sâmbătă, 20 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 1470

Mai puține deșeuri și un oraș mai curat. Iată cum ne putem implica

de
Deșteptarea
-

Cu toții ne dorim să trăim într-un oraș curat și să ne bucurăm de frumusețea naturii. De aceea, este în responsabilitatea fiecăruia dintre noi să avem grijă de mediul înconjurător, iar fiecare gest mic poate face diferența. Putem începe chiar de acasă, cu ambalajele produselor pe care le consumăm zilnic.

Să facem un simplu exercițiu de imaginație: ce credeți că se întâmplă cu un PET atunci când îl punem în coșul de gunoi? Aruncat peste gunoiul menajer, PET-ul va sfârși prin a ajunge la groapa de gunoi a orașului. Deși este adesea perceput ca un material ieftin și ușor de aruncat, plasticul se descompune în câteva sute de ani și este un real pericol pentru natură.

Avem, însă, și soluții pentru a preveni poluarea cu plastic. Colectând PET-ul separat de celelalte deșeuri, îi putem oferi o nouă viață – acesta va ajunge într-un centru de reciclare, unde materialul din care este făcut este prelucrat și transformat din nou în materie primă, ce va fi refolosită pentru alte produse.

O variantă pe care o avem la dispoziție pentru a colecta rapid și ușor atât PET-urile, cât și dozele de aluminiu și sticlele, este oferită de Lidl România, prin intermediul aparatelor de colectare a ambalajelor reciclabile. În momentul de față, în orașul nostru, un aparat de colectare a ambalajelor reciclabile se găsește în magazinul Lidl de pe strada Str. Abatorului, 5. Toate ambalajele care ajung în acest aparat sunt preluate și duse apoi la centre de reciclare. Astfel, putem contribui la un oraș mai curat și un mediu înconjurător mai puțin poluat.

4 lucruri pe care trebuie să le știm pentru a colecta corect PET-urile, dozele și sticlele

Pentru a folosi corect aparatul de colectare a aparatelor reciclabile instalat în magazinul Lidl România, este necesar să avem în vedere că:

  1. Aparatul acceptă doar recipiente cu volum între 0,1 și 3 litri;
  2. Recipientele trebuie golite complet de conținut și trebuie să fie curate;
  3. Pot fi introduse mai multe ambalaje în cadrul aceleiași vizite, din toate categoriile acceptate -PET-uri, doze de aluminiu și sticle. Acestea pot fi introduse în orice ordine doriți;
  4. Pot fi primite doar recipiente care au avut un conținut alimentar. Dacă acestea au fost folosite pentru a depozita alte lichide nealimentare, grase sau uleioase, atunci acestea nu mai pot fi reciclate prin intermediul aparatului.

În plus, fiecare recipient depozitat prin intermediul aparatului de colectare înseamnă un voucher de 0,02 lei pe care îi puteți folosi pentru cumpărături în magazinul Lidl la care ați adus ambalajele. Sumele aferente ambalajelor introduse  în cadrul aceleiași vizite vor fi cumulate pe un bon valoric emis de aparat la finalul operațiunii.

 

Cum se implică Lidl România pentru a diminua problema plasticului?

Instalarea aparatului de colectare a ambalajelor reciclabile în magazinul Lidl din orașul nostru este una dintre modalitățile prin care retailerul își propune să contribuie activ cu soluții la problema poluării cu plastic. În acest sens, Lidl România se ghidează după strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care compania face parte. Strategia cuprinde cinci zone de acțiune – de la reducerea cantității de plastic din ambalaje și regândirea design-ului acestora, la reciclare și eliminarea din mediul înconjurător a acestui material, până la inovare și educare în domeniu.

Printre măsurile implementate de Lidl România menite să susțină viziunea strategiei REset Plastic se numără și optimizarea ambalajelor folosite pentru carnea ce provine de la furnizorii locali, demersurile demarate de companie pentru eliminarea plasticului negru din ambalaje până la finalul anului 2021,  eliminarea aticolelor de unică folosință din material plastic, cum ar fi paie, pahare, farfurii și tacâmuri, încă din 2019, dar și introducerea săculeților reutilizabili pentru transportul fructelor și legumelor.

Pe lângă măsurile interne pe care compania le ia pentru a reduce plasticul în magazinele sale, Lidl România investește pe termen lung și în programe de impact în domeniul protecției mediului, derulate de organizații non-profit. Un prim astfel de program este „Cu Apele Curate”, lansat în 2019 împreună cu Asociația MaiMultVerde, ce combate poluarea cu plastic a apelor Dunării și ale afluenților săi, prin acțiuni de igienizare a malurilor fluviului și de identificare și implementare a soluțiilor de prevenire a poluării cu plastic a apelor. Astfel, în perioada 2019 – 2020 au fost colectate 120 de tone de deșeuri de plastic în spațiile amenajate (prevenire) și 14 tone de deșeuri de plastic colectate în acțiuni de igienizare (combatere). Programul Cu Apele Curate include și evaluarea și revizuirea politicilor publice privind gestiunea deșeurilor din plastic, protejarea apelor sau educația pentru mediu cu implicarea autorităților române.

Un alt program este și platforma ASAP, lansată în 2019 împreună cu The Institute. ASAP este un program de responsabilitate socială care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectarea selectivă și reciclare.

Compania derulează și alte acțiuni, despre care puteți afla mai multe pe: https://corporate.lidl.ro/sustenabilitate/reset-plastic.

 

Fiecare generație are un 23 August

    de
    Ioan Bîșcă
    -

    „Măreață zi de glorie/ De jertfă și avânt/Eliberarea scumpei patrii/ A fost un legământ!”

    Pe muzica fanfarei militare și intervenției la micron a purtătorului de mesaje patriotice, defilau încolonați, scandând și fluturând pancarde, muncitorii din fabrici și uzine.

    Bucuroși că le mai rămâne ceva, pentru grătarul cu mici și bere, din ziua așazis liberă. Asta până în 1989.

    După? Insurecția armată de la 23 August, când am întors armele spre Vest, a devenit cam…nepopulară. Sărbătorim în schimb alte zile libere legale, care nu le-au trecut prin cap aghiotanților familiei Ceaușescu.

    Anul acesta în număr de 15. La care se adaugă multe altele cu valoare de simbol. Cei mai în vârstă mai retrăiesc, cu nostalgie, pagini din trecut. Cei tineri merg la Untold.

    Tenismenul israelian Yshai Oliel a câştigat turneul de tenis „Dedeman- Simba Trophy”

    de
    Deșteptarea
    -

    Tenismenul israelian Yshai Oliel, cap de serie numărul cinci, a câştigat titlul în proba de simplu a turneului ITF de la Bacău, dotat cu premii totale de 25.000 de dolari, după ce l-a învins în finală pe francezul Arthur Cazaux, al doilea favorit, cu 6-4, 4-6, 6-4.

    Oliel (21 ani, 447 ATP) a obţinut victoria după aproape trei ore de joc (2 h 47 min).

    Yshai Oliel şi-a trecut în palmares cel mai important titlu din carieră, până acum având cinci titluri ITF15.

    Cazaux (375 ATP), care luni împlineşte 19 ani, a câştigat un singur titlu ITF15 în carieră, anul trecut.
    AGERPRES

    Povești de adormit adulții

    de
    Gheorghe Bălțătescu
    -

    Mi-am rupt pantofii și am consumat multă benzină pe strada Salciei din Bacău și cerneală tipografică, pentru a vă spune o poveste, cum n-a mai fost. Din Șerbănești, la nici cinci kilometri de buricul târgului.

    O stradă de nici 500 de metri, un T, pe linia de sus a literei sunt vile noi, dar și căsuțe mai vechi, în care locuiesc băcăuani strămutați de nu știu pe unde, iar pe coloana principală a străzii, locuiesc oameni gospodari, a căror adresa este de mulți ani trecută în buletin, cărora le-au plăcut poveștile, însă mereu și mereu cu același sfârșit: și vă spun și la anul povestea.

    Vorbim de Salciei, dar nu e singura din Bacău care a intrat în legendă: a fost o dată, ca niciodată asfaltată. În scripte, spun locuitorii. Și Feți Frumoși au trecut pe acolo, ca-n poveste: de mâine, feții mei, drumul vostru va trece de la colb și noroi, la asfalt, canalizare, trotuare, flori pe margini, ca la megieșii voștri.

    Bucurie și voie bună, mai ales că povestea-balada are și pecetea Starostelui Cetății, cum or fi rămas ei consemnați în istorie. Și Făt Frumos a plecat, să întâmpine Balaurul de pe alte drumuri colbuite, fără canalizare și apă, nu departe de Castelul unde, în fiecare zi, se scriu povești de adormit copiii și prostit adulții, semnate de cei 700 de mercenari, cu simbrie plătită la timp. Strada Salciei are început, dar n-are sfârșit: la fiecare patru ani, de sute de ani, intră în patrimoniul de povești nemuritoare (a se citi, civilizat – promisiuni, iar neaoș – minciuni), spuse de povestași din grupa analfabeților funcționali.

    Locuitorii de pe drumul prăfuit cu nume de copac, cu frunze tămăduitoare, au bătut acum palma cu Balaurul cu șapte capete, astfel, ca în timp de trei ani, trei luni și trei zile să-i facă zile și nopți fripte lui Făt Frumos, ieșit din lacrima câtorva rătăciți pe sub sălciile pletoase rămase pe malurile Bistriței.

    Berești-Tazlău: Tabăra de vară „Bucurie și credință în lumea satului”

      de
      Petru Done
      -

      Parohia „Adormirea Maicii Domnului, Sf. Gheorghe și Sf. Nectarie” din Berești-Tazlău a găzduit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, în perioada 16-20 august ediția a IV-a a Taberei de vară „Bucurie și credință în lumea satului”. Tabăra a adunat aproximativ 200 de copii din satele Berești-Tazlău și Turluianu și a fost organizată de cei doi preoți slujitori ai parohiei, Daniel Popa și Baciu Bogdan.

      În acest an a fost pentru prima dată când copiii din cele două sate au participat împreună la o tabără și când alături de copii au venit și voluntarii ASCOR-Filiala Bacău, coordonați de Vlad Țuțurlan. O etapă importantă în organizarea acestei tabere a fost cea premergătoare, când au fost formați 20 de voluntari din parohie care să sprijine voluntarii ASCOR.
      Programul fiecărei zile a început cu rugăciunea de dimineață, cu înviorarea, apoi cu participarea la diferite ateliere a celor opt grupe de copii.

      Voluntarii au susținut ateliere de muzică, de bullying, de relaționare și de comunicare, de prim ajutor, de cateheză, de dezvoltare personală, de handmade ș.a. După masa de prânz au urmat, zilnic, alte activități: drumeție într-un loc pitoresc, jocuri olimpice, vânătoarea de comori, foc de tabără ș.a. „De asemenea – au precizat administratorii paginii de Facebook a parohiei – ne-am bucurat de activitățile facilitate de Inspectoratul Județean de Poliție, de Unitatea Mobilă de Jandarmi, de Agenția Națională Antidrog și de vizita celor de la Fundația «Autonom», partenerii noștri, susținători ai activităților educaționale”.

      Ziua de vineri s-a încheiat cu participarea copiilor la Sfânta Liturghie, cu împărtășirea lor și cu premierea participanților și a voluntarilor de P.C. Părinte Daniel Ionel Marari, inspector eparhial la Biroul de catehizare și activități cu tineretul, delegatul Înalpreasfințitului Ioachim.

      „Eforturile depuse de noi an de an – au opinat organizatorii taberelor – aduc un plus comunității parohiale prin aportul la educație și la normalizarea relațiilor între copii după întreaga perioada pandemică și aduc bucurie în suflete și poate mai multă credință în relație cu Dumnezeu”.

       

      Fenomen rar în zona Moldovei, vizibil în stațiunea Slănic-Moldova

        de
        Deșteptarea
        -

        Binecunoscută pentru valoarea terapeutică a izvoarelor sale minerale, pentru aerul ozonat și înmiresmat, dar și pentru cadrul său natural deosebit de pitoresc, stațiunea Slănic-Moldova oferă și diverse oportunități de agrement. Printre acestea se numără și drumețiile pe crestele Munților Nemira, care împrejmuiesc stațiunea și care aparțin părții central-estice a Carpaților Orientali, cel mai înalt pisc fiind Nemira Mare aflat la o altitudine de 1.649 m.

        Pentru cei care sunt pasionați de astfel de călătorii li s-au pus la dispoziție nu mai puțin de nouă trasee montane omologate, toate amenajate și întreținute de către salvamontiștii din cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS).

        Unul dintre cele mai frumoase și mai căutate trasee din Munții Nemira, care oferă și senzații unice are ca punct plecare de fostul camping al stațiunii (RAI 11), după care urcă pe Culmea Căprioarei până aproape de Vârful Șandru Mare (1.640 m), străbate culmea principală a Munților Nemira și se termină la coada Lacului de acumulare Poiana Uzului. Traseul Slănic-Moldova-Valea Uzului este marcat cu bandă albastră, are circa 30 km (cam 9-10 ore de mers) și necesită, în funcție de anotimp, echipament corespunzător și o condiție fizică bună.

        Frumusețea muntelui, peisajele care încântă privirea, sălbăticia locurilor fac să merite tot efortul depus pentru parcurgerea traseului. Dar mai ales, faptul că aici întâlnim un fenomen unic în toată zona Moldovei și destul de rar în România, care poate fi observat doar de pe vârful Șandru Mare (1.640 m). Este locul de unde, în condiții meteorologice optime, adică în perioadele mai reci ale anului, cu cer senin, se pot admira crestele Munților Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa (aflați la aprox. 150 km depărtare), sau Depresiunea Târgu-Secuiesc-Brașov. Iar ceva mai jos, de pe vârful Farcu Mare (1.498 m) ni se dezvăluie imaginea impresionantă a Barajului și Lacului de acumulare Poiana Uzului, barajul fiind construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul 1972.

        Toate aceste imagini, parcă realizate cu efecte speciale sunt posibile datorită reflexiei luminii, în anumite condiții atmosferice, când aerul este curat și rece.

        „Aerul rece are o densitate mare, este un aer greu și nu lasă pulberile de la nivelul orașului să se ridice – așa cum se întâmplă atunci când aerul este cald și pulberile se ridică de la sol. Pe altă parte, este un aer foarte uscat, de aceasta dată nu avem umiditate suficientă și atunci nu este nici această pâclă, astfel că transparența aerului este foarte bună”, este explicația meteorologilor.
        Turiștii care doresc să parcurgă doar traseul Slănic-Moldova-Vârful Șandru Mare, timpul de parcurs este de 6 ore (tur și retur), tocmai indicat pentru o zi de weekend!
        Detalii despre traseele din Munții Nemira pot fi vizualizate pe site-ul www.turism-bacau.ro/trasee-montane/.

        Romulus-Dan BUSNEA
        Foto (Vârfurile Șandru Mare, Nemira Mare și Farcu Mare): Olivian DARIE

        Ce a însemnat 23 august

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Una dintre marile zile ale istoriei noastre este cea de 23 august 1944. Desigur, astăzi, această zi este lăsată de izbeliște, politicienii forțându-se să uite această zi care a însemnat șansa de supraviețuire a țării. Că această supraviețuire a fost marcată și de ocupația sovietică și aducerea la putere a comuniștilor, este altceva. Fără 23 august se putea întâmpla să fie și mai rău.

        România era singură țară dintre cele care au atacat URSS care avea atât dreptul moral cât și forța juridică să o facă. URSS ocupase Basarabia iar România nu semnase nici un acord în acest sens; doar fusese nevoită să ia cunoștință și să procedeze la retragerea în trei zile a administrației. Dar, deși avea aceste drepturi, România nu avea și capacitatea militară să poartă un asemenea război, chiar dacă aliatul strategic de atunci – Germania – părea invincibil. Armata românească era slabă, politicienii români erau divizați și, în plus, nu prea mai aveau putere, țara aflându-se în momentul declanșării războiului, în a treia dictatură – cea a lui Antonescu – după cea a lui Carol al II-lea și cea legionară.

        După Cotul Donului și Stalingrad s-a văzut clar că România nu poate castiga războiul și s-au încercat tot felul de variante de a ieși din acest joc. Chiar și Antonescu a încercat să negocieze, însă Moscova nu era dispusă să-l ierte. Americanii și englezii n-au dat nici un răspuns clar pentru că se stabilise deja că România intră sub influență sovietică și nici un acord nu se face fără să-și dea și Moscova acceptul.

        Contrar propagandei, 23 august nu a fost o insurecție comunistă. Dealtfel, comuniștii români au avut un rol marginal. Regele, Armata și câțiva lideri politici au jucat rolurile cele mai importante; apoi, comuniștii și-au însușit meritele.

        România nu a fost singura țară care a întors armele și asta uită foarte multă lume care condamnă momentul și ne acuză de trădare. Cu un an înainte, Italia făcuse același lucru; cu mai puțin succes. Finlanda, alt aliat al Germaniei, a ieșit și ea din război și a dezarmat trupele germane de pe teritoriul său. Ungaria a încercat să întoarcă și ea armele, dar nemții au prins de veste și au schimbat guvernul. Slovacii au avut și ei propria insurecție, înfrântă, însă, de germani.

        De ce nu se vorbește, astăzi, despre importantă zilei de 23 august? În parte pentru că unii politicieni români își primesc ordinele de la Berlin și n-ar da bine să vorbească despre acest subiect.

        Dar nu se vorbește despre 23 august pentru că aceia care au transformat țara în colonie se tem să nu cumva să dea idei românilor. Ni se spune mereu că nu există altă soluție, că nu se poate face nimic. Dar în 1944, o seama de oameni au constatat că a rămâne până la capăt alături de aliatul strategic ar fi însemnat distrugerea țării.

        Impresii dintr-o expoziție. Valuri de bucurie, de înseninare

        de
        Carmen Mihalache
        -

        De multă vreme nu am mai văzut o expoziție de la care să plec cu o așa stare de bună dispoziție, cu tentația de a fluiera în vânt și a sări copilărește într-un picior. Două artiste inspirate, Mari Bucur și Silvia Tiperciuc, al căror talent îl știam și îl prețuiam, m-au prins în valurile lor de culoare vie, m-au încântat cu bogăția și varietate formelor, a figurilor, a contrastelor, cu ludicul din lucrările expuse la Galeria „Frunzetti”. Expoziția se numește „Valuri” (pornind de la sugestia unui citat din Seneca) și este admirabil cum s-au armonizat două artiste cu stiluri, cu personalități diferite într-un recital la două mâini, pentru că e multă muzicalitate în aventura lor picturală.

        E free jazz, imaginație liberă, fantezie, joc. În sens profund este o poveste despre tot ce ne leagă, definind umanitatea noastră, sentimente, afecte, credințe, valori suftetești, spirituale. Și mai presus de toate, ceea ce ne poate uni este frumusețea lucrurilor, a lumii, arta care ne înalță sufletele, ne sensibilizează și ne îmbogățește. Ne luminează orizontul cunoașterii, ne rafinează simțurile și ne apropie.

        Lucrările lui Mari Bucur au ceva dintr-un patchork, un quilt, din fiecare pătrățel sărind o plăcută surpriză. Sunt gânduri colorate prinse acolo, figuri și ființe năstrușnice, personaje diverse, istorioare, aduceri aminte, reverii, totul fiind reprodus cu pasiunea detaliului, cu indicibilă savoare. Și cu un simț special al culorii, al poeziei culorii, mai precis. E o stenică dezlănțuire de armonii cromatice în lucrările ei, care conțin o încântătoare notă de spontaneitate, de ingenuitate, de prospețime țâșnită din îndrăzneala asociativă.

        La Silvia Tiperciuc observ o evoluție în sensul conciziei expresiei picturale, a unui rafinament al simplității. Foarte talentată și activă, căutând noi modalități de expresie, iubitoare de profunzimi, artista ne propune acum o suită de lucrări nonfigurative, abstracte, cu diferite tipuri de contraste, cu tensiuni ascensionale, urmărind o logică a ritmurilor și subtile tranziții cromatice. De efect sunt și micile colaje, creative, imaginative, realizate cu măiestrie, cu minuțiozitate și acuratețe tehnică. Traseele de culoare din micile și grațioasele lucrări îți captează privirea, îți transmit o stare de bine, colorându-ți ziua.
        De fapt, asta face expoziția celor două artiste minunate, îți oferă bucurie curată, înseninare, de care avem atâta nevoie.

        Cătălin Scărlătescu a gătit pentru băcăuani în Parcul Cancicov

        de
        Florin Ștefănescu
        -

        Alături de renumitul chef au fost și elevii de la trei licee cu specialitatea gastronomie

        Sfârșitul săptămânii care tocmai s-a încheiat a fost unul fabulos pentru băcăuani. Practic, orașul a fost împânzit de mai multe evenimente de marcă, între ele ieșind în evidență Festivalul Gastronomic care l-a avut „cap de afiș” pe renumitul chef Cătălin Scărlătescu, cunoscut tuturor de show-ul de televiziune „Chefi la cuțite”.

        Patru zile băcăuanii s-au bucurat de acest festival gastronomic găzduit de Parcul Cancicov. În acest timp, ai noștri s-au putut bucura de produse gastronomice de excepție, foarte gustate și apreciate. Chiar dacă au fost mai mulți agenți economici care practică acest gen de bussines, punctul de atracție a fost Cătălin Scărlătescu. Băcăuanii s-au înghesuit să îl vadă și chiar să se pozeze cu star-ul de la Antena 1. Scărlătescu, probabil foarte obișnuit cu astfel de situații, s-a lăsat fotografiat alături de toți doritorii. Cei mici au fost și ei foarte încântați. „Te cunosc de la televizor. Ești Scărlătescu. Pot să fac o poză cu tine?”, i s-a adresat un puști care nu cred că avea mai mult de 5 ani. O altă fetiță, tot cam de 5 ani, i-a făcut un desen lui Scărlătescu în care era ea și Chef Cătălin. Cea mică a rămas impresionată că Scărlătescu există în realiatea, ea crezând că la televizor e ceva de genul desene animate. „Mai am puțin și o să ajung și în benzi de desene animate”, s-a amuzat Scărlătescu.

        În fiecare seară de festival, un număr impresionant de băcăuani au fost prezenți pe aleile parcului bucurându-se de festival. În rândul acestora părerile despre delicatesele oferite au fost diferite. Dacă unii au apreciat diversitatea sau calitatea acestor produse, au fost și alții care le-au apreciat cam scumpe pentru buzunarele lor. Aceștia din urmă s-au mulțumit cu privitul, probabil și cu înghițitul în sec. Tot ei au fost intrigați și de modul de achiziționare al produselor care se făcea în baza unor jetoane. Cel mai probabil s-a stabilit acest mod de plată tocmai pentru ca cei de la „tejghele” să nu lucreze cu bani, bancnotele fiind vectori de transmisie a bacteriilor și virușilor.

        „E foarte frumos în Bacău. Sunt oameni calzi, prietenoși și foarte mulțumiți. Lume multă și dornică să guste din produsele noastre. Ce să zic? Sunt impresionat de oamenii de aici, mai ales de copii. Eu zic că am fost pe gustul lor și sper că ne vor mai chema”, ne-a spus chef Cătălin Scărlătescu după ce a încheiat o sesiune de gătit și se pregătea de un nou asalt al băcăuanilor pentru o nouă rundă de fotografii.

        Elevii băcăuani de la licee de specialitate au dat o mână de ajutor

        Pe lângă Festivalul Gastronomic care a marcat un eveniment iubit și gustat de băcăuani, momentul a avut și alte beneficii. Elevii de la Colegiul Economic „Ion Luca”, Colegiul de Comunicații „NV Karpen” și de la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa”, de la secțiile de gastronomie, au avut posibilitatea să facă practică la acest eveniment prin voluntariat. Tinerii au fost parte din festival la toate nivelele.

        „A fost o experiență foarte plăcută și am învățat lucruri noi și chiar am cunoscut oameni noi, din sistem, oameni bine pregătiți. Pentru mine chiar a fost o adevărată plăcere să fac voluntariat în aceste condiții, în acest proiect. Am învățat multe lucruri care cu siguranță îmi vor fi de folos în carieră și în viață”, ne-a spus Alexandra Liche, elevă în clasa a X-a profesională profil dual bucătar-ospătar la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa”.
        Echipele de voluntari au avut astfel ocazia de a învăța lucruri noi, metode și secrete din meserie, dar să și cunoască oameni ce pot fi considerate adevărate modele în carieră. Astfel, pe lângă „chef Cătălin Scărlătescu”, în peisaj și-a făcut loc și Nea Mărin, tot vedetă a postului Antena 1, acesta făcând parte din show-ul „Splash! Vedete la apă” care se filmează la Bazinul de Înot din Bacău. Cum se știe, pe Scărlătescu și Nea Mărin îi leagă o veche și frumoasă prietenie și a fost un bun prilej de revedere în Bacău. Așa că tinerii nu au pierdut ocazia de a face fotografii și cu Nea Mărin.

        „Noi am implicat elevii claselor de profesională pe profil gastronomie, alimentație publică, cu calificarea bucătari-ospătari și chiar cofetari-patiseri. Liceul nostru a participat cu șase elevi la acest eveniment. Participarea la acest eveniment este unică prin prezența la acest festival a lui Cătălin Scărlătescu și ne-a făcut o mare și deosebită plăcere să fim aici. Știm foarte bine că, în ultimul timp, din cauza pandemiei totul a fost înghețat și nimeni nu a putut să își etaleze aptitudinile profesionale, iar cu această ocazie, elevii noștri au scos în evidență ceea ce au învățat în doi ani de învățământ profesional. Cred că acest eveniment deschide o nișă în care elevii noștri pot să se afirme în mediul economico-social-cultural băcăuan și ne dorim ca în astfel de evenimente să poată participa mai mulți elevi din liceul nostru.”
        Prof. Carmen Mitrofan, catedra Turism-Servicii de la Liceul Tehnologic „Grigore Antipa” Bacău.

        Festivalul Gastronomic a fost un eveniment reușit iar organizatorii spun că vor repeta această experiență, o ediție următoare promițînd de pe acum un festival de o mai mare amploare.

        ArcelorMittal Tubular Products Roman isi prezinta intentia de a vinde urmatoarele bunuri imobile:

        de
        Comunicat de presa
        -

        1. teren CC cu suprafata de 82.129 mp si constructii industriale cu suprafata construita totala de 58.454 mp, amplasat in sat Cordun, com. Cordun, soseaua Roman –Iasi, km. 333, jud. Neamt, respectiv:

        TEREN CC intravilan cu suprafata de 82.129 mp, cu nr. cad. 55168, inscis in CF 55168 UAT Cordun, pe care se afla constructii industriale zona LAMINOR 20” cu suprafata construita totala de 58.454 mp, respectiv:

        CORP C1 CONSTRUCTIE CU SUPRAFATA CONSTRUITA DE 475 MP SI SUPRAFATA CONSTRUIT-DESFASURATA DE 950 MP

        CORP C2 HALA LAMINOR 20″ SI ANEXE CU SUPRAFAT CONSTRUITA DE 57.060 MP SI SUPRAFATA CONSTRUITA DE 57.060 MP

        CORP C3 DEPOZIT CU SUPRAFATA CONSTRUITA LA SOL DE 31 MP SI SUPRAFATA CONSTRUIT- DESFASURATA DE 31 MP (FOSTA C6)

        CORP C4 CASTEL APA INDUSTRIALA CU SUPRAFATA CONSTRUITA DE 251 MP SI SUPRAFATA CONSTRUIT DESFASURATA DE 251 MP (FOSTA C8)

        CORP C5 STATIE POMPE DE ADAOS LAMINOR 20″ CU SUPRAFATA CONSTRUITA DE 272 MP SI SUPRAFATA CONSTRUIT DESFASURATA DE 544 MP (FOSTA C9)

        CORP C6 TURN DE RACIRE CU SUPRAFATA CONSTRUITA DE 365 MP SI SUPRAFATA CONSTRUIT- DESFASURATA DE 730 MP (FOSTA C10)

         

        Echipamentele functionale montate in cadrul halei Laminor 20” NU constituie obiectul vanzarii.

         

        Conditiile si termenii ofertarii:

        a) plata avans de minim 10% la semnarea contractului, cu pierderea avansului in situatia neplatii restului de pret la scadenta;

        b) plata restului de pret in maxim 8 luni de la semnarea contractului, dar nu mai tarziu de 30.06.2022

        c) pret minim de vanzare: 4.700.000 euro.

         

         2. teren cu constructii si cale ferata cu suprafata de 38.054 mp;

        3. teren cu constructii cu suprafata de 5759 mp;

        4. teren intravilan cu constructii, cu suprafata de 26.746 mp;

         

        Oferta castigatoare va fi desemnata luandu-se in calcul pretul oferit si valoarea avansului platit, precum si numarul de luni in care se face plata restului de pret.

        Ofertele, insotite de o scurta prezentare a activitatii curente a ofertantului si a destinatiei viitoare a proprietatii care se oferteaza, se vor depune la registratura societatii in plic sigilat pana la data de 10 septembrie 2021. Oferta de cumparare va preciza: pretul oferit, modalitatea de plata si un termen de valabilitate al ofertei de minim 30 de zile.

         Detalii pot fi obtinute de la sediul Societatii sau la numarul de telefon 0722 651 851.

         

         

        Scandal la Nicolae Bălcescu

          de
          Comunicat de presa
          -

          La data de 19 august a.c, polițiștii din Nicolae-Bălcescu au fost sesizați de către o femeie în calitate de administrator al unei societăți comerciale de pe raza comunei, despre faptul că un bărbat a provocat scandal şi a amenintat-o, distrugând totodată, două vitrine frigorifice .

          Echipa operativă a stabilit faptul că, în seara zilei de 18 august a.c., un bărbat de 54 de ani s-ar fi deplasat la un magazin de pe raza comunei Nicolae-Bălcescu, unde, pe fondul consumului de alcool, ar fi provocat scandal pe motiv că administratorul ar fi refuzat să îi vândă produse, i-ar fi adresat amenințări și ar fi distrus geamurile a două vitrine frigorifice.

          Polițiștii l-au reținut pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore, pentru comiterea infracţiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, amenințare și distrugere.

          Acesta a fost introdus ȋn Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Bacău.

          Ceremonial militar și religios pe Dealul Coșna

          de
          Petru Done
          -

          În arealul Ansamblului Monumental de pe Dealul Coșna a fost organizat, la finalul săptămânii, ceremonialul anual militar și religios pentru pomenirea și cinstirea memoriei eroilor căzuți în luptele duse acolo în Primul Război Mondial. Evenimentul a fost organizat de Grupul de acțiune „Ansamblul Monumental Coșna”, din care fac parte Primăria comunei Pârgărești, Asociația Prospectorii Istoriei, Asociația Regimentul 15 Infanterie, Statul Major al Apărării și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand”-Filiala Iași.

           

          Pe Dealul Coșna a fost ridicat un Ansamblu Monumental format din două cruci. Prima cruce este dedicată memoriei ostașilor români din unitățile militare care au participat la luptele din sectorul Dealul Coșna și zona adiacentă, iar a doua cruce este înălțată pentru locotenentul erou Paul Édouard Berge din Misiunea Militară Franceză, căzut eroic în luptele de pe Dealul Coșna la 10 august 1917, în fruntea militarilor din Regimentul 16 Infanterie ,,Suceava”.

          La evenimentul din acest an de pe Dealul Coșna au fost prezenți, între alții, militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte, ai Batalionului 24 Vânători de Munte din Miercurea Ciuc, ai Brigăzii 15 Mecanizată din Iași și ai Batalionului 631 Tancuri din Bacău, precum și Muzica Militară a Garnizoanei Bacău. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Parlamentului European, ai Statului Major al Apărării, ai Consiliului Județean Bacău, ai Primăriei Pârgărești și ai unor primării învecinate, ai Filialei Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor, ai Asociației Prospectorii Istoriei, ai Asociației Regimentul 15 Infanterie și ai Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand”-Filiala Iași și ai Muzeului „Regina Maria” din Iași.

          Garda de onoare a prezentat onorul generalului de brigadă Nicolae Tonu, locțiitorul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, reprezentantul Statului Major al Apărării, apoi au fost intonate imnurile naționale ale Franței și României. Iar serviciul religios dedicat evenimentului a fost oficiat de preoți ai Bisericii ortodoxe și ai Bisericii romano-catolice. Cu acest prilej au fost transmise și mesajul IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului și mesajul Bisericii romano-catolice.

          Pe dealul Coșna a fost montat, în acest an, și cel mai înalt catarg din județul Bacău, pe care este arborat drapelul național.

          Alocuțiunile referitoare la eveniment, la semnificația istorică a luptelor purtate pe Dealul Coșna în Primul Război Mondial și la modul în care trebuie să cinstim astfel de evenimente istorice au fost rostite de europarlamentarul Dragoș Benea, de primarul comunei Pârgărești, Marius Gheorghiță, de vicepreședintele Consiliului Județean Gelu Pamfil, de col. (r) dr. Dan Prisăcaru”, directorul Filialei Iași a Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand” și gl. De brigadă Nicolae Tonu. Un mesaj a fost transmis și din partea Ambasadei Republicii Franceze în România și a nepoatelor eroului Paul Édouard Berge.

          La monument au fost depuse, apoi, coroane de flori.

          La finalul ceremonialului a avut loc defilarea structurilor militare prezente și reconstituirea unui moment de luptă de pe Dealul Coșna, realizat de membri ai Asociației „Tradiția Militară” și ai Asociației „Deutsches Freikorps”, echipați cu uniforme și arme specifice perioadei din Primul Război Mondial.

          Dragoș Benea: „O Românie puternică înseamnă o națiune care respectă sacrificiile înaintașilor care și-au dat viața pentru a fi ceea ce suntem astăzi. Nume precum Oituz, Mărăști sau Mărășești au reprezentat altarele pe care s-au jertfit zeci de mii de militari români. În vara anului 1917, pe Dealul Coșna s-a dat una dintre bătăliile decisive de pe Valea Oituzului, când Armata română, alături de aliați a repurtat un succes strategic în fața Puterilor Centrale, plătind un costisitor și dureros tribut de sânge.”

           

          Marius Gheorghiță: „Primăria Pârgărești a finanțat toate proiectele și evenimentele care au loc pe Dealul Coșna. Am ridicat, pe deal, cel mai mare catarg din județul Bacău, pentru ca drapelul ridicat pe el să amintească celor care trec pe Valea Oituzului, pe Valea Trotușului că pe acest deal s-a luptat, iar pământul lui este îmbibat cu sângele eroilor pentru ca noi astăzi să fim liberi.”

           

          Gelu Pamfil: „Nu avem dreptul să uităm că datorită jertfei eroilor patriei ne-am putut conserva credința și valorile. De aceea avem datoria morală să păstrăm în memoria și în inimile noastre devotamentul lor, curajul, exemplul lor de dăruire, să-i purtăm în rugăciunile noastre, să le fim recunoscători pentru iubirea lor de țară.”

           

          col. (r) dr. Dan Prisăcaru”:  „Pentru neuitarea faptelor de arme excepționale ale înaintașilor, generația interbelică a construit opere comemorative de o rară valoare istorică, arhitecturală și simbolică. La acestea s-au adăugat cele din perioada de dinainte de 1990, precum și cele de dată recentă. Era de datoria noastră ca și pe dealul Coșna să existe un monument semnificativ, care să se alăture celui dedicat grenadierului Constantin Mușat, tot de pe acest deal.”

           

          Gl. de brigadă Nicolae Tonu: „Ansamblul monumental de pe dealul Coșna stă mărturie jertfei înaintașilor noștri și a sacrificiului Armatei Române susținută de aliați pentru realizarea Marii Uniri. Coșna-Cota 789 a fost ultima redută de pe Frontul de Est unde militarii români, împreună cu cei din Misiunea franceză au închis porțile Moldovei prin lupte eroice. Ostașii noștri au pus datoria și țara înaintea propriilor vieți. Cele două cruci ridicate la Coșna sunt un simbol al respectului și solidarității ostașilor români și francezi.”

           

          Ce asemănări izbitoare, domnilor președinți!

          de
          Ion Fercu
          -

          Istoria campaniilor noastre electorale prezidențiale are ecouri de dramă. Mulți dintre noi n-am votat pentru un președinte, ci împotriva unuia dintre candidații la președinție. Vezi cazul Corneliu Vadim Tudor, de pildă. Toți președinții postdecembriști s-au cocoțat astfel în jilțuri. Cu excepția lui Emil Constantinescu (abandon jenant în prima repriză), ceilalți președinți s-au comportat de parcă am trăi într-o republică sui-generis: prezidențial-dictatorială. Recitind ,,Toamna patriarhului” (București, Editura RAO, 1966; ediție din care vom cita), capodopera lui Gabriel García Márquez, veritabil poem despre singurătatea și agresiunea puterii, nu mi-am putut struni gândurile care mereu au alergat și către sfidătoarele apucături cotroceniste. Ușor, ușor, parcă reconstruim și noi mitologia dictatorului… Ne pândește un nou delir al puterii, ca în scriitura lui Márquez, unde și reordonarea timpului, nu numai a culiselor politice, după bunul plac al dictatorului, era o banalitate…

          Ascultați și… comparați… Într-un amestec năucitor de cruzime şi instinct al puterii, dictatorul lui Márquez întreabă cât e ceasul și i se răspunde: „Cât doriți dumneavoastră”… Datele sărbătorilor erau schimbate după voia sa. Acoliții puneau ,,ceasul din turn să nu bată de douăsprezece la douăsprezece, ci la două, pentru ca viața să pară mai lungă”… În ziua-n care dictatorul împlineşte o sută de ani, acesta cugetă: „Ce repede trece timpul!” Gândul îi fuge la o prezicătoare pe care o ucisese cu mâinile sale, ca să nu dezvăluie secretul de stat care spunea că el va muri de moarte bună între o sută şi ceva şi 262 de ani. Slugarnicii îl protejau cu maximă devoțiune.

          Ajunseseră până acolo, încât îi țineau ,,în taină pe copiii care scoteau numerele de la loterie de teamă ca nu cumva să povestească de ce ieșea totdeauna câștigător biletul prezidențial”, în vreme ce dictatorul, mereu câștigător, le râdea sardonic în nas supușilor mereu necâștigători, curtat de premoniții, pastișând iohannisian, de parcă se adresa doar unor fraieri de profesori: ,,Ghinion!” Pentru ca decorul palatului prezidențial să fie full de binefacerile catharsis-ului, erau puse ,,la papagalii cei mai ieftini cozi minunate de cocoși, ca să-i dea drept papagali de soi” iar găinile năpârlite erau împopoțonate ,,cu pene de curcan, ca să le vândă drept păsări ale paradisului…” Imperativul ordinelor sale sfida onirismul clasic: ,,…în maximum patruzeci și opt de ore să-l găsiți viu și să mi-l aduceți și dacă-l găsiți mort mi-l aduceți viu, și dacă nu-l găsiți mi-l aduceți…”

          Mass-media are același chip, căci numai pentru dictator este tipărită ,,o ediție completă, într-un singur exemplar (ca ,,Monitorul Oficial” de urgență, cu ,,Guvernul meu”; n. n., I. F.), cu știrile care vă sunt pe plac, cu ilustrațiile pe care vreți să le vedeți.”. Există și ,,un canal particular de televiziune, ca să vadă doar el filmele retușate”. Gustul pentru ,,restabilirea ordinii” aduce aminte de ,,chemarea minerilor”. Și pentru ca tortul să aibă cireașa cea mai grozavă, s-a instituit oficial credința că ,,minciuna e mai comodă decât îndoiala, mai folositoare decât dragostea, mai trainică decât adevărul”, de parcă dictatorul márquezian s-ar fi inspirat din surse cotroceniste. Privind la mulțimea aplaudatoare, acesta îi șoptește imperativ aghiotantului pupin(etcetera): ,,Lasă-i să mă iubească”!
          Între timp, vânzând până și Marea, nu doar vapoarele, ca în varianta mioritică ,,Golden Blitz”, după ce nu i-a mai rămas nimic de vândut în străinătate (,,…o ducem tot așa într-o veșnică datorie, până și izmenele de pe noi…” au devenit garant…), dictatorul își dă prea obștescul sfârșit, de moarte bună, iar în balconul prezidențial apare o vacă, una dintre cele care, de-atâta sărăcie, mânca florile pictate pe pereții palatului, iar mulțimea dezmeticită, domnilor președinți, cu scuzele de rigoare, era în sfârșit furioasă și striga: ,,Ce ţară de rahat, o vacă în balconul patriei!”

           

          Un miros nesuferit

          de
          Carmen Mihalache
          -

          Încă de când era cvadragenar, Constantin Călin avea obiceiul de a privi atent, cu mult interes chipurile bătrânilor, făcând o „arheologie a obrazelor“. Fizionomia celor în vârstă i se părea mai elocventă în exprimarea tipurilor, a caracterelor, trăsăturile lor exprimând ceea ce erau, felul în care au trăit.

          Când și cum vine bătrânețea sunt întrebările la care încearcă să răspundă criticul în eseul pe acestă temă din „Pretexte pentru recapitulări”, bazându-se, pe lângă observațiile personale, pe referiri livrești, începând cu carțile sfinte, cu zicerile psalmistului, ca să ajungă la multe alte păreri ale unor cunoscuți scriitori, filosofi, savanți din toate timpurile. Bătrânețea e implacabilă, numai că ea nu vine și nu se manifestă la fel la toată lumea. Pentru unii ea vine brusc „înhață pe neașteptate”, pe când de alții se apropie ușor, mai încet și chiar „cu respect”.

          Cert este că realitatea și percepția acestei perioade din viața omului s-a schimbat mult în vremurile noastre, grație progreselor științei, care întrețin un adevărat mit al tinereții, la mare preț în societatea contemporană. Îmi vin acum în minte vorbele lui Al. Paleologu, care, după ce povestise cum stătea el la taclale cu babele, din toate categoriile sociale, având mereu ceva de învățat, pentru că ele „au perpetuat civilizația creștină”, deplora faptul că femeile din lumea bună evită să ajungă babe, cu „fel de fel de vrăjeli cosmetice, lifting, cu vopsit părul”. Iar nenorocirea, credea eseistul, este că, astfel, ele „nu ajung la suprema treaptă de noblețe, grație și de valoare”. Dar cine mai vorbește astăzi în acești termeni, într-un timp al devalorizării rapide a tot ce însemna ceva important odinioară? Și apoi, nu numai femeile refuză îmbătrânirea vizibilă, ci și bărbații, care recurg și ei tot mai des la „vrăjeli cosmetice” și la serviciile chirurgilor esteticieni.

          Constantin Călin acceptă fatalitatea îmbătrânirii, căutând, spre înviorare, exemple de seniori „senzaționali”. Fostul său profesor, Constantin Ciopraga, trecut, la o vârstă înaintată, în lumea umbrelor, este modelul de „bătrânețe decentă și moarte ușoară” la care aspiră. O confesiune a criticului este interesantă și tulburătoare, în egală măsură, el mărturisind că are în nări, încă din copilărie, „mirosul de bătrân”, rămas acolo, obsedant, în urma vizitei la un moșneag din sat, un meșteșugar paralizat, care repara vase sparte. După ce face observația că vârstele au mirosuri diferite, cel pomenit îi apare ca unul al „degradării, al neputinței și, uneori, al neglijenței” și se neliniștește la gândul că ar putea și el ajunge în situația de a mirosi a bătrân.

          Nu cred că se va întâmpla, pentru că domnia sa are o foarte atentă, chiar pedantă grijă față de persoana sa, dar mai dispune și de o armă imbatabilă, aceea de a se pune mereu la treabă, cu un program strict de studiu, de cercetare. Mersul la sala de lectură a bibliotecii, la arhive este gimnastica sa zilnică, ritualul înviorător. După ce-și asumă, cu luciditate și, mai ales, cu înțelepciune și neajunsurile unei vârste înaintate, criticul se arată decis să trăiască cu maxim folos și demnitate bătrânețea, care este „partea vieții cea mai sacră”. Își dorește să poată sta „drept în fața conștiinței” (e un citat din N. Iorga, deseori invocat ) și să aibă mâinile cât mai încărcate cu roadele muncii sale, cărțile pe care le-a scris. La cele cunoscute și extrem de importante, autorul „Dosarului Bacovia” adaugă acum „Pretexte pentru recapitulare”(reunind articole și studii apărute în revistele „Ateneu” și „Acolada”) îmbogățind coroana unui „copac astuțios” (vezi imaginea de pe coperta volumului). Subtil, ingenios, cum altfel?

          Spectacol-eveniment la Onești, de Ziua limbii Române

            de
            Petru Done
            -

            Primăria municipiului Onești încheie  luna august cu o nouă surpriză: un spectacol special, o combinație între discursul captivant al lui Dan Puric și muzica lui Victor Socaciu.

            Pe 31 august, de la ora 19,00, pe scena Cinema Capitol va fi prezentat spectacolul ZIUA LIMBII ROMANE, un eveniment încărcat de emoție și presărat cu poezie.

            Onestenii sunt invitați, astfel la un concert de muzică folk, în care vor excela actorul Dan Puric și cantautorul Victor Socaciu, alături de Mihai Teleagă și trupa Harmonic. ,,Vă chemăm să vă alăturați acestui manifest pentru iubire prin muzică, poezie și nu în ultimul rând, un eseu pentru iubirea în toate formele ei: pentru părinți și copii, pentru neam și țară, pentru ființa iubită, pentru tot ceea ce este frumos în oameni!“ – transmite cantautorul Victor Socaciu.

            Prețul biletelor este de 60 de lei (rândurile 1-5), 50 de lei (rândurile 6-12) și 40 de lei (rândurile 13-16). Biletele se pun în vânzare începând de vineri, 20 august, de la ora 13,00, la cinema Capitol

             

            Minunea potolirii furtunii

            de
            Deșteptarea
            -

            După minunea înmulţirii pâinilor, când Domnul a hrănit cinci mii de bărbaţi în afară de femei și copii cu cinci pâini şi doi peşti, ucenicii au pornit pe mare cu corabia, dar stârnindu-se vântul, valurile s-au ridicat uriaşe, corabia se clătina mânată încolo şi încoace iar ucenicii erau îngroziţi.În acest moment crucial pentru viața lor le apare Hristos umblând pe apă ca pe uscat.Urcă pe corabia lor.Imediat
            cum a urcat Domnul în barcă vântul a stat. Acum la această nouă mare minune, ucenicii nu se mai miră, ci este prima oară când ei toţi Îl mărturisesc pe Iisus Fiul lui Dumnezeu.
            Asemenea furtuni şi încercări ne sunt date şi nouă spre a le trce în viaţa noastră de zi cu zi.
            Una din marile suferinţe pe care o întâlnim foarte des, este că aproape nu există casă sau familie, unde părinţii să nu se plângă de copiii lor că sunt neascultători, răi şi obraznici, făcându-le mari greutăţi. În altă parte lipseşte pacea dintre soţi: certuri, bătăi, despărţiri. În altă parte, furtuna morţii s-a abătut şi a smuls pe unul dintre soţi, rămânând celălalt în haină de doliu. Iată corabie învăluită de valuri şi ispite din toate părţile de viforul necazurilor.
            Cauza tuturor relelor este aşa cum se ştie, păcatul şi depărtarea de Dumnezeu, căderea omului în necredinţă. De aceea îngăduie Dumnezeu să vină asupra noastră vânturi potrivnice, iar marea acestei vieţi să se înfurie şi să loveasca greu corabia vieţii noastre, pentru ca noi, îngroziţi de cele ce vedem, să strigăm la El, să-L căutăm pe El. Să ne rugăm Lui, cu foc şi cu credinţa arzătoare şi să strigăm ca şi Sf. Apostol Petru: „Doamne, scapă-ne, ca pierim!”.

            Viaţa noastră este o corabie prinsă de furtună în mijlocul mării. Dacă trăim o viaţă cu Domnul, dacă suntem împăcaţi cu Dumnezeu prin trăirea noastră faţă de legea Lui, venind la Biserică, spovedindu-ne şi împărtăşindu-ne, nu avem de ce să ne temem în toate furtunile vieţii acesteia, căci apare Stăpânul nostru, scăparea noastră şi se face lumină în întunericul nopţii. Când vine vreme rea în viaţa ta, strigă la Dumnezeu, că se iveşte Mântuitorul tău şi-ţi spune şi ţie ca lui Petru: ” Nu te teme, nu te înspăimânta, că Eu sunt cu tine şi te scap”.

            În Evanghelia de duminică ni se pun în faţă cele două direcţii, cele două dimensiuni. Una este dimensiunea umilirii omului prin păcat, prin neascultare, prin abandonarea lui ca fiinţă suverană. Această dimensiune a degenerării duce pâna în fundul oceanului, al universului, până în pământ. Acolo ajunge omul: în pământul pe care el trebuia să-l stăpânească şi să-l crească până la Dumnezeu. Pământul îl striveşte în dedesubtul lui.
            Tot în această Evanghelie ne arată cealaltă direcţie: direcţia slavei, mutaţia de la cele materiale la cele spirituale. Nu vom învinge universul material decât pe o singură cale, care este a noastră , a omului în primul rând: direcţia spiritualizării. Unde se face, cum se face această mutaţie a omului de la cele umilitoare la condiţia lui de fiinţă de excelenţă, suverană, împarat al făpturii? Există o singură cale: rugăciunea.
            Să-L rugăm pe Dumnezeu şi noi, ca şi ucenicii Săi, să călătorească cu noi pe marea aceasta a vieţii tulburată cu fel și fel de ispite şi necazuri. Să departeze El toate vânturile cele potrivnice care izbesc cu putere, iar noi, drept recunoştinţă, să-I aducem o viaţă trăită după poruncile Lui şi să credem cu tot sufletul că El este puternic şi ne va duce şi pe noi în portul cel minunat, unde El , Iisus Hristos, este Împărat.

             

            Pr.Liviu Burlacu
            Fundaţia “Episcop Melchisedec”-Bacău

            Cuvânt de la Dumnezeu

            de
            Ioan Dănilă
            -

            Repunere în context

              Acum un secol şi jumătate, poetul naţional al românilor de până la ivirea lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, a fost rugat de comitetul organizatoric al Serbărilor de la Putna (secretarul acestuia, Mihai Eminescu) să scrie un imn ocazionat de împlinirea a patru secole de la târnosirea Mănăstirii Putna. Poetul a alcătuit nu unul, ci două, datate Paris, iunie 1871: Imn religios și respectiv iulie 1871: Imn la Ștefan cel Mare. Sintagma din titlu ne-a fost inspirată de strofa întâi a „Imnului religios”: „Etern Atotputernic, o, Creator sublime,/ Tu, ce-ai dat lumii viaţă şi omului cuvânt,/ În Tine crede, speră întreaga românime…/ Glorie Ţie-n ceruri, glorie pe pământ!” (Ultimul vers devine refren şi pentru celelalte patru strofe.)

              Finalul este apoteotic: „Etern Atotputernic, o, Creator sublime,/ Tu, care ţii la dreapta-Ţi pe Ştefan, erou sfânt,/ Fă-n lume să străluce iubita-i românime…/ Glorie Ţie-n ceruri, glorie pe pământ!”

            Imn lui Ştefan

            Respectând normele speciei (fr. hymne, preluat din latinescul hymnus, ajuns aici din grecescul hymnos „cântec de biruinţă”), Vasile Alecsandri preamăreşte faptele glorioase ale marelui domnitor, abordând un ton adecvat memoriei colective puse în relaţie cu unicul Ştefan. Titlul corect al poeziei este Imn la Ștefan cel Mare (deci nu „lui Ștefan…”), cu subtitlul „Cântat la serbarea Junimii Academice Române, dată în memoria nemuritorului erou, la Mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871”. Începutul imnului este evocator-eternizant: „La poalele Carpaţilor,/ Sub acest vechi mormânt,/ Dormi, erou al românilor,/ O, Ştefan, erou sfânt!/ Ca santinele falnice/ Carpaţii te păzesc/ Şi de sublima-ţi glorie/ Cu secolii şoptesc”. Ultimele două strofe (în total, tot cinci) cheamă la unitate pentru binele comun: „În timpul vitejiilor,/ Cuprins de-un sacru dor,/ Visai Unirea Daciei/ C-o turmă şi-un păstor./ O, mare umbră-eroică,/ Priveşte visul tău:/ Uniţi suntem în cugete,/ Uniţi în Dumnezeu!// La poalele Carpaţilor,/ Lângă-al tău vechi mormânt,/ Toţi în genunchi, o, Ştefane,/ Depunem jurământ:/ «Un gând s-avem – în numele/ Românului popor –/ Aprinşi d-amorul gloriei/ Ş-al patriei amor!»” (Am respectat scrierea cu italice/cursive a fragmentelor de mai sus, ca în textul lui Alecsandri.)

              Pe muzica lui Al. Flechtenmacher, imnurile au fost cântate la sfințirea darurilor aduse de studenți, respectiv la așezarea acestora pe mormântul lui Ștefan cel Mare şi au fost tipărite pe foi volante distribuite participanților la Serbare.

            Iniţiativa Serbării se pare că i-a aparţinut lui Mihai Eminescu (el „a «clocit» ideea”, îşi aminteşte T. V. Ştefanelli).

              În mijloc de august 2021, la Mănăstirea Putna a fost reeditată atmosfera a ceea ce atunci s-a dovedit a fi primul eveniment cultural-religios cu caracter panromânesc.

            † DUMINICA a 21-a de peste an

            de
            Deșteptarea
            -

            Evanghelia duminicii ce urmează încheie marele discurs al lui Isus despre Euharistie. Este un discurs pe care ascultătorii nu-l înţeleg. Ei nu înţeleg pentru că au o perspectivă materială în a-l înţelege pe Cristos. De aceea, acest cuvânt al lui Isus provoacă uimire, ba chiar ei se scandalizează: „Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţă veşnică, iar eu îl voi învia în ziua de apoi” (In 6,54).

            Isus se prezintă lumii ca adevărata hrană şi singura ce poate sătura foamea omului. El este Cuvântul făcut trup, care se oferă ca hrană în sacramentul Euharistiei şi ca victimă de ispăşire pe cruce pentru că lumea se mântuieşte prin El şi primeşte plinătatea vieţii.
            Ei nu pot înţelege aceste cuvinte şi de aceea se retrag unul câte unul. Mulţimea se reduce progresiv, iar spre sfârşitul discursului său nu rămâne decât un mic grup de discipoli care au rămas fideli. Isus este ferm şi este chiar gata să se despartă şi de cei mai fideli discipoli. „Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?” (In 6,67).

            Această întrebare străbate istoria şi ajunge până la noi. Ea ne interpelează în mod personal, ceea ce solicită la o decizie din partea noastră. Care este răspunsul nostru? Recunoaştem şi noi ca apostolul Petru: „Doamne, la cine să mergem? Numai tu ai cuvintele vieţii veşnice” (In 6,68).

            Cum îl putem întâlni pe Cristos? Îl putem întâlni în sacrificiul euharistic, unde este prezent în mod tainic şi real. Euharistia este sacramentul prezenţei lui Cristos care se oferă pentru noi pentru că ne iubeşte. El ne iubeşte pe fiecare dintre noi, în mod personal şi unic, în viaţa noastră concretă a oricărei zile, în familie, când suntem cu prietenii, la muncă. El este cu noi atât în momentele de bucurie, cât şi în momentele de durere.
            Aşadar, Biserica ne invită să participăm la Euharistie. Împărtăşindu-ne cu trupul şi sângele său înseamnă a accepta logica crucii şi a slujirii. Înseamnă a da mărturie despre propria disponibilitate de a ne sacrifica pentru alţii aşa cum a făcut-o Isus.

            Pr. Richardo-Dominic Baciu

            19 cadre didactice au refuzat să fie directori de școală

              de
              Comunicat de presa
              -

              În anul școlar 2020-2021 au existat 246 de funcții de conducere (173 de director și 73 director adjunct), iar în anul școlar 2021-2022 vor fi 241 de funcții de conducere (169 de director și 73 director adjunct) motivat de faptul că:

              • 4 funcții de director s-au desființat în urma reorganizării unităților de învățământ:

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ FRUMOASA COMUNA BALCANI,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 TURLUIANU COMUNA BEREȘTI-TAZLĂU,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ CUCUIEȚI COMUNA DOFTEANA,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂGHIAC COMUNA DOFTEANA).

              • 4 funcții de director adjunct s-au desființat ca urmare a neîndeplinirii prevederilor legale:

              LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BACĂU,

              LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ” BACĂU,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ „MARIA MONTESSORI” BACĂU,

              COLEGIUL NAȚIONAL „GRIGORE MOISIL” ONEȘTI.

              • 3 funcții de director adjunct înființate ca urmare a reorganizării unităților de învățământ din 3 UAT-uri:

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ BEREȘTI-TAZLĂU,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BALCANI,

              ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SCARLAT LONGHIN” DOFTEANA.

              Din cele 241 de funcții de conducere la ŞCOALA NAŢIONALĂ DE PREGĂTIRE A AGENŢILOR DE PENITENCIARE TÂRGU OCNA numirea directorului educativ se realizează prin Ordinul Ministrului Justiției, iar în cazul celorlalte 240 de funcții de conducere (168 pentru funcția de director și 72 pentru funcția de director adjunct) numirea se face prin detașare în interesul învățământului, la propunerea inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și acordul cadrului didactic.

              Pentru cei 173 de directori în funcție din anul școlar curent situația este următoarea:

              • 1 funcție ocupată prin Ordinul Ministrului Justiției,
              • 4 funcții de director desființate,
              • 1 funcție vacantă (CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU),
              • 121 cadre didactice propuse pe aceleași funcții,
              • 19 cadre didactice în funcție au refuzat propunerea de a fi numiți în funcție de conducere în anul școlar următor,
              • 3 cadre didactice în funcție au fost propuse inspectori școlari,
              • 1 cadru didactic în funcție propus director la altă unitate de învățământ,
              • 1 cadru didactic în funcție se pensionează,
              • 22 cadre didactice în funcție nu au mai fost propuse având deficiențe în activitatea managerială.

              Pentru cele 73 de directori adjuncți din anul școlar 2020-2021 situația este următoarea:

              • 1 funcție vacantată prin demisie în anul școlar curent,
              • 1 funcție vacantată prin pensionare în anul școlar curent,
              • 4 funcții de director adjunct desființate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor legale în anul școlar următor,
              • 38 de cadre didactice propuse pe aceleași funcții,
              • 10 au fost propuși pentru a ocupa funcția de director în aceleași unități de învățământ,
              • 1 a fost propus director în altă unitate de învățământ,
              • 9 cadre didactice în funcție au refuzat propunerea de a fi numiți în funcție de conducere în anul școlar următor,
              • 9 cadre didactice în funcție nu au mai fost propuse având deficiențe în activitatea managerială.

              Campionatele Mondiale Under-20: Alexia Ioana Dospin, locul 7 în finala probei de triplusalt

              de
              Deșteptarea
              -

              Atleta băcăuană Alexia Ioana Dospin s-a clasat pe locul 7 în finala probei de triplusalt, vineri, la Campionatele Mondiale Under-20 de la Nairobi (Kenya), cu performanţa de 13,10 metri.

              Aurul a fost câştigat de suedeza Maja Askag, cu 13,75 metri, argintul a revenit spaniolei Tessy Ebosele, cu 13,63 m, iar bronzul a fost adjudecat de letona Darja Sopova, cu 13,60 m.

              Andreea Iuliana Lungu (CSŞ Constantin Istrati Câmpina) s-a clasat pe locul 10 în finala probei de aruncarea discului, cu 46,73 metri.

              Rusoaica Violetta Ignatieva a obţinut aurul, cu 57,84 metri, argintul a revenit unei reprezentante a Africii de Sud, Miné De Klerk, 53,50 m, iar bronzul a fost câştigat de belarusa Alina Nikitenka, 51,47 m.

              La 100 m garduri feminin, Dana Maria Govoreanu (CN Mircea cel Bătrân Vâlcea-CS Chimia Râmnicu Vâlcea) s-a calificat în semifinale cu al 15-lea timp, 14 sec 00/100, dar nu a reuşit să prindă şi finala, fiind înregistrată în semifinale cu al 13-lea timp (13 sec 87/100).

              România va avea două reprezentante în finala probei de săritură în înălţime, Alesia Maria Rengle (CN Mihai Eminescu Oradea-CSU Oradea) şi Federica Gabriela Apostol (CSM Bacău). Rengle a fost a noua în calificări, cu 1,78 m, iar Apostol a prins ultimul bilet (locul 12), cu 1,74 m.

              Talida Elena Sfarghiu (CSM Suceava-CSM Rarăul Câmpulung Moldovenesc) s-a calificat şi ea în finala de la 1.500 m, cu al 12-lea timp, 4 min 31 sec 49/100.

              La 200 m, Maria Mihalache (CS Olimpia-CS Rapid) s-a calificat în semifinale cu al 14-lea timp (23 sec 98/100), dar a ratat prezenţa în finală, fiind înregistrată cu al 12-lea timp din semifinale (23 sec 82/100).

              România participă cu 18 atleţi la competiţia din capitala Kenyei, 11 fete şi 7 băieţi.
              AGERPRES

              1...1.4691.4701.471...5.782Pagina 1.470 din 5.782

              		 ziare & stiri
              © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.