenarea lor în contul unor entități private. Pierderea lichidităților este compensată de stat prin împrumuturi de la alte entități private cu obligația corelativă a plății dobânzii. Economic, vorbim despre decapitalizare la nivel global a entităților statale, concentrarea puterii economice în mâinile câtorva şi jugularea treptată a drepturilor cetăţeneşti. Într-un viitor nu chiar foarte îndepărtat, marile companii, indirect, vor controla statul și nu cetățenii prin vot. Iar ei cetățenii, vor avea doar iluzia/aparența unui control. Vi se pare cunoscut?
Măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei cu coronavirus s-au aflat în vizorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bacău și în iulie. Astfel, pe parcursul lunii trecute, inspectorii care urmăresc respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă (SSM) au efectuat 176 controale, din care 97 au fost întreprinse în colaborare cu reprezentanții altor instituții, acțiuni care au avut ca obiect aplicarea Legii 55/15.05.2020.
Legat de aceasta, inspectorii SSM au constatat că unii agenți economici luați în vizor nu au desemnat o persoană pentru realizarea triajului epidemiologic și verificarea temperaturii corporale sau nu au revizuit evaluarea factorilor de risc, în contextul pandemiei, iar alții nu au afișat la loc vizibil măsurile cu privire la prevenirea îmbolnăvirii cu virusul COVID-19. În consecință, au fost aplicate 8 amenzi în valoare totală de 24.000 lei și 215 avertismente. Totodată, au fost dispuse măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor. Dar luna trecută, alți 186 angajatori au fost controlați în ceea ce privește respectarea normelor SSM. O parte dintre ei nu au dus la îndeplinire măsurile dispuse la controlul anterior de către inspectorii SSM, nu au întocmit planul de prevenire și protecție împotriva accidentelor de muncă și a bolilor profesionale sau nu s-au preocupat ca salariații lor să beneficieze de controlul medical periodic.
Nu au lipsit nici cazurile în care s-a constatat că agenții economici nu le-au asigurat angajaților echipament corespunzător de muncă. Din cauza unor astfel de nereguli și a altora, luna trecută, din păcate, s-au înregistrat 12 accidente de muncă, din care 2 s-au soldat cu decesul victimei. Celelalte 10 au avut ca urmare incapacitatea temporară de muncă a salariaților implicați. Pentru abateri de la legislația în domeniu, prezentate mai sus, 24 operatori economici au fost sancționați contravențional cu amenzi care însumează 144.000 lei. Totodată, inspectorii au dat nu mai puțin de 461 avertismente.
Se cunosc numele echipelor promovate din Liga a III-a în Liga a II-a. După Aerostar Bacău și U Craiova 1948 SA, promovate ca urmare a „înghețării” campionatului, au făcut pasul spre B, în urma jocurilor de „baraj”, și Unirea Slobozia, CSM Slatina și Fotbal Comuna Recea. Astăzi vom ști și cine va completa cadrul divizionarelor B, odată cu disputarea returului dintre CS Mioveni și Chindia Târgoviște, în tur scorul fiind de 0-2. Dacă se știu componentele Ligii a II-, în schimb plutește o perdea de ceață peste data la care ediția 2020-2021 a campionatului cadet va lua startul.
În ședința din 3 august, Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal a decis ca Liga a II-a să pornească la drum pe 29 august, laolaltă cu Liga a III-a. Nu este exclus însă ca startul să fie amânat. Chiar și cu două săptămâni. A spus-o și președintele FRF, Răzvan Burleanu: „Oficial, data startului este 29 august. În același timp, la nivel de Comitet Executiv am stabilit ca în fiecare săptămână să analizăm evoluția pandemiei, astfel încât să fim în măsură să susținem sau nu amânarea acestui debut de campionat la nivelul Ligii a II-a, respectiv a III-a”. De urmărit.
Pe televiziuni ni se spune doct și extrem de serios că polițiștii și jandarmii au fugărit câteva sute de băbuțe fără mască, le-au umplut de amenzi de le-a podidit bocitul și să avem grijă ce facem, să nu pățim la fel, că forțele de ordine-s cu ochii pe noi. Dar, ce să vezi?! În vreme ce băbuțele sunt vânate că n-au mască, unii tineri, mai ghinioniști, sunt urmăriți prin metrou că au masca, dar n-o au pusă și pe nas, chiar în Capitală, sute de oameni se adună la un priveghi de interlopi și nimeni nu are curajul să-i întrebe dacă n-au nevoie cumva de o mască. Vitejii care fugăreau oamenii prin oraș stăteau timizi la poartă și așteptau să fie băgați în seamă.
Pentru că, se șție!, virusul ăsta nou vizează doar sărăntocii. Dacă e vorba de vreun interlop barosan, se sperie virusache. Episodul ăsta desprins din Caragiale, este, din păcate, definitoriu pentru situația din România, țară în care nu știm aproape nimic despre situația reală a victimelor coronavirusului. Am vrut să scriu „victimele epidemiei”, dar mi-am amintit că, la nivel strict teoretic, la noi nu s-a declarat epidemie deoarece nu sunt îndeplinite condițiile din definiție. Așadar, după ce s-au făcut de cacao cu așteptatul la ușa nouă a interlopilor, autoritățile au stat și s-au sfătuit până au ajuns la concluzia că s-ar face mai puțin de râs dacă, după ce au vrut să împartă măști la priveghiul unui interlop, ar împărți și prin târguri, oamenilor obișnuiți. Lucru cu care, de altfel, trebuia început.
Pentru că zelul cu care este rostogolită obligativitatea purtării măștii, în condițiile în care aceleași autorități ne sfătuiau în primăvară să nu le purtăm decât în cazuri extreme, au determinat o bună parte dintre cetățeni să considere că e vorba mai mult de o speculă decât de o măsură sanitară. Pentru că, ați văzut cumva să se fi pus în practică ideea de înghețare a prețurilor sau de subvenționare a măștilor pentru persoanele nevoiașe? Din contra, tot ce tine de coronavirus este tratat în cheie politică.
Orice critică a măsurilor guvernamentale este considerată crimă de les-majestate, după modelul de dinainte de 1990, când orice critic al regimului era considerat dușman al poporului. Acestea fiind zise, așteptăm cu nerăbdare ca numărul de infectați să scadă continuu până în jurul datei de 27 septembrie, când sunt programate alegerile, după care, evident, va crește din nou, până la alegerile parlamentare. Ce va fi după aia, nu știm, dar putem prognoza o nouă creștere alarmantă.
La Prefectura Bacău a avut loc, ieri, ședința de instruire a primarilor și secretarilor unităților administrativ-teritoriale din județul Bacău, organizată în sistem audioconferință, pentru asigurarea respectării măsurilor de protecție împotriva bolilor înalt contagioase. Ședința a fost coordonată de subprefectul Narcis Jitaru și s-a desfășurat cu participarea a 125 de primari și secretari, alături de reprezentanți ai Instituției Prefectului județului Bacău, specialiști în domeniul financiar, juridic și IT, precum și reprezentanți de la Institutul de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul de Poliție Județean, Inspectoratul Județean de Jandarmi.
„Ședința s-a desfășurat în sistem audioconferință, urmare a numărului mare de participanți, în condiții de maximă siguranță, acesta fiind o prioritate majoră pentru conducerea Prefecturii Bacău și a avut scopul de a prezenta și discuta, pe domenii de specialitate, atribuțiile prevăzute de lege pentru primari și secretari în vederea bunei organizări și desfășurări a scrutinului electoral din 27 septembrie 2020. Accentul a fost pus pe dotarea corespunzătoare a birourilor de circumscripție și a secțiilor de votare, dar, mai ales, pentru asigurarea măsurilor impuse de lege pentru protecția membrilor birourilor, dar și a cetățenilor împotriva îmbolnăvirilor determinate de virusul SARS-CoV-2, astfel încât să fie diminuate la maximum riscurile și toți participanții la vot să fie în siguranță”, a precizat subprefectul Narcis Jitaru.
Covid, dihania nevăzută, e mofturoasă rău. Guvernanții au încercat, în fel și chip, s-o dreseze; aproape ca la circ. Au biciuit-o științific, folosind măști, izolete, bancuri cu izoleta, medici și arest preventiv la domiciliu, dar tot sturlubatică a rămas. Uneori, armata a fost scoasă din cazărmi, ca s-o sperie de moarte, dar dihania a pupat sfidător baioneta și a continuat să-și implementeze proiectul. Au sărit în ajutor statisticienii, cu grafice sofisticate, dar nevăzuta a chicotit. Când ministrul Sănătății a speriat-o cu graficul graficelor – un val cu două cocoașe – și cu un trend care părea evadat de la Socola, l-a sfidat cu-n hohot rar de râs. Nici încercarea supremă de sufocare, zămislită în laboratoarele de la Cotroceni, cu formule de calcul sofisticate care se bat cap în cap, n-a convins-o pe dihanie că suntem un mediu kafkiano-ionescian, motiv pentru care ar trebui s-o ia la sănătoasa.
Înțeleg că suntem, ca băcăuani, în topul preferințelor Covidului. E un mister, desigur. De vreme ce au fost stabilite științific și respectate riguros, conform manualului de sufocare, toate normele de prevenție și de atac devastator asupra acestui inamic, poți să reproșezi ceva, cuiva? Pe unde o sta pitit nenorocitul acesta, Dumnezeule? Pe lângă pubelele pestilențiale ale așezări și-n zumzetul țânțarilor? Prin parcurile luate cu asalt de către țânci, bunici și părinți? Pe terasele doldora de înghesuială și veselie? Prin flegma strămoșească a trotuarelor? Prin marketurile în care medicii temperaturiști nu refuză nimănui intrarea? Prin instituțiile publice în care masca este purtată la cot, după moda pieilor roșii care se făleau cu scalpurile dușmanilor înșirate la gât?…
Întrebări retorice, desigur. Toți știm pe unde stă pitit ucigașul, dar ne place să jucăm rolul de ființe nemuritoare. Moartea și nenorocirile îi curtează mereu doar pe alții, nu?
După mai bine de o săptămână de când a fost eliberat (prin transfer) de către Alina Iftode, care l-a deținut timp de 7 ani, astăzi, 11 august, fotoliul de director executiv al Casei Județene de Pensii (CJP) Bacău a fost ocupat, surprinzător, de către două persoane din cadrul instituției.
Prin ordinul emis de către Violeta Alexandru, ministrul Muncii, atribuțiile directorului executiv al CJP Bacău le-au fost delegate inspectorului superior Simona Nicoleta Tăbăcaru și directorului executiv adjunct cu probleme economice Marina Arva. Tot cu delegare de atribuții au fost numite pe funcția de director executiv adjunct, la Direcția stabiliri, plăți prestații și pensii internaționale, Violeta Goșman, consilier superior, și Paula Maria Breahnă, șef serviciu Plăți prestații. Această procedură de delegare de atribuții (împărțirea lor între două persoane) pentru aceeași funcție de conducere în cadrul Casei de Pensii este o premieră absolută, cel puțin din 1990 încoace.
Liviu Miroșeanu (PNL), Lucian Stanciu Viziteu (președinte USR Bacău), Ionel Palăr (președinte PNL Bacău) și Cristian Ichim (președinte PLUS Bacău)
Președinții filialelor băcăuane ale principalelor partide de dreapta, Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, au organizat în comun, marți, 11 august, o conferință de presă prin care și-au anunțat alianța și principalii candidați în alegerile locale din 27 septembrie 2020. Întâlnirea cu presa a avut la sediul PNL Bacău iar primul cuvânt l-a avut deputatul Ionel Palăr, președintele PNL Bacău, care și-a asumat și rolul de gazdă.
„Această conferință de presă este istorică, spunem noi, pentru județul și municipiul Bacău. Singurul subiect al întâlnirii de astăzi îl reprezintă ceea ce au realizat cu înțelepciune liderii celor trei formațiuni politice în județul Bacău. Faptul că în Bacău s-a semnat o alianță, un protocol, pe liste comune pentru abordarea alegerilor pentru Primăria Municipiului Bacău și pentru Consiliul Județean Bacău”, a precizat din startul conferinței liderul liberal băcăuan Ionel Palăr care a afirmat că împreună au reușit să creeze o forță politică de dreapta care să înfrângă Partidul Social Democrat după 30 de ani.
„Acest obiectiv comun, atât al PNL cât și al partenerilor noștri, are logică, pentru că nu se mai poate ca Primăria Municipiului Bacău să fie dusă spre dezastru și nu se mai poate ca județul Bacău să fie dus spre dezastru și izolare de către PSD. Pentru acest lucru, orgoliile au trebuit lăsate la o parte”, a mai declarat în conferință deputatul Ionel Palăr, care a mulțumit partenerilor de alianță și colegilor de partid, în mod special lui Liviu Miroșeanu care: „a dat dovadă de rațiune, maturitate politică și a făcut posibil ca acest proiect benefic pentru locuitorii municipiului Bacău și pentru locuitorii județului Bacău să se realizeze.”
Reamintim că, Liviu Miroșeanu trebuia să candideze la funcția de primar al municipiului Bacău, acesta prezentându-și demisia din funcția de prefect al județului pentru a putea participa în alegerile locale.
„Începând de astăzi începe bătălia ca în municipiul Bacău să fie o administrație responsabilă, asumată, și județul Bacău, după 30 de ani, să aibă un președinte de Consiliu Județean de dreapta, corect asumat, cu un program pe care vi-l vom prezenta în perioada imediat următoare, un program care rezidă din dorința băcăuanilor ca lucrurile să se schimbe în bine”, a mai precizat Ionel Palăr.
A urmat apoi Lucian Stanciu Viziteu, președintele filialei băcăuane a USR:
„Dreapta s-a unit la Bacău. Am ascultat vocea băcăuanilor și ne-am unit pentru a schimba acest oraș de provincie, Bacăul, într-un oraș european. Am avut câteva zile pline de discuții, care au mers exact așa cum mă așteptam, pentru că noi toți, cei de la USR, PLUS și PNL, am înțeles că cel mai important lucru este să punem în prim plan interesele cetățenilor și nu interesele de partid”, a explicat Lucian Stanciu Viziteu, președintele USR Bacău care a expus și câteva dintre proiectele pentru Bacău cum ar fi finalizarea Spitalului Municipal, modernizarea și creșterea rețelei de grădinițe sau modernizarea infrastructurii.
Apoi a luat cuvântul Cristian Ichim, președintele PLUS Bacău:
„Am stat la masă și am discutat și totul este în interesul cetățenilor. Am gândit pentru Bacău cea mai bună variantă pentru a schimba în bine tot, vorbim de infrastructură, educație, parte socială. Avem proiecte comune și vom câștiga. Am decis să-mi retrag candidatura la funcția de președinte pentru Consiliul Județean pentru că acum nu este momentul pentru orgolii, interesul cetățeanului fiind pe primul loc.”
Cei trei și-au arătat sprijinul lor și al formațiunilor politice pe care le reprezintă pentru candidații alianței la funcțiile de primar al municipiului Bacău și de președinte de Consiliu Județean pentru Lucian Stanciu Viziteu și, respectiv, pentru Ionel Palăr.
La conferința de presă a participat și Liviu Miroșeanu, cel care ar fi trebuit să fie candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Bacău. Acesta a subliniat:
„Este momentul ca Partidul Social Democrat să plece de la conducerea județului Bacău după 30 de ani. Este momentul ca după 4 ani de șaradă Necula-PSD și după un an de dezastru în Consiliul Local, această construcție falimentară pentru municipiul Bacău trebuie să plece. Sunt un om cu multă experiență politică și am înțeles că pentru a reuși aceste două obiective fundamentale, este necesar să facem echipă. Electoratul de dreapta dorește aceste schimbări atât la municipiu, cât și la județ. Bacăul este un oraș din ce în ce mai prăfuit, mai obosit și mai lipsit de speranță, ceea ce constatăm zi de zi discutând cu cetățenii. Din vocea cetățenilor municipiului Bacău a reieșit această foarte importantă idee, aceea ca dreapta să se unească și să dea municipiului Bacău cel mai bun primar în persoana domnului Lucian Stanciu Viziteu, iar Consilul Județean să aibă după 30 de ani un președinte dat de Partidul Național Liberal în persoana domnului Ionel Palăr. Având în vedere aceste obiective am considerat că orice orgolii trebuie date deoparte, trebuie să ne unim forțele astfel încât să învingem. Și sunt convins că vom face acest lucru.”
După încheierea conferinței de presă, reprezentanții dreptei unite băcăuane au mers la Biroul Electoral Județean să depună acordul încheiat.
Teatrul Municipal „Bacovia” începe stagiunea 2020-2021!. Deși ne-am fi dorit ca acest lucru să se întâmple în sala de spectacole, totuși revederea cu publicul ne bucură! Spectacolele vor avea loc, cel puțin până la noi reglementări, tot la Amfiteatrul de la Insula de Agrement, în aer liber.
În acest sens, vă facem cunoscut programul până la jumătatea lunii septembrie. În fiecare weekend, iubitorii teatrului se vor putea reîntâlni cu actorii pe care îi apreciază de la Dramă și Animație, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.
Iată programul:
Duminică, 16 august, ora 11, Capra cu trei iezi, regia Geo Balint
Duminică, 16 august, ora 20, Iulia, biata de ea, regia Irina Crăiță Mândră
Ora 21, Solo Impro Show cu Ștefan Huluba
Vineri, 21 august, ora 20, Omul care a văzut moartea, regia Geo Balint
Sâmbătă, 22 august, ora 18, Regele mincinoșilor, regia Geo Balint
Duminică, 23 august, ora 11, Regele mincinoșilor, regia Geo Balint
Duminică, 23 august, ora 20, Omul care a văzut moartea, regia Geo Balint
Vineri, 28 august, ora 20, Viața e în direct doar aici, regia Sorin Militaru
Sâmbătă, 29 august, ora 18, Cipollino, regia Geo Balint
Duminică, 30 august, ora 11, Cipollino, regia Geo Balint
Duminică, 30 august, ora 20, Viața e în direct doar aici, regia Sorin Militaru
Vineri, 4 septembrie, ora 20, Take, Ianke și Cadâr, regia Toma Hogea
Sâmbătă, 5 septembrie, ora 18, Cei trei purceluși, regia Geo Balint
Duminică, 6 septembrie, ora 20, Take, Ianke și Cadâr, regia Toma Hogea
Vineri, 11 septembrie, ora 20, Steaua fără nume, regia Geo Balint
Sâmbătă, 12 septembrie, ora 18, Scufița roșie, regia Geo Balint
Duminică, 13 septembrie, ora 11, Scufița roșie, regia Geo Balint
Duminică, 13 septembrie, ora 20, Steaua fără nume, regia Geo Balint
Câteva precizări importante:
Vă reamintim că pentru siguranța tuturor, purtarea măștii pe tot parcursul spectacolului este obligatorie, la intrare veți fi termoscanați și aveți materiale dezinfectante la dispoziție.
Tot pentru siguranță, locurile sunt limitate și sunteți rugați să vă așezați exact acolo unde ele sunt marcate.
O mențiune importantă: dacă plouă și spectacolul se anulează, veți primi banii înapoi sau puteți păstra biletele și veni la un alt spectacol.
Dacă plouă în timpul spectacolului, suma nu se returnează.
Vă mulțumim pentru înțelegere! Din acest punct de vedere, vremea este independentă de toate eforturile noastre ca să meargă totul șnur.
Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul nostru, www.teatrulbacovia.ro , fără costuri suplimentare, din agenția de bilete sau direct la Insula de Agrement, în limita locurilor care rămân disponibile, cu circa o oră înainte de a începe spectacolul.
„Vă așteptăm, așadar, la stagiunea 2020-2021, care începe din 16 august, sub alte auspicii decât cele obișnuite. Vom face toate eforturile să fim la înălțime și vă așteptăm și pe dumneavoastră alături de noi”, a declarat managerul Eliza Noemi Judeu.
Astăzi, 11 august 2020, în Sala Mare de Ședințe a Consiliului Județean Bacău a avut loc semnarea contractelor pentru cele 10 proiecte care vor fi finanțate în baza legii 350/2005.
În contextul generat de pandemia de COVID-19 Consiliul Județean Bacău și-a revizuit prioritățile privind finanțarea de la bugetul propriu a activităților nonprofit pentru anul 2020. Astfel, au fost finanțate doar activități nonprofit aferente domeniului social pentru a răspunde nevoilor actuale ale societății.
„Anul acesta a fost un an special, în care a trebuit să regândim strategia de alocare și prioritățile privind finanțarea proiectelor, ținând cont de condițiile actuale generate de pandemia de COVID-19. Pornind de la specificul perioadei pe care o parcurgem, nevoile existente la nivelul societății și imperativitatea continuării investițiilor în curs – ca premiză a dezvoltării economice și a creșterii competitivității regionale – am redirecționat sumele care au fost alocate domeniilor Cultural și Sport, prioritar către domeniile Sănătății și Social. Am ales să ne implicăm în rezolvarea problemelor de ordin medical și social ale comunității fără însă a opri sau a încetini ritmul investițiilor aflate în curs. Sănătatea, siguranța și dezvoltarea județului au fost prioritățile pe care le-am avut în vedere în acest an”, a subliniat președintele Sorin Brașoveanu.
Totodată, președintele Consiliului Județean Bacău a ținut să evidențieze faptul că, pentru prima dată, depunerea și evaluarea proiectelor s-a realizat online, prin intermediul portalului specializat creat de către Consiliul Județean Bacău https://portallegea350.ro/, care vine să asigure reducerea timpilor de evaluare și eficientizarea procedurilor, creșterea transparenței decizionale și a accesului la informații publice și o mai bună colaborare cu solicitanţii de finanţare.
Beneficiarii proiectelor, ONG-uri care activează în județul Bacău, și-au exprimat aprecierea față de colaborarea anterioară cu Consiliul Județean Bacău, pe parcursul derulării campaniei proiectului UNIT20 ONG BACĂU. Proiectul, inițiat de Consiliul Județean Bacău, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului în parteneriat cu 26 de ONG-uri și 10 parohii din județul Bacău a arătat, o dată în plus, importanța conlucrării între autoritățile locale și societatea civilă. “Am fost, rămânem și vom fi mereu în prima linie alături de autoritățile publice locale. Apreciem modalitatea de gestionare a fondurilor pentru finanțarea activităților sociale și vreau să felicit toți participanții, ONG-uri, autorități și parohii pentru conlucrarea eficientă și spiritul de echipă” a ținut să sublinieze Dan Babliuc, Director executiv Crucea Roșie Bacău.
Gabriela Achihăi, Președinte Fundația de Sprijin Comunitar Bacău a precizat că “suntem alături de autoritățíle locale. Mai bine spus, facem echipă pentru a rezolva împreună problemele comunității. Totodată, vreau să salut dezvoltarea de către CJ a portalului destinat legii 350/2005, un instrument de lucru eficient, care ușurează depunerea și evaluarea proiectelor și care ne apropie și ne ajută să colaborăm mai bine și mai eficient”.
În urma procesului de depunere și evaluare, realizat de către o echipă mixtă de evaluare formată din consilieri județeni și specialiști ai aparatului propriu al Consiliului Județean Bacău, au fost selectate 10 proiecte în valoare totală de 406.000 lei care răspund unei diversități de nevoi și probleme ale diferitelor categorii de persoane vulnerabile sau aflate în situații de risc, copii, tineri, vârstnici și familiile acestora.
Integrarea copiilor și tinerilor în comunitate, prevenirea și diminuarea riscurilor care determină separarea copilului de familia sa, facilitarea adaptării la învățământul online, servicii medicale, consiliere pentru persoane vârstnice, și bolnavi cronici, prevenirea și reducerea abandonului școlar sunt doar câteva dintre problemele pe care proiectele aprobate își propun să le rezolve.
Au fost aprobate următoarele proiecte:
„Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Copii și Părinți”
Beneficiar: Asociația SOS Satele Copiilor România
Obiectivul general al proiectului: prevenirea separării de familie pentru un număr de 134 de copii din comunele Hemeiuș, Gârleni, Racova și Blăgești, județul Bacău; Creșterea gradului de conștientizare a comunității cu privire la importanța implicării membrilor săi în acțiuni ce au drept scop diminuarea riscurilor care determină separarea copilului de familia sa.
„Educația azi, între artă și știință”
Beneficiar: Asociația Bronx People
Obiectivul general al proiectului: facilitarea integrării sociale pentru 54 copii din centre de tip familial, prin promovarea educaţiei şi adaptarea la online.
3. „Alături de copiii din sate!”
Beneficiar: Fundația de Sprijin Comunitar
Obiectivul general al proiectului: asigurarea unui program de suport social, emoțional și educațional pentru 200 de copii din satele comunelor Stănișești, Dealu Morii, Colonești, Răchitoasa și Motoșeni prin intermediul unei caravane cu voluntari.
4. „Sprijin și solidaritate”
Beneficiar: Asociația Lumina
Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea un program suport in contextul pandemiei SARS COV-2 pentru populația deservită pentru a contribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților diagnosticați cu boli cronice/incurabile precum și a familiile acestora, printr-un sistem integrat de servicii: medicale, de consiliere psiho-socială-emoțională, de asistență socială și de sprijin educațional.
5. „O viață demnă pentru bunicii noștri”
Beneficiar: Filiala Bacău a Societății Naționale de Cruce Roşie România
Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea calității vieții pentru persoane vârstnice lipsite de posibilități materiale, aflate la limita subzistenței.
„Fiecare merită o Șansă!”
Beneficiar: Fundația Sfântul Ioan Bosco
Obiectivul general al proiectului: asigurarea unui cadru adecvat, necesar dezvoltării unor deprinderi de viață independentă a tinerilor aflați în dificultate care să sprijine facilitarea integrării socio-profesionale prin dobândirea independenței, în cadrul Centrului privind Dezvoltarea Deprinderilor de Viață Independentă „Don Bosco, atât de necesare în viața de adult, iar pe de altă parte sprijinirea copiilor din grupurile defavorizate în vederea îmbunătățirii rezultatelor școlare și astfel prevenim abandonul școlar în cadrul Centrului de zi „Dominic Savio”.
7. „Copiii colorează viața 2020”
Beneficiar: Asociația Papillon Clinique
Obiectivul general al proiectului: prevenirea abandonului școlar în rândul copiilor din învățământul preșcolar, din județul Bacău, cu tulburări de dezvoltare și învățare, prin implicarea directă a 30 de cadre didactice și indirectă a părinților/reprezentanților legali ai copiilor.
8. „RE-START Centrul de zi”
Beneficiar: Fundația Sfântul Ioan Calabria
Obiectivul general al proiectului: relansarea serviciilor sociale de tip Centru de Zi pentru copiii aflați în dificultate în localitatea Răcăciuni, dupa perioada declarată de stare de alertă. De asemenea, își propune să intervină asupra consecințelor emoționale care au apărut în rândul copiilor și a familiilor acestora în situația de criză provocată de noul coronavirus.
„Servicii de recuperare inovative pentru copii si tineri”
Beneficiar: Asociația Centrul Daniel
Obiectivul general al proiectului: creșterea calității vieții copiilor și tinerilor cu dizabilități sau boli invalidante prin utilizarea mijloacelor tehnologice moderne în procesul terapeutic, sprijinirea integrării sociale a acestora prin consilierea și instruirea părintilor, activități de recuperare și reabilitare, îmbunătățirea abilităților de igienă în contextul actual creat de noul coronavirus.
10.„Centrul rezidențial – a doua viață pentru vârstnici!”
Beneficiar: Asociația Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja
Obiectivul general al proiectului: adaptarea serviciilor de îngrijire acordate vârstnicilor instituționalizați la efectele pe termen lung ale pandemiei.
Europarlamentarul Dragoș Benea consideră că proiectul Autostrăzii A13 Bacău – Brașov este unicul care poate fi pus în aplicare acum, spre deosebire de : A8 Tg. Mureș – Iași, care nu poate fi pus în aplicare. Acesta o contrazice pe Corina Crețu de la Pro România, care afirmase că Autostrada A8 ar trebui să devină prioritatea zero a actualei administraţii.
„Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu.
“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu.
De cealalta parte, Dragoș Benea spune că Autostrada Unirii (A8 Tg. Mureș – Iași), este o ficțiune, fiind proiectul electoral din 2018 al PNL, pentru care liberalii au făcut o lege inaplicabilă din lipsă de finanțare.
„Înțeleg că pentru doamna Crețu respectul față de mediu este facultativ când vine vorba de campania electorală și că A13 Bacău – Brașov le cam stă în gât celor de la Pro România, care vând gogoși electorale cu A8, DAR A13 e de 3 ori mai ieftină decât A8, A13 e jumătate din lungimea A8, ponderea ariilor naturale protejate în traseul autostrăzii e de 55% în cazul A8 și doar 8% în cazul A13 iar A8 se suprapune pe 52.000 hectare de arii protejate, din care vreo 3400 hectare Parcul Național Ceahlău în veme ce A13 se intersectează cu 6800 de hectare (de 8 ori mai puțin)”, precizează europarlamentarul Dragoș Benea.
” Eu știu că Europa verde spre care năzuim cu toții, Europa „Green deal-ului” agreat și de dna. Crețu, înseamnă protejarea mediului, diminuarea poluării și soluții de infrastructură prietenoase cu mediul, nu basme electorale cu autostrăzi imposibile, despre care unii tot vorbesc tocmai ca ele să nu se facă niciodată”, a mai precizat europarlamentarul băcăuan.
Pe întreg mapamondul, industria cinematografiei este în declin. Marele ecran se reduce acum, la televizorul cât mai plat, cumpărat la reducere, nerecomandat a fi amplasat în dormitor. Să nu faci bătături de la telecomanda, gândită bine ergonomic, cu muchii ascuțite.
Ioan Botezatu
Gluma-i glumă! Dar proprietarii marilor cinematografe, din întreaga lume, sunt în prag de faliment. Cele mai tari producții, în care s-au investit milioane de dolari în efecte vizuale spectaculoase, cu sonorizări de clasă, nu mai au niciun haz în sufrageria de la etajul patru, în blocul conceput fără balcoane. De aceea s-au construit cinematografe! Cu dotări pe măsură. Ca băcăuani, nu avem de ce să ne temem. Am renunțat la ele în urmă cu 20 de ani. Spunea cineva că fericirea constă în lucrurile mărunte, de care te poți bucura. O invitație la un film, acceptată, cu atingeri timid de discrete la scenele mai tari, documentate dinainte, genera fiori. Emoția continua cu propunerea de a savura apoi, o savarină, cataif sau profiterol, la cofetăria de lângă ieșire. Greu de înlocuit acum, acest gen de trăiri.
Despre cinematografele din Bacău s-a mai scris. Însă, despre oamenii aflați în spatele acestei industrii, și mă refer la personalul tehnic, la acei meseriași ascunși în cabina lor de proiecție, de unde lumineazăși pun în mișcare ecranul, știm prea puțin. Ioan Botezatu se numără printre ei.
Formația „Matinal”, Dec 1971,
„Am făcut 3 ani în clasa a IX-a”
Băcăuan la a treia generație, Ioan Botezatu s-a născut în anul 1952, pe data de 9 iulie. Zodia Rac se pare că i-a fost sortită. A învățat la Școala Generală, nr. 9, Liceul 3, Liceul nr. 5… A prins penultima generație, când se făceau 7 clase. „Nu calculați după vârstă! Eu am făcut trei ani în clasa a IX-a. Așa se făcea școală înainte, dom’le! Ca să înveți carte! Am dat la Pătrășcanu! Erau 7 pe un loc. Am avut 9 la matematică, 7 la română și 7 la istorie. Și n-am intrat! M-am dus la Alecsandri, la fără frecvență. Numai tovarăși erau acolo, care-și completau studiile! Aveau funcții dar numai 4-5 clase. Făceau la intensiv, doi ani într-un an. Înțelegeți ce vreau să spun. S-a supărat tata. Măi băiete! Eu vreau să înveți carte, nu golăneală. Nu-mi arăți mie că ai diplomă! Mi-a pus tata profesor meditator, și anul următor am dat examen iar. Normal că am intrat primul. În total, până la armată, în 1969, am făcut 17 ani de școală. Și armata am făcut-o în două locuri: la Buzău, transmisiuni și Otopeni, București. Aveam un moș cu pile mari în minister. A vrut să mă facă ofițer. Bunicul a vrut să mă facă popă, tata să fac liceul de muzică. Nu s-a prins nimic de mine. Ce nu mi-a plăcut, n-am făcut. Și la locul de muncă. Nu mi-a plăcut, n-am stat! La Trustul de Construcții eram electrician, în 1971. Dar n-aveam nicio tangență cu electricitatea. Sindicatele aveau o formație, Matinal. Aveau nevoie de un chitarist, la armonie. Mare specialist nu eram eu, dar zdranga zdranga, mergea. Știam să cânt la acordeon. Am avut noroc că, o perioadă ne-a pregătit domnul Sascău, profesor la școala de arte. Sascău bătrânul, cum îl amintim noi, Gheorghe. Nu Dorel, fiul, care-i cam de o seamă cu mine.” Ioan Botezatu s-a căsătorit, în 1976, cu Maria. Era angajat la Mașini Unelte, la secția Mecanică grea. Au venit copiii, Ioana și Alexandru. Când s-au stricat treburile, cu plata în acord, a plecat la Combinatul Chimic. Aici, după 4 ani umbla deja zvonul, cu radiațiile. Citind un anunț în ziar pentru locuri de muncă, dă probă și devine în 1980, instructor la atelierul liceului de la IRAv. I se propune să se transfere, să lucreze în fabrică. Industria aviatică avea nevoie de meseriași. Refuză, din cauza stricteților și a programului. Așa că, prin recomandarea unui prieten, ajunge să facă, în sfârșit, o muncă pe placul lui. La Întreprinderea Cinematografică Județeană Bacău.
1971, Școala Populară de Artă, Clasa de Chitară a prof. Gheorghe Sascău. Ioan Botezatu, stg. sus.
„Nemulțumirea este o condiție a progresului”
La începutul anilor ’80, s-au dat în folosință în Bacău, două noi cinematografe, „Orizont” și „Central”. În toate căminele culturale și cluburile muncitorești, din județ, existau aparate de proiecție. Caravanele cinematografice ajungeau și în cele mai izolate cătune. Prin intermediul unui prieten, Luca Irimia, operator, Ioan Botezatu își schimbă iar obiectul de activitate. „Măi, tu le ai cu electronica, cu mecanica, de asta avem nevoie. Vrei? O să ți se dea un sector, de care să răspunzi. O să ai muncă de teren, ăsta-i dezavantajul. Și m-a trimis la director. Primul lucru care m-a întrebat directorul, nu a fost dacă sunt însurat? Dacă am casă? Ci dacă sunt membru de partid. Acuma să fim serioși, nici în partidul ăsta nu intrau toate gunoaiele. Da domnule, sunt! M-a trimis la Cadre. Era greu de plecat atunci prin transfer. Aștia m-au trimis la Forțele de muncă, să vin cu repartiție. Greu și aici! Postul ăsta era vânat de mulți. Noroc că am dat peste un prieten, cu care cântasem în formație, angajat acolo. Și-am intrat în pâine! La serviciul tehnic. Eu aveam 30 de ani, iar cei care lucrau acolo, aveau 30 de ani de vechime. Am fost primit ca un copil care trebuie instruit. Am intrat pe mâna lui nea Mitică Apreotesei. Era electro-acustician. Amplificatoare, chestii. El mă ținea minte de când eram în pantaloni scurți, cu pachești. A fost vecin cu un moș de-al meu. Am început să fur meserie. După 2 luni mă cheamă directorul. Păi ce mai faci aici? Te-ai inițiat, gata! Pe teren! Norocul meu a fost că nu m-a dat dincolo de Siret, pe Valea Zeletinului. Unde se certau foamea, tusea cu junghiul, și se luau 4 lei la ziua muncă. Acolo copchiii mâncau pâinea ca pe cozonac, când o aveau. Am prins partea cu Valea Muntelui. Berești Tazlău, Pietricica, Pârjol, Balcani, Schitu Frumoasa. Unde mai creștea omul o vacă, o oaie, mai tăia un vițel. Circulau banii acolo. Era petrolul, erau lemnele. Oamenii erau mai înstăriți, pentru că nu prea au avut Colectiv, decât pe la Strugari.”
Formația „Matinal”, Dec 1971, I.Botezatuîn mijloc
Dacă până atunci, tot a schimbat locurile de muncă, la ICJ Bacău va lucra, până la desființarea instituției. „Prima dată când am plecat pe teren, mi-am luat haine la schimb, mâncare. Am crezut că trebuie să stau trei zile. Ăștia bătrâni au râs de mine. Băi băiete, stai cuminte! Te duci, îți faci treaba, repari ce-i de reparat și te întorci acasă. Important e să funcționeze aparatele de proiecție. Au durat vreo 2-3 luni de zile, până am ajuns să-i cunosc pe cei cu care puteam avea probleme. Primul era secretarul cu propaganda, apoi directorul de cămin și eventual, directorul de școală, mai târziu. Unul dintre ei trebuia să-mi vizeze delegația. Acasă se decontau 5 lei pentru cazare neoficială, și transportul cu Rata. Și-am făcut cunoștință cu terenul! Ghinionul a fost, că cel dinaintea mea a stat mai mult în concedii medicale. A și murit săracul. Și sectorul era foarte slab. Nu se făceau încasări. La ședințe eram cârâit, de parcă era vina mea că nu se vindeau bilete. Nu se îndeplinea planul la numărul de spectatori. Aparatele erau bune, filmele ajungeau la timp prin poștă. Eu ce să le fac?”
Caravana cinematografică
Cinematografia era văzută ca un act de cultură. Venea în „sprijinul” școlii, prin propaganda care se făcea, marilor realizări socialiste. Dar erau și filme agreate de toți. De la cele istorice, la cele artistice și de aventuri.
Aparatura de proiecție
„Era altceva când venea profesorul de istorie. Rula filmul Dacii să zicem, și era interesat să-și aducă elevii la film. Sau profesoara de română, la ecranizările după romanele lui Sadoveanu, de la Dumbrava minunată, la Frații Jderi, în funcție de vârstă. Colegii mei, mai în vârstă, îmi povesteau de perioada lor de pionierat. Când era Regiune. Plecau de la Bacău la Adjud, Onești, cu trenul. Înspre Ghimeș luau mocănița. Cu rolele de film după ei, pe ploaie, pe vânt. Slana ceapa și brânza erau baza. Făceau propagandă comunistă. Cu colhozul, cu clasa muncitoare, Bumbești Livezeni. Mai proiectau și Vagabondul, O floare și doi grădinari. După aia s-au lămurit oamenii cum au fost păcăliți. Cum de le-au luat comuniștii și pământul, le-au luat și cuvântul. Când a venit după război, propaganda sovietică în Bacău, povestea Nea Mitică, au adus mai multe camioane rusești. Molotovuri, din alea mari, grele. Atunci nu era curent. Erau dotate cu generatoare. Mergeau prin sate, la școli. Puneau un ecran pe-un perete și proiectau. Lume buluc. Stăteau ăia pe bănci, prin noroi și căscau gura. Când veneau spre ei cazacii cu baioneta, în goana cailor, să-i bată pe nemți, își făceau cruce. Unii săreau și ei la fugă din fața ecranului. Filmul nu rula decât după jurnalul de actualitate. Era politicul. La câți nemți au omorât rușii în filme, mai făceau o Europă. Ce minuni erau, după ce s-au înmulțit aparatele de proiecție. Le cărau operatorii cu căruțele, cu săniile. Nu porneau generatoarele. Sunetul era ecou. Eu când am venit,în 1980, totul era bine organizat. Erau comune și cu 5 sate, existau 5 aparate și angajați 5 operatori. Între timp am făcut cursurile de operatori, la București, și am trecut la cabina de proiecție. Prima dată la Muncitorul și apoi la Central”.
Tranziția după 1989 nu a durat mult. Adaptarea a fost mai dificilă
„După ce s-a terminat cu partidul, s-a terminat și cu sătescul. Când s-a strigat jos comuniștii, și nune vindem țara, s-a dus și cu nevoia de cultură la țară. Am devenit peste noapte, capitaliști. Așa s-a întâmplat și cu orașul. Au apărut aparatele video, filmele dublate de Margareta Nistor. Se reprofilau unitățile singure, pe acțiuni. Încă au mai funcționat câțiva ani, cele 4 cinematografe din Bacău: Muncitorul, unde era și sediul central, Forum la gară, Orizontul și Central. Flamura Roșie și Tineretului au fost demolate, ăhă, când s-a construit Centrul, în anii ’70. Au apărut filmelele românești, cu sâni dezgoliți. Ne-am adaptat și noi, cei de la tehnic. Am modificat vechile aparate, pentru proiecțiile panoramice. Nu se compara senzația pe care o avea spectatorul, când intra într-o sală cu ecran panoramic de 22 m, și o sonorizare perfectă. Altceva decât cinemascopul. Ne-am dus la vale pentru că nu ne-a ajutat nimeni.”
1 de 4
Cinema Orizont
Cinema Muncitorul 1988
S–a încercat închiriera spațiilor pentru alte activități. Primul care s-a închis a fost Forum. La Muncitorul s-a experimentat cu o sală mică de proiecție video și Bingo. La Orizont, discotecă. La Central, sala a intrat în conservare. Din fosta întreprindere cinematografică nu a mai rămas nimic. Văzând că treaba nu mai merge, Ioan Botezatu, în 1996, a plecat în Israel. Experimentase între timp, fără talent de agricultor, cu pus de varză, pe un teren cumpărat la Gherăiești. „În Israel am picat ca aviatorul, devenit parașutist în păpușoi. Am plecat de electronică, mecanică, fotografie și la ce mă mai pricepeam eu aici și am ajuns în construcții. Norocul meu a fost că ăștia aveau nevoie de o moașă comunală. Unul care se pricepea la toate. Băieții plecau pe șantier, eu rămâneam în ogradă, să refac stocurile cu materialele necesare. Stăteam 18 într-un apartament cu 3 camere. Paturi suprapuse. M-am pus iar pe învățat. După 6 luni mă înțelegeam bine cu toți. Doamna sărăcie te scoate din casă. În concedii veneam la familie.” După opt ani s-a întors în țară. S-a angajat ca electrician, a ajuns în șomaj când firma a dat faliment. Mai trebuiau ceva ani până la pensie. S-a orientat spre o firmă de cabluri și televiziune. Tot muncă de teren. „Am ieșit la pensie de acolo, dar cu un gust amar. Am văzut și eu cât de bine se trăiște, în țara noastră post socialist – comunistă. Sate unde copiii se duceau la școală, numai ca să ia cornul și laptele. Atât de multă sărăcie. Îl întrebam pe câte unul, bă, nu vrei să-ți trag cablu? Ba da, dar n-am televizor! Lasă mă, că îți aduc eu unul. La oraș, ce-i care își cumpărau cu leduri, le aruncau pe cele cu tuburi la gunoi, sau le duceau la rude.”
Ioan Botezatu a ieșit la pensie la 64 de ani. A stat câteva săptămâni la țară, să se împace cu gândul, noul statut și pensia mică. Pentru că tot i-a plăcut pescuitul în tinerețe, și-a găsit un alt rost, tot printr-un prieten, la un magazin cu articole de pescuit. Pentru că a făcut în viață numai ce i-a plăcut, nu regretă nimic. Însă cele mai frumoase amintiri, au rămas tot cele din anii, când a lucrat în industria cinematografică.
Colectivul de la Cinematograful „Central”, Ioan Botezatu în dreapta, 1994.
Ne bucurăm de cât a evoluat tehnica și imaginația omenească, dând viață marelui ecran. Poate ne hrănim, dar nu trăim cu iluzii. În lumea reală, viața bate filmul! Felicitări tuturor celor care se străduiesc să organizeze, anul acesta, festivaluri de film. Dar mai ales celor care vor să readucă cinematograful, în aer liber. Sălile din mall-uri rămân închise.
– Domnule Sergiu Sechelariu, ne-ați obișnuit cu articole din care reies profesionalismul și motivația dvs., explicate pe înțelesul tuturor, să înțeleagă tot omul ce se poate realiza în Bacău. Aș dori astăzi să vorbim despre urbanism, despre arhitectura orașului. Ce credeți că trebuie făcut și de unde să începem?
–Bacăul, deși a rămas foarte mult în urmă, cam la coada orașelor din țară, are încă potențial, dar mai este foarte mult de lucru. Alte orașe au mers pe plus arhitectural și economic în fiecare an, iar noi am mers pe minus. De aici rezultă marea diferență între orașe. Trebuie să alegem un primar priceput, altfel tot în jos vom merge. Personal, sunt optimist și cred că de data aceasta băcăuanii vor alege EXPERIENȚA ȘI PROFESIONALISMUL.
Voi începe cu CENTRUL, zona Catedralei. Cu ani în urmă, EU, SERGIU SECHELARIU, am inițiat în cadrul MINISTERULUI Lucrărilor Publice două proiecte pentru înființarea zonelor Periurbane și Metropolitane. Aceste proiecte trebuiau implementate la nivel național. La Bacău, proiectul este pe undeva printr-un sertar al Primăriei. Aceste proiecte au fost aplicate în orașele Oradea, Cluj,Timișoara, care au înțeles imediat ce înseamnă aceste proiecte. Pentru Bacău era pregătit ca proiect pilot, orașul nostru trebuia să fie primul care aplică. Vă puteți interesa de existența acestui proiect. Nu s-a făcut nimic cu acesta. Vedeți, ideile mele în alte orașe au dat roade și le-au pus în aplicare, s-a dovedit că sunt proiecte de succes. Proiectul prevedea un spațiu urban pietonal, prin devierea traseelor carosabile (pasaje subterane și supraterane). Acestea am fi putut să le realizăm din 2005 până acum.Veți rămâne surprinși cum s-a dezvoltat Oradea din punct de vedere urbanistic și economic în ultimii 10 ani.
-Domnule Sechelariu, pentru aceste proiecte e nevoie de bani. De unde îi luăm ca să implementăm ceea ce spuneți?
– Am să vă explic care e procedura, pe modelul celor care AU REUȘIT în baza proiectului meu, care a fost de mare succes în orașele amintite.
Primarul și echipa trebuie să-și dorească să facă un oraș modern.
„Vânarea fondurilor nerambursabile„. Aici trebuie o echipă foarte bine pregatită, care să muncească din greu. Să aducă orice ban nerambursabil. Proiecte cât mai multe. DUMNEZEU ÎȚI DĂ, DAR NU ÎȚI BAGĂ ÎN TRAISTĂ. Constructorii abia așteaptă să aibă de lucru, mai ales cei din Bacău.
Rentabilizarea obiectivelor. Să vă explic cazul Oradea, orașul care a atras cele mai multe fonduri europene, 300 milioane euro, 700 euro /cap de locuitor și mai au în derulare încă 170 mil. euro. Parcul de distracții din Oradea atrage turiștii din zonă și realizează un venit de peste un million de euro pe an. Bani care rămân în orașul lor. Vedeți insula noastră câți bani produce și cât a produs în ultimii 10 ani? DACĂ ALȚII POT, TREBUIE SĂ PUTEM ȘI NOI. AM PIERDUT MULȚI BANI NERAMBURSABILI. Activarea tuturor resurselor care pot aduce venituri.
4.Reducerea cheltuielilor neperformante.
5. Contribuția PRIMĂRIEI cu bani prioritari DOAR pentru atragerea de FONDURI NERAMBURSABILE.
ATRAGEREA INVESTITORILOR CU FACILITĂȚI DIN PARTEA PRIMĂRIEI, NU IMPIEDICAREA LOR.
SPER CA CETĂȚENII SĂ ÎNȚELEAGĂ ȘI SĂ FACĂ DIFERENȚA ÎNTRE UN PRIMAR PREGĂTIT, CARE VREA SĂ FACĂ TREABĂ ȘI UN PRIMAR CARE ARE REZULTATELE PE CARE LE VEDEM, SĂ NU SE LASE PĂCĂLIȚI DE „SUPER EROI” CARE NU AU ÎN SPATE NIMIC CARE SĂ ÎI DEFINEASCĂ.
Mă bucur că în alte orașe au implementat proiectul meu, dar mult mai mult mă doare că orașul în care trăiesc, care a fost cândva dintre primele din țară, acum a ajuns la coadă și nu s-a făcut mai nimic.
-Ce mai cuprinde partea de URBANISM a orașului în viziunea dvs.?
– Avem atât de multe de făcut, ar trebui să vorbim zile întregi numai despre asta, dar am să vă enumăr în mod sintetizat ce urmează să facă un Primar în domeniul URBANISMULUI.
Elaborarea unui plan urbanistic profesional, de tip occidental, în colaborare cu cei mai buni specialiști arhitecți, urbaniști care au rezultate în domeniu. Orașul trebuie să fie al cetățenilor, aceștia să se simtă confortabil, cu multe spații pietonale. Reglementarea pe regimuri de înălțime, pe amplasamente, etc. Construcțiile noi trebuie să completeze cadrul existent. Construirea nu trebuie făcută haotic, cum vedem în preajma Catedralei, spații de birouri care reprezintă o eroare urbanistică. Spațiul de la Catedrala Catolică trebuie amenajat conform zonei. În perimetrul Hotel Moldova, Teatrul Licurici urgentată definitivarea urbanistică. Sunt încă multe în această situație.
Amenajarea centrului urbanistic prin creșterea spațiului pietonal și refacerea traseelor carosabile.
Anveloparea, consolidarea blocurilor. Amenajarea fațadelor o dată cu anveloparea de către arihitecți cu experiență. Mansardarea blocurilor acolo unde doresc proprietarii.
Amenajarea pistelor de biciclete.
Regândirea traficului rutier cu scop maxim de fluidizare a traficului.
Curățarea spațiilor publice, aici vor fi incluse și spațiile de colectare a gunoiului unde încă se creează disconfort multor cetățeni.
Extinderea și dezvoltarea orașului și de la est la vest, construirea unui pod spre Șerbănești.
Proiect inteligent de parcare în toate zonele.
Amenajarea zonelor în malurile Bistriței ca zone de promenadă, agrement.
Preluarea de MUNICIPIUL BACĂU a statutului de LIDER în raport cu localitățile vecine din Zona Metropolitană, pentru realizarea unor proiecte de interes comun, ținând cont de potențialul de dezvoltare al zonei. BACĂUL POATE DEVENI UN POL IMPORTANT FIIND ÎN CENTRUL MOLDOVEI LA INTERSECȚIA A DOUĂ DIRECȚII IMPORTANTE. VOI SUSȚINE ÎN CONTINUARE proiectele CELOR DOUĂ AUTOSTRĂZI BUCUREȘTI- BACĂU -SUCEAVA ȘI IAȘI- BACĂU- BRAȘOV. NUMAI ASA SPERANȚA ORAȘULUI SE ÎNDREAPTĂ SPRE O DEZVOLTARE CARE SĂ REPUNĂ BACĂUL ÎN PRIMELE ORAȘE DIN ȚARĂ, AȘA CUM ERA ACUM 15 ANI ÎN URMĂ.
DACĂ NE DORIM UN ORAȘ DE TIP OCCIDENTAL, MODERN, SUGEREZ SĂ ALEGEM OAMENI COMPETENȚI ÎN FRUNTEA ORAȘULUI, CARE AU EXPERIENȚĂ ÎN DOMENIU, ALTFEL NE VOM UITA în continuare CUM CELELALTE ORAȘE SE DEZVOLTĂ, CUM DE ALTFEL O FACEM DE CEVA ANI BUNI , IAR NOI RĂMÂNEM ȘI MAI ÎN URMĂ.
CRED ȘI SPER ÎN ÎNȚELEPCIUNEA BĂCĂUANILOR DE A DECIDE VIITORUL ORAȘULUI LOR.
Administrator Public la Primăria orașului stațiune Târgu Ocna, din 2012 până în prezent, Cristian-Aurelian Ciubotaru este unul dintre cei mai cunoscuți locuitori ai orașului-stațiune. Mulți dintre concitadinii săi își amintesc și de perioadele în care a fost economist la una dintre fabricile orașului, dar și funcționar public la Primărie și șef de birou în această instituție sau economist în Secția Târgu Ocna a Companiei Regionale de Apă Bacău. Cu o astfel de experiență în coordonarea treburilor administrative ale orașului, Cristian-Aurel Ciubotaru s-a hotărât să candideze la funcția de primar din partea Partidului Social Democrat (PSD).
– Administratorul public al orașului este, evident, un om foarte cunoscut. Oamenii îi cunosc, însă, mai ales portretul oficial, dar mulți dintre alegători vor întotdeauna să știe și mai multe despre candidații pe care ar vrea să-i voteze. Așadar, cine este omul Cristian-Aurel Ciubotaru?
– Sunt un om în vârstă de 48 de ani, născut și crescut în acest oraș și hotărât să rămână totdeauna aici. Aici am urmat primii ani de școală, pe care i-am continuat cu studii liceale la Bacău, în profilul aeronautică și specializare în electronică. Pentru că după 1989 industria începuse să fie în declin, deși îmi doream o carieră de inginer mi-am schimbat opțiunea spre o carieră în domeniul economic. Am urmat cursurile Universității „George Bacovia”, din Bacău, la specializarea „Contabilitate și informatică de gestiune” și am finalizat examenul de licență la Facultatea de Științe economice a Universității „Al. I. Cuza”, din Iași.
Când m-am căsătorit, m-am întors acasă, la Târgu Ocna. Am format o familie, soția este tot economistă și avem două fiice. Prima este în anul al doilea al Facultății de Electronică și Telecomunicații, la Politehnica București, iar a doua este absolventă de gimnaziu, cu o medie de top.
– Ce ați câștigat din experiența de funcționar public la Târgu Ocna și cum vedeți acum principalele probleme care mai trebuie rezolvate în acest oraș?
– În anul 2001 am început să lucrez în administrație la Primărie, ca funcționar public, unde m-am specializat în resurse umane. Permanent m-am dezvoltat și am învățat că cel mai important este spiritul de echipă, de comunicare, de implicare în viața socială, de a încerca totdeauna să lămurești pe cineva aflat în căutarea unor răspunsuri sau soluții. Am descoperit că viziunea este foarte importantă, că Primăria este un organism în continuă schimbare și adaptare la nevoile oamenilor, că orice decizie sau atitudine trebuie să vină în sprijinul cetățeanului, a agenților economici și instituțiilor. Am înțeles că trebuie găsite totdeauna soluții legale, dar care să și satisfacă nevoile celor care ni se adresează.
Am fost implicat în toate proiectele de dezvoltare ale orașului, gestionate în această perioadă de administrația locală. Aceasta m-a mobilizat și mai mult, am încercat să fiu profesionist, mai determinat, mai riguros.
– Astfel de ambiții și convingeri v-au adus din nou la școală.
– Pentru a înțelege și mai bine sistemul și a găsi soluții la problemele administrative am urmat cursurile de Master în specializarea Guvernare modernă și dezvoltare locală, în Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, dar și la Universitatea „George Bacovia”, la specializarea „Gestiunea resurselor în administrația publică”. În acea perioadă, foarte multe proiecte au prins rădăcini, am coordonat și am avut atribuții în toate domeniile de relaționare a unei primării: urbanism, tehnic, investiții, asistență socială, politici fiscale, de taxe și impozite locale.
În 2010 am urmat și absolvit studiile postuniversitare în specializarea „Managementul carierei în asistența socială”, la Universitatea „George Bacovia”.
– V-ați reîntors la Primărie, cu forțe noi.
– Dar și în noi încercări pe care ni le-a pus viața în față. Cea mai mare încercare prin care am trecut a fost în anul 2005, când din cauza fenomenelor puternice meteorologice orașul Târgu Ocna a fost inundat și a suferit pagube materiale enorme. Echipa de conducere de atunci, alături de colegii funcționari și de toți locuitorii, ne-am mobilizat spre a înlătura efectele și a relua viața în condiții normale. Au fost atunci două luni de foc, cu puține ore dormite.
1 de 3
În perioada 2008-2011 am reluat activitatea de funcționar public, ca șef de birou, și am coordonat Biroul de resurse umane, salarizare, managementul calității și tehnologia informației, un departament interesant, implicat în organizarea și gestionarea curentă a funcțiilor publice. În lucrul cu colegii și pentru colegi am pus dăruire, empatie, respect și am contribuit în dezvoltarea carierei profesionale a multora.
Din 2012 sunt administrator public și am vrut să arăt ce reprezintă această funcție și care sunt prerogativele ei.
– Ce obiective principale aveți în programul de viitor primar al orașului Târgu Ocna?
– Știu și pot să continui proiectele începute! Știu și pot să dezvolt noi proiecte! Sunt proiecte frumoase, în care am pus suflet și care cu siguranță vor schimba fața orașului, vor crește gradul de confort al tuturor locuitorilor și sunt convins că direcția pe care se dezvoltă orașul – oraș stațiune turistică balneoclimatică – va face ca Târgu Ocna să fie un punct important pe harta turistică și balneară a României. Dar sunt convins că întotdeauna este loc și de mai mult și de mai bine. De aceea, am în vedere că orașul are nevoie și de o nouă abordare, de o deschidere către proiecte inovative, bazate pe noile tehnologii, pe conceptul de oraș inteligent, pe dezvoltarea unor aplicații care să contribuie la un grad de confort și satisfacție a locuitorilor și a turiștilor care aleg vacanța în Târgu Ocna.
Viziunea mea despre conducerea destinelor acestei comunități, este prezentată pe 4 direcții principale: 1. Satisfacerea nevoilor de bază pentru cei care dețin proprietăți în oraș, 2. Creșterea stării de confort și de siguranță în spațiul citadin, 3. Satisfacție, relaxare și protejarea mediului, 4. Turismul – motor de dezvoltare locală și regională.
– Cum trebuie să fie, domnule Ciubotaru, un primar de oraș ?
– Un om bine pregătit, cu o experiență economică sau administrativă și, cel mai important, cu calități și spirit de echipă, cu abilități manageriale.
Un primar trebuie să știe să pună în valoare expertiza aparatului de lucru al primăriei. Să fie deschis la tot ce înseamnă nou și SMART în evoluția firească a comunității. Să fie un comunicator excelent, un liant între aparatul Primăriei, Consiliul Local și organismele sau diversele entități private sau de stat a căror experiență și proiecte de succes pot fi aduse și implementate și în comunitatea pe care o reprezintă. Primarul, ca și mecanismul de funcționare a primăriei, trebuie să-și canalizeze efortul pentru creșterea gradului de confort citadin, pentru asigurarea permanentă a utilităților publice spre satisfacția comunității.
Eu, o atenție deosebită doresc să o îndrept către mediul antreprenorial din zonă, cel care este motorul economiei, generatorul de plusvaloare, creatorul de locuri de muncă. Aleg să urmez exemple de bune practici ale altor comunități, cu facilități care pot fi acordate antreprenorilor.
Știu să coordonez echipe de oameni, să fac echipă cu specialiștii, tehnicienii, colaboratorii, astfel încât toate proiectele să fie finalizate, iar altele pe care le întrevăd să le inițiez. Sunt determinat, sunt hotărât!
De aceea, cred cu tărie, că alături de oamenii de bună credință, corecți, morali, adevărați cetățeni ai comunității si împreună cu echipa PSD putem reuși.
Vreau să duc o politică deschisă, a dialogului cu toate părțile interesate, și consider critica constructivă drept o oportunitate pentru mine.
Sunt mândru că sunt târgocnean și pornesc la noua provocare cu Credință și Încredere!
