Acasă Blog Pagina 1248

Astronomii sunt oameni serioși. Cu politicienii am îndoieli

de
Gheorghe Bălțătescu
-

M-am mai liniștit și îmi văd de treburile mele. Timp mai este. Astronomii din misiunea Gaia, a Agenției Spațiale Europene au calculat când va distruge Soarele Pământul. Pe ei mă bazez că nu au greșit socotelile. Studiile lor sunt ample și cuprinzătoare, nu intru în amănunte, spun că masa unei stele rămâne relativ stabilă odată cu vârsta, doar temperatura se schimbă semnificativ, pe măsură ce apar modificări în procesul de fuziune nucleară care are loc în miez. Soarele are o vechime de 4,57 miliarde de ani, iar temperatura la suprafață este de 5.772 de grade kelvin.

Calculele mai arată prin analogie cu alte stele, că soarele va atinge încălzirea maximă la vârsta de 8 miliarde de ani. Mai avem timp. Apoi, hidrogenul se consumă și Soarele nu va mai produce căldură și se va răci. Acest proces se va întâmpla în 10-11 miliarde de ani, practic, acela va fi momentul când Soarele care ne ține în viață va muri. Perspectivă înfricoșătoare pentru optimiști, iar pesimiștii spun că sunt puține șanse ca omenirea să mai fie prin zonă.

Dar, până atunci, mai avem o îngrijorare, peste un miliard de ani vor dispărea oceanele, știți, încălzirea globală, tocmai atunci când Soarele va emite cu 10 la sută mai multă căldură. Dar, mai aproape, pădurile vor dispărea, pământul va deveni o Sahară și, de acum intervin militarii și politicienii, medicii și Oculta care vor, spun statisticile, reduce la jumătate populația, ușor, ușor, fără dureri mari.

Și pentru a „curăța” zona mai înainte de răcirea Soarelui, avem și noi „sorii” noștri, pregătiți de cam mult timp pentru folosință, unii sunt cu declanșator la purtător, iar alții răspândiți uniform pe suprafața Pământului, gata, la un semn, să ne dea căldură. Dacă în astronomii de la Gaia am încredere și stăteam liniștit încă vreo 7 miliarde de ani, făcându-mi planuri ca orice om, când vine vorba de descreierați, rebuturi ale speței umane, aflați la butoane, îmi piere tot cheful de a mai visa măcar la o nouă zi, amintindu-mi că acum 77 de ani, tot într-un august, câțiva dintre aceștia au aprins Pământul și au stins Soarele. Eu îi iubesc în continuare pe astronomi.

 

Cupa DJS – SCM Bacău și-a desemnat câștigătorii

de
Florin Ștefănescu
-

Demarată sâmbăta trecută, Cupa DJS – SCM Bacău, a reunit la start jucători, fete și băieți, la categoriile: 10, 12, 14, ani și Seniori. La startul competiției organizate de către Direcția Județeană de Sport Bacău în parteneriat cu SCM Bacău, care a durat 4 zile, au participat peste 50 de sportivi din mai multe orașe ale Moldovei, Suceava, Botoșani, Iași, Târgu Neamț, Roman, Piatra Neamț, Pașcani, Vaslui, Focșani, Bacău, Onești, Moinești, Comănești, precum și din Constanța și București. Chiar dacă vremea a jucat feste, ploaia de luni oprind pentru câteva minute partidele în desfășurare, terenurile bazei sportive de lângă… stadionul municipal, sau ce a mai rămas din el, s-au comportat foarte bine și nu a fost afectată derularea turneului. Iată și câștigătorii acestei competiții:

-categoria 12 ani băieți, Theodor Tudor – CSM Roman, locul I – 4-6/6-1/10-8 în finală cu Virga Silviu de la ATC Victor Hănescu.

-categoria 14 ani băieți, Alex Fina – CSS Tg Neamț, locul I – 6-0/6-1 în finala cu Vîrna Andi de la Orhideea Piatra Neamț.

-categoria Seniori băieți, Mihăiță Damian – Sportul Stdențesc, locul I – 6-1/6-2 în finala cu Mihai Negru de la CSS Bacău.

-categoria dublu 12 ani băieți, locul I perechea Theodor Tudor (CSM Roman) Silviu Virga (ATC Hănescu) cu două victorii în două meciuri.

-categoria dublu 14 ani băieți, locul I perechea Isidor Gavriliu/Luca Cristea, ambii CSS Bacău, învingători în finală cu 6-4/0-6/10-8, în fața perechii Fina Alex/Fina Emanuel de la CSS Tg Neamț.

-categoria 10 ani fete: locul I Eva Roșioru (Pro Tenis Botoșani), locul II Sofia Preda (SCM Bacău), locul III Rebeca Savin (AS TC Bistrița Bacău).

-categoria 12 ani fete, în finală, Alexandra Ismană Ilișan (SCM Bacău) a câștigat cu un dublu 6-0 în fața Mariei Beatrice Munteanu (ACS MoldoSport).

-categorie 14 ani fete, locul I Ilinca Drăgan de la ACS Lilieci.

„Aș vrea să remarc nivelul foarte bun al competiției și mă bucură foarte mult faptul că am toate categoriile dar că prezența cea mai mare a fost la Seniori, ceea ce înseamnă că sportivii doresc să continue activitatea nu numai la juniori”, a precizat Mihai Cinutea, organizatorul turneului.

„În primele tururi nu am fost prea mulțumit de cum am jucat iar în finală știam că o să am un meci greu Damian. În primul set din fială am jucat mai prost iar apoi a fost mai bine. Pentru mine a fost un turneu important pentru că o accidentare la spate m-a ținut o perioadă departe de terenul de tenis, iar acum încerc ușor să reintru în circuit. Aș vrea să mai joc anul acesta în câteva turnee internaționale și de la anul să trec la Seniori pentru că acum sunt în ultimul an de 18.”

Mihai Negru – CSS Bacău, vicecampion la Seniori

„Pentru mine este o onoare să câștig aici, chiar pe terenul unde mă antrenez și sunt foarte fericită că am reușit această performanță, alături de familia mea și de antrenorul meu. Acesta este al III-lea trofeu pe care îl câștig la categoria 12 ani iar visul meu este să câștig la Wimbledon.”

Alexandra Ismană – Ilișan, câștigătoarea categoriei 12 ani fete

Arbitrul turneului a fost Ionel Cobuz care a apreciat turneul și condițiile de desfășurare precum și nivelul jucătorilor participanți.

 

 

Romsilva a intensificat procesul de intabulare a suprafețelor de fond forestier de stat

    de
    Comunicat de presa
    -

    Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 hectare, 45.556 hectare din acestea fiind înscrise de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.

    De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a întocmit și a depus documentațiile pentru alte 141.221 hectare fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.

    Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava, cu 21,44%, și Direcția Silvică Satu Mare, cu 18,64%.
    Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale ”Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare”, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

    Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
    Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

     

    „Cool Ice” – povestea înghețatei produse în Bacău

    de
    Florentin Radu
    -

    Afacerea a pornit, în urmă cu trei decenii, cu o mașină simplă de făcut înghețată la cornet, cumpărată de soții Gheorghe și amplasată la colț de stradă. Ulterior, cei doi temerari au încropit o mini-fabrică, într-un depozit al unei farmacii. Abia după 20 de ani, timp în care s-au izbit de tot felul de greutăți, soții Gheorghe au reușit să pună la punct o fabrică de înghetață, în zona fostelor sere ale Bacăului, după toate regulile cerute de complicata legislație actuală.

    „Nu e vară fără … înghețată”, ar spune oricine caută un strop de răcoare în zilele toride. Cel mai probabil, la fel au gândit și proprietarii singurei fabrici de înghețată industrială din Bacău – Cool Ice, aparținând firmei Felix GIS. Amplasată într-un loc retras din zona fostelor sere ale Bacăului, mica afacere de familie a pornit în urmă cu mai bine de trei decenii, la inițiativa unui inginer electronist – Gheorghe Gheorghe, la vremea aceea, angajat la Întreprinderea de Mașini Unelte  – IMU Bacău, în echipa coordonată de ing. Mihai Ceucă. Apreciatul inginer, de sorginte din zona Ploieștilor, a ales să facă și altceva, pe lângă meseria care l-a consacrat.

    Începuturi

    Gheorghe Gheorghe

    Ca mai toate afacerile de succes, în spatele „Cool Ice” există o epopee plină de evenimente care i-au făcut cursul cât mai sinuos până să ajungă la reușita din prezent. Dar și oameni extraordinari care s-au zbătut continuu pentru fiecare bănuț, luptându-se cu atitudinile, deseori, potrivnice ale societății și cu caracterele infecte ale semenilor. Interesant este că începutul a fost un banal agregat stradal de făcut îngețată. O „chinezărie” pe care inginerul nostru a cumpărat-o, la sugestia insistentă a lui Lucian, un fost angajat plecat, pentru scurt timp, în Europa, unde asistase la succesul comerțului stradal cu înghețată preparată pe loc. „În primii ani după ’89, aduceam, din Germania, lăzi frigorifice și televizoare second hand. Mai aveam, ca ajutor, un alt inginer electronist care repara televizoarele. Apoi, într-o zi, soțul meu a venit cu o «panaramă» de fier, un aparat second-hand, care n-arăta rău. Mai târziu, s-a dovedit că–și face treaba, cu vârf și îndesat. Îmi amintesc că modificase aparatul de înghețată, atașându-i un rezervor care făcea răcirea mix-ului de înghețată. Mașina asta funcționa acționată de un motor și o curea de transmisie în care, de altfel, s-a și tăiat soțul meu”, rememorează anii de început Geta Gheorghe, soția inginerului de la „Mașini Unelte”.

     

    Un succes nebun, urmat de altul

    În perioada tulbure a anilor ’90, pe piață ajungea tot felul de marfă, rapid asimilată de populație. La fel se întâmplase și cu înghețata soților Gheorghe, la care băcăuanii făceau cozi lungi, de zeci de metri. Apreciata înghțată la cornet era preparată din „prafurile” pe care le puteai găsi prin toate standurile din țară. Intersant e că mașina de înghețată (amplasată în imediata apropiere a fostei stații „Selena” de la „Narcisa”) era atât de productivă încât „producea” mai mulți bani decât un magazin alimentar de dimenisuni medii. Un succes nebun, la care nimeni nu se așteptase, dar care i-a dat aripi inginerului antreprenor, determinându-l să achiziționeze încă alte mașini de făcut înghețată. „După succesul enorm pe care l-am avut cu prima mașină de înghețată, soțul meu a făcut un drum la Suceava, la cei de la «Betty Ice». Proprietari erau niște adventiști care, se știe, se ajută mult între ei. De aici a aflat cum produc ei, de s-au dezvoltat atât de mult. Așa a ajuns să cumpere încă vreo patru utilaje stradale de făcut înghețată”, continuă povestea Geta Gheorghe, proprietara afacerii.

    „Ne-am așezat la drum, frumos, ca doi cai”

    Locul inițial unde a început să fie produsă înghețata care avea să devină un brand local a fost un depozit al unei farmacii. Folosind, ca bază, premixurile din comerț, înghețata la cornet (ulterior, și cea la caserolă) era vândută sub denumirea de „Felix Ice” (denumire care amintea cumva de vechiul calculator autohton, scos la lumină, în anii ’70, de mințile luminate de pe la noi). Cert e că înghețata era răcită cu ajutorul unui agregat amplasat în depozitul fostei farmacii. Curios e că mare parte dintre operațiuni se executau manual, făcând dificil procesul de fabricație. Abia ulterior, înghețata ajunsese să fie ambalată cu ajutorul unei mașini mai specială. „La un moment dat, aveam și niște magazine alimentare, dar nu mai găseam timp să ne ocupăm și de ele. Așa că le-am închis, mai ales că toată lumea fura de stingea – și angajații, și agenții comerciali…. Prin urmare, am decis să facem doar înghețată, la «făbricuța» aia a noastră din depozitul farmaciei. Măcar să facem o treabă, una și bună. Cel puțin, știam că muncim pentru ceva care să ne aducă și satisfacții. Ne-am așezat la drum, frumos, ca doi cai. Mare bucurie, pe noi, când ne-am văzut cu o mașină de ambalat care să ne ajute în afacere! Pentru că, până atunci, făceam totul manual. Bucurie și când am pus imaginea motanului Felix, pe lada frigorifică. Ce vânzare am făcut! Tot cam pe-atunci, începusem să livrăm și firmelor care aveau magazine … Le duceam cu mașina mică, o Dacia «papuc», pentru că mereu ne întreba lumea dacă mai avem cornet sau vafă. Noi și rușii ce mai consumam așa de multă wafă”, ne dezvăluie Geta Gheorghe.

    Cât mai aproape de … adevăr

    A urmat pasul achiziționării, în leasing, a unor utilaje noi de data asta, aduse tocmai din Austria. Afacerea se întărea, pe zi ce trece. Cam în aceeași perioadă au renunțat și la „prafuri”, folosind numai ingrediente reale, produse și livrate de firma Esarom, lider în domeniul  materiilor prime pentru industria alimentară. Mai târziu, a fost mutată și fabricația, în locația de-acum, prima fiind montată linia de pasteurizare, un agregat second hand, adus din Bulgaria. Au urmat și celelalte dotări – camere frigorifice, linii de ambalare ș.a. Aici, de altfel, au inovat și rețeta proprie de înghețată, devenită celebră în toată zona Moldovei și nu numai. Reamintim că fabrica de acum este poziționată pe o fostă amenajare a serelor Bacău, unde, cu zeci de ani în urmă, se făcea focul pentru încălzirea spațiilor de cultură a florilor și legumelor. „Aici, era o groapă mare unde era amplasat un bazin cu petrol. Era perfect compartimentat pentru planul făbricuței noastre. Am reorganizat toată treaba și, iată!, a ieșit ceea ce vedeți acum. Totul cu banii noștri și cu cei de la bancă, nu cu fonduri europene sau altceva”, mai aflăm de propietarii afacerii.

     

    Criza din 2009 – o luptă continuă

    Criza din 2009 i-a prins cu 21 de mașini noi, cumpărate, tot în leasing, tot din Austria. A fost momentul când necazurile au atins apogeul. „Nu mai puteam da înainte și alta nu! A fost foarte greu. Să te îngroape și nimic mai mult. Dar, am trecut, până la urmă. Am împrumutat bani de la unul, de la altul, de pe la bănci…Iar, în tot timpul ăsta, am pus mașinile la treabă, până am ieșit din criză. Au tot produs, pe oriunde le-am pus: în Bacău, Onești, Sibiu, Brașov, Piatra Neamț, Roman. Peste tot. Chiar dacă foarte greu reușeam să ocupăm locul, pentru că trebuia musai să ai conexiune la apă curentă, să ai alimentare la 380 de volți, plus autorizații la primării, la Direcțiile de Sănătate Publică, la cele sanitare veterinare etc. A fost o luptă continuă, soțul meu avea nevoie mereu cămăși călcate în mașină, pentru că trebuia în mod repetat să revină la Brașov sau unde nu primea autorizațiile. Nu am stat o secundă, nu am avut nici măcar concedii, nimic. Înainte de a muri, în 28 noiembrie, mi-a zis «Eu am să plec, la tata. Tu să te plimbi, asta vreau. Pentru că nu te-am plimbat niciodată»”, își mai amintește Geta Gheorghe, proprietara afacerii. Aproape la final de criză, plini de datorii, peste tot, cei doi soți au decis să achiziționeze o „rotativă” („regina” cum le plăcea să o numească). Producea „în draci”, scoțându-i la liman pe proprietarii afacerii. Baiul pentru inginer era că prepara „doar” trei feluri de înghețată. Motiv pentru care – inginerul tot inginer rămâne – Gheorghe Gheorghe s-a apucat să o „meșterească” și pe aceasta, reușind să multiplice modelele de înghețată, la pahar sau cornet. A urmat utilajul de făcut vafe care produce automat acest tip de înghețată, cu doar 5 angajați, față de cel puțin 16, pe când totul se producea manual.

    Povestea continuă

    Lucian Gheorghe

    Din păcate, inginerul antreprenor, pe care, sincer, mi-aș fi dorit să-l cunosc, nu a mai apucat să-și vadă utilajele lucrând ca la carte, ambițiosul și energicul Gheorghe Gheorghe răposând, anul trecut, în urma unor complicații cardiace. Însă, lucrurile nu s-au oprit, afacerea fiind preluată de fiul Lucian, fost tenisman legitimat la Brașov, campion la juniori, și de viitoarea noră, Maria Lupașcu, consilier juridic în cadrul firmei. Pe tânărul director al societății (în mod cert, la fel de ambițios ca și tatăl și, mai ales discret, aidoma inginerului mereu în căuatarea unor soluții) l-am găsind meșterind la un acoperiș. Nu s-a lăsat adus la discuții, preocupat fiind să finalizeze lucrarea. Am reușit să-i smulg, totuși, câteva detalii care mă interesau. Am aflat, de pildă, că fabrica poate produce, anual, în jur de 300 de tone de înghețată, majoritatea covârșitoare a înghețatei fiind fabricată în sezonul estival, de la 1 martie până la sfârșit de august, când, de altfel, și vânzările sunt de top. „Anul acesta, în premieră, am început să vindem și în extrasezon, respectiv în hypermarket-ul Cora. În rest, producția ajunge în zona rurală, dar și în oraș, la magazinele de proximitate. Materia primă o procurăm în întregime din țară, de la furnizori români, fiecare ingredient fiind luat separat, de la laptele praf, la uleiul de cocos și tot ce intră în rețetă. Totul se pasteurizează. Avem în jur de 48 de angajați, pe timp de vară, și 28 – 30, în restul anului, în general din localitățile limitrofe Bacăului, respectiv Cleja, Nicolae Bălcescu etc.”,  mi-a explicat directorul „campion”, Lucian Gheorghe.

    Satul, mai promițător decât orașul

    Cele câteva mii de clienți se regăsesc în zona rurală a județului, unde, mai ales pe timpul pandemiei, s-au retras și mulți dintre orășeni, dar și în alte zece județe din țară – Iași, Neamț, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmbovița ș.a. „Cool Ice” poate fi găsită în magazinele de cartier, dar și într-unul din supermarketurile din Bacău. În portofoliul firmei se regăsesc diferite sortimente, de la clasica vafă (cu ciocolată sau vanilie), la înghețata pe băț sau cornet, pahare și torturi, sub denumirile de „Allegria”, „Premia”, „Rio”, „Deliria” etc. În înghețata produsă în Bacău se regăsește o nebunie de arome, de la cele mai exotice – arțar, banane -la cele clasice – cacao, ciocolată, fistic sau atrăgătoarele fructe de sezon – pepene galben, pepene roșu, fructe de pădure etc. „În general, pentru că ne-a fost foarte greu să intrăm în marile magazine, mai mult avem îi clienți pe proprietarii magazinelor din mediul rural, unde am amplasat câte o ladă frigorifică pentru înghețată. Gratis. Inclusiv curentul pe care consumă, tot noi îl plătim. Agenții noștri de vânzări ajung sistematic și îi aprovizionează cu ce sortimente se cer”, completează juna Maria Lupașcu.

     

    Bilete la tratament balnear, pentru peste 150 de pensionari

      de
      Elena Țintaru
      -

      Pensionarii și asigurații, cărora le este rezervat un bilet la tratament balnear din cea de-a XII-a serie, mai au la dispoziție ziua de astăzi și de mâine pentru a-l ridica de la Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău.

      După 24 august biletele rămase de la cei cu repartiție vor fi scoase la vânzare liberă, pe principiul ”primul sosit, primul servit”. Menționăm că pentru seria a XII-a din acest an, CJP Bacău a primit 152 bilete, din care 151 le-au fost alocate automat unor pensionari și asigurați în sistemul public de pensii.

      Locurile repartizate sunt în stațiunile 1 Mai, Amara, Buziaș, Căciulata, Covasna, Eforie Nord, Felix, Geoagiu, Herculane, Lacu Sărat, Mangalia, Moneasa, Neptun, Nicolina, Ocna Șugatag, Pucioasa, Sarata Monteoru, Slănic Moldova, Tîrgu Ocna, Tușnad și Vatra Dornei. La ridicarea biletului, beneficiarii vor prezenta recomandarea de la medicul de familie ori de la cel de specialitate, pentru tratamentul balnear pe care îl vor urma.

      Persoanele cu dizabilități au dreptul la un bilet gratuit, dar în baza certificatului de încadrare în grad de handicap și a ”Programului individual de reabilitare și integrare socială” (original și copie). Acest document se obține de la Comisia Județeană de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte. Beneficiarii unui bilet vor pleca la tratament balnear în 30 ori 31 august sau 1, 2 ori 3 septembrie, data începerii sejurului fiind stabilită diferit, în funcție de fiecare stațiune și hotel. Să mai notăm că următoarea serie va debuta în 15, 16, 17 sau 18 septembrie.

       

      Se depun eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de trai în Căminul pentru Persoane Vârstnice

        de
        Comunicat de presa
        -

        În ultimul an au fost achiziționate 7 paturi medicale moderne, 2 concentratoare de oxigen, 2 canapele electrice pentru sălile de examinare, aparatură nouă pentru bucătărie, un aparat multifuncțional pentru cabinetul de kinetoterapie și un electrocardiograf.

        Alți 262.500 de lei au fost alocați, la ședința de CL din 18 august, pentru achiziționarea a altor 15 paturi medicale și a unui sistem de echipamente de climatizare antibacterian.

        „Mă voi asigura că instituția care îi are în grijă pe vârstnici va primi și în următorii ani fonduri pentru investiții.

        Avem responsabilitatea de a oferi celor 202 rezidenți ai căminului un trai demn, respect și recunoștință. Sunt bunicii și părinții noștri, care au contribuit cu toții la construirea și dezvoltarea Bacăului”, a declarat primarul Lucian – Daniel Stanciu -Viziteu.

        Război și manipulare

        de
        Deșteptarea
        -

        Sâmbăta trecută, Andriy Yermak, șeful administrației prezidențiale din Ucraina, făcea o declarație excesivă și nefericită: ”Sarcina noastră este să fim siguri nu doar că actuala generație de ruși, dar și copiii și nepoții lor vor plăti!”  Coincidență ori nu, la câteva ore a fost asasinată Darya, fiica lui Alexander Dughin, într-un atentat care era pregătit să-i ucidă pe amândoi, tată și fiică. Rețelele de socializare din Rusia au explodat. Potrivit  Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB),  „crima a fost pregătită și comisă de serviciile speciale ucrainene. Executorul este cetățean al Ucrainei, Vovk Natalia Pavlovna, născută în 1979, care a sosit în Rusia la 23 iulie 2022, împreună cu fiica ei Șaban Sofia Mihailovna, născută în 2010”. Potrivit FSB, citat luni de https://www.vestidinrusia.ro/2022/08/22/fsb-a-acuzat-serviciile-speciale-ucrainene-de-uciderea-fiicei-lui-dughin/  „pentru a organiza asasinarea Daryei Dugina și pentru a obține informații despre modul ei de viață, Vovk a închiriat, la Moscova, un apartament în blocul în care locuia defuncta. Pentru a fi mereu pe urmele jurnalistei, suspecții au folosit o mașină Mini Cooper, pentru care, la intrarea în Rusia, s-au folosit numerele Republicii Populare Donețk – E982ХН DNR, la Moscova – numerele kazahe – 172AJD02, iar la plecare – cele ucraineane – AH7771IP.”

        După publicația britanică https://www.dailymail.co.uk/news/article-11133533/Fears-grow-Moscow-daughter-Putins-Rasputin-killed-RUSSIAN-car-bomb.html  acesta e un ,,presupus atentat” : ,, Dugin, un ultranaționalist și fascist rus care are fanteziile de a reconstrui un nou imperiu vast în Europa și Asia, a fost dus la spital după ce fiica sa, în vârstă de 29 de ani, a fost ucisă într-un presupus atentat asupra vieții sale.”(s.n.)  Publicația britanică justifică ipoteza ,,asasinatului presupus” printr-o asociere subliminală, fără alte argumente;  ,,…unii experți au sugerat că în spatele atacului a fost agenția de spionaj FSB a lui Putin.”  Duminică seara, situl oficial al președintelui Zelenski https://www.president.gov.ua/en/news/rosiya-sama-sebe-vidrizhe-vid-peregovoriv-yaksho-vlashtuye-s-77185  a publicat discursul săptămânal al președintelui care declara;  ,,….  la Mariupol se pregătește decorul pentru un proces spectacol absolut dezgustător și absurd al apărătorilor ucraineni, al războinicilor noștri care sunt captivi ai ocupanților. …. Dacă are loc acest proces, dacă oamenii noștri sunt aduși în acest peisaj încălcând toate acordurile, toate regulile internaționale…. aceasta va fi linia dincolo de care orice negociere este imposibilă. ”

        Pe 4 august, Amnesty International publica un raport prin care denunța tacticile armatei ucrainene care au pus în pericol populația civilă și anume, folosirea de către soldații ucraineni a școlilor, apartamentelor, spitalelor etc., în scopuri militare ce au generat victime civile, fără însă ca raportul să-i menajaze pe ruși. Întregul raport cu multe detalii e aici https://www.amnesty.org/en/latest/news/2022/08/ukraine-ukrainian-fighting-tactics-endanger-civilians/ . Cîteva zile mai târziu, organizația dă înapoi în ceea ce privește acuzațiile privind tacticile armatei Ucrainei  și în 7 august afișează pe situl oficial  https://www.amnesty.org/en/latest/news/2022/08/statement-on-publication-of-press-release-on-ukrainian-fighting-tactics/   o ,,Declarație …”  în care organizația retractează concluziile inițiale date publicității pe 4 august. Astfel oraganizația declară că; ,, Amnesty International regretă profund necazul și furia pe care le-a provocat comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene. … Am făcut această evaluare pe baza normelor dreptului internațional umanitar (DIU), care impun tuturor părților implicate într-un conflict să evite localizarea, în măsura maximă posibilă, a obiectivelor militare în interiorul sau în apropierea zonelor dens populate…. Trebuie să fim foarte clari: nimic din ceea ce am documentat că fac forțele ucrainene nu justifică în vreun fel încălcările rusești. Doar Rusia este responsabilă pentru încălcările pe care le-a comis împotriva civililor ucraineni….” Și pentru că nu și-a turnat suficientă ,,cenușă-n cap” cât să-și mulțumească sponsorii, pe data de 12 august revine și publică alte scuze pe situl propriu https://www.amnesty.de/informieren/aktuell/statement-zur-ukraine-pressemitteilung-vom-4-august-2022  ,,Ca răspuns la comunicatul nostru de presă din 4 august 2022 privind încălcările dreptului internațional de către armata ucraineană, am fost criticați pe scară largă atât la nivel internațional, cât și în Germania. Putem înțelege durerea, furia și dezamăgirea colegilor noștri din Ucraina, a societății civile ucrainene, a membrilor și susținătorilor noștri din Germania și din întreaga lume…. Aceasta înseamnă, ca organizație, că nu am reușit să transmitem mesajul nostru. Ne cerem scuze pentru asta….” Și pentru remedierea situației, asociația propune un audit internațional care să le invalideze raportul, evident în ceea ce privește armata Ucrainei. Să nu ne mirăm că în narațiunea ucraineană îmbrățișată de media corporatistă, rușii și-au bombardat propriul lagăr cu deținuți și paznici de-a valma. Tot rușii, care se află în centrala nucleară Zaporozhye pe care o exploatează, o și bombardează constant și în egală măsură remediază efectele distructive ale bombardamentelor încercând să țină centrala în funcțiune. Aceste ,,atacuri rusești” ar trebui să stârnească o indignare globală legitimă și să justifice implicarea directă cel puțin a  țărilor UE. Președintele Ucrainei, pe 19 august, într-o declarație făcută public pe situl președinției  https://www.president.gov.ua/en/news/z-misiyi-na-zaporizku-atomnu-elektrostanciyu-mozhe-pochatisy-77177  , susținea narațiunea inițială și declara;  ,,Dacă șantajul rusesc cu radiații continuă, vara aceasta ar putea intra în istoria diferitelor țări europene drept una dintre cele mai tragice din toate timpurile. Pentru că nicio instrucțiune la nicio centrală nucleară din lume nu are în vedere o procedură în cazul în care un stat terorist transformă o centrală nucleară într-o țintă…”  Întrebarea e, cine a transformat centrala nucleară Zaporozhye într-o țintă, pentru a identifica statul terorist. După publicația britanică https://www.dailymail.co.uk/news/article-11133533/Fears-grow-Moscow-daughter-Putins-Rasputin-killed-RUSSIAN-car-bomb.html ,, …avertismentele cu privire la stabilitatea centralei s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe măsură ce Rusia încearcă să  deconecteze Ucraina de la rețeaua electrică principală  și să-și redirecționeze energia către Crimeea..”  Logica pare să spună că nu rușii sunt cei care amenință funcționarea centralei nucleare,  întrucât au un interes cât se poate de meschin ca ea să funcționeze. Lord William Harry Ponsonby , politician, scriitor britanic, este adesea citat drept autorul principiilor elementare ale propagandei de război care constau în a spune și a repeta:

        1 – Nu vrem război;

        2 – Partea adversă este singura responsabilă pentru război;

        3 – Dușmanul are trăsăturile diavolului sau „ticălosului de serviciu”;

        4– Este o cauză nobilă pe care o apărăm și nu interesele private;

        5– Inamicul provoacă în mod intenționat atrocități; noi putem să comitem doar „gafe” involuntare;

        6– Inamicul folosește arme ilegale ;

        7– Pierderile inamicului sunt mari, ale noastre sunt mici;

        8– Artiștii și intelectualii sunt dedicați cauzei noastre;

        9– Cauza noastră are un caracter sacru;

        10 – Cei care pun la îndoială propaganda sunt trădători.

        Crimele, din această perspectivă, nu sunt și nu pot fi de aceeași natură și condamnate în același mod. Pentru că unele sunt făcute de băieții buni, iar altele de băieții răi. Distincția ține de perspectivă.  Astfel se poate observa că tehnicile de propagandă au ajuns la nivelul în care ficțiunea anulează rațiunea. Desigur, suferința profundă a ucrainenilor merită evident să fie arătată, din păcate această imagine a suferinței nu este o informație, ci un spectacol menit a acoperi judecata critică ocultând astfel analiza reală  și lucidă a evenimentelor. Cine a fost cu adevărat factorul declanșator al conflictului din Ucraina, data cînd a început conflictul și cine are interesul ca el să continue sunt elemente pierdute de narațiunea comună.  Îmi iubesc țara și concetățenii, ăștia amărâții, disprețuiți de ,,noua burghezie a globaliștilor bruxellezi” și de aceea mă tem ca un fals pretext, gonflat mediatic, să nu constituie cauza pentru care copiii noștri să moară într-un război provocat, care e al ,,investitorilor” nu al nostru.

        Jr. Adrian M. Ionescu

         

         

         

         

        Polițiștii, la atelierele de vară ale Asociației OvidiuRo

          de
          Comunicat de presa
          -

          Încă din anul 2011, Poliția Româna colaborează cu Asociația OvidiuRo, desfășurând o serie de activități preventive cu copiii din atelierele de vară, organizate de către asociație în mai multe județe. Scopul acestora este de a reduce riscul de victimizare a copiilor, în special a celor din familii defavorizate și din comunitățile multietnice.

          Polițiștii băcăuani au fost alături de copiii care urmează să devină elevi odată cu începerea noului an școlar, la Scoala Gimnazială Negoiești, Școala Gimnazială „George Enescu” din Moinești și la Școala Gimnazială Măgirești. În cadrul acestor unități de învățământ au fost organizate de către Asociația OvidiuRo, atelierele de vară „Șotron”, menite să ofere sprijin copiilor de grădiniță care urmează să înceapă clasa pregătitoare în luna septembrie 2022.

          Copiilor li s-au prezentat elemente de educație rutieră, dar și alte sfaturi de siguranță, precum gestionarea situației în cazul în care se rătăcesc de părinți sau acordarea unei atenții sporite asupra obiectelor pe care le dețin.

          S-a atras atenția asupra modului de deplasare pe drumurile publice, mai ales în cazul în care nu există trotuar, a asigurării înainte de angajarea în traversare sau a faptului că este necesar să se dea jos de pe bicicletă atunci când traversează. S-a discutat, de asemenea, cu cei mici despre semnificația indicatoarelor rutiere și a semaforului, precum și despre indicațiile agentului de circulație care dirijează traficul.

          Viitorii școlari au descoperit ce pot face dacă se pierd, cui pot cere ajutor și în cine pot avea încredere. Mai exact, au învățat că nu trebuie să intre în panică, să nu se îndepărteze de locul în care se află și să ceară ajutor persoanelor din jur pentru a suna părinții sau poliția, fără însă a pleca cu persoanele respective în alte direcții, cu mașina sau alte mijloace, indiferent de motivul invocat.

           

          Recomandări pentru părinți:

           

          • Stabiliți un punct de întâlnire vizibil și ușor de găsit, atunci când ieșiți cu copilul într-un spațiu aglomerat (un tobogan, un stâlp, punctul de informații etc.);
          • Puneți numărul dumneavoastră de telefon asupra copilului (în buzunar, scris pe mână, pe o brățară etc.);
          • Exersați în joacă numărul de urgență 112, pentru a-l învăța în ce situații îl poate apela și ce fel de ajutor poate primi;
          • Atunci când mergeți la plimbare, arătați-i copilului locurile sigure în care poate merge pentru a cere ajutor.

           

          Videoconferință cu directorii de şcoli: 88.000 de elevi din județul Bacău încep şcoala pe 5 septembrie

          de
          Comunicat de presa
          -

          Prefectul de Bacău a condus, marți, de la sediul Inspectoratului Şcolar Județean, şedința în sistem videoconferință cu cei aproximativ 170 de directori ai unităților educaționale din județ, pe care a convocat-o dintr-un dublu considerent: pe de o parte nevoia de a verifica cum se stă concret cu pregătirile pentru noul an şcolar, pe de altă parte pentru ca reprezentanții IPJ, IJJ, ISU, DSP – prezenți la ședință – să transmită conducerilor şcolilor îndrumări specifice, în conformitate cu atribuțiile ce le sunt conferite de lege.

          „Mă preocupă, în mod particular, calitatea actului educațional care nu poate fi consolidată decât dacă este dublată de un management educațional cel puțin echivalent pe planul organizării și eficienței. În jur de 88.000 de elevi vor începe școala pe 5 septembrie, în cele 172 de unități de învățământ din județ (cărora li se adaugă 307 unități arondate), context în care am apreciat că este oportun să transmit directorilor de școli principiile ce jalonează, în opinia mea, funcționarea optimă a sistemului școlar în noul an”, a declarat prefectul Lucian Bogdănel.

          Acesta a cerut gestionarea eficientă a resurselor și evitarea risipei: acolo unde este posibil– inclusiv realizarea de economii (la consumul de energie, de utilități – apă, consumul chibzuit de furnituri și alte produse necesare bunei funcționări a unității școlare). Prefectul a cerut să se pună accentul pe siguranța în școli și să se acorde o atenție sporită acordată fenomenului de consum substanțe psiho-active.

          Nu mai e pentru nimeni o noutate că vârsta asociată consumului de astfel de substanțe este tot mai scăzută, iar tinerii sunt mediul de predilecție în care stupefiantele sunt diseminate. S-a cerut, de asemenea, conlucrare, cooperare, colaborare cu primăriile, astfel încât să nu existe două voci distincte, antagonice, atunci când vorbim despre educație în plan local – una a conducerii școlii, cealaltă a conducerii primăriei (fie că ne referim la burse școlare, investiții în infrastructura educațională sau diverse decontări pe care primăriile le fac nu fără un efort bugetar considerabil, mai ales în această perioadă).

          În același timp, prefectul a insistat pe încurajarea adoptării de noi tehnologii și digitalizarea procesului educațional și construirea unor parteneriate durabile, în sprijinul educației, cu Inspectoratul de Poliție Județean, Inspectoratul de Jandarmi Județean, Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau Direcția pentru Sănătate Publică: sunt instituții de forță, verificare și control ale căror îndrumări prompte au venit, nu o dată, în sprijinul nemijlocit al școlilor, asigurând buna funcționare a acestora sub un climat de siguranță, ordine și sănătate publică.

          Comunicat de presă

          de
          Deșteptarea
          -

          Se lansează programul de casare a maşinilor mai vechi de 15 ani

            de
            Florin Ștefănescu
            -

            băcăuanii care vor renunţa la rablele din faţa blocurilor vor primi de la stat 3000 de lei

            Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Laurenţiu Neculaescu, a anunţat că programul de casare a maşinilor mai vechi de 15 ani va fi lansat în septembrie şi va avea o valoare de 500 de milioane de lei. Acesta va fi implementat cu ajutorul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT). Neculaescu a precizat că acest program a rezultat în urma angajamentului României prin PNRR că până în 2026 vom casa un număr de 250.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani. Prima de casare va fi acordată pentru casare a unei maşini mai vechi de 15 ani sau cu o normă de poluare Euro 3 sau mai jos de Euro 3.

            Mai interesant este faptul că, această primă de casare care va fi de 3.000 de lei, va fi compusă din 1.500 de lei sumă suportă AFM și 1.500 de lei care vor trebui suportaţi din bugetul propriu al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, după cum a afirmat şeful AFM, citat de agențiile de presă naționale. Acesta a mai precizat că programul va fi influenţat direct de sumele prevăzute în bugetele locale cu această destinaţie.

            Pentru acest program vor aplica administraţiile locale, iar, în cadrul unei sesiuni de înscriere, un solicitant poate obţine finanţare pentru cel mult 100 autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie de până la 1.000 locuitori, 500 autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie cuprinsă între 1.001-5.000 locuitori, 1.000 de autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie cuprinsă între 5.001-10.000 locuitori, 5.000 autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie cuprinsă între 10.001-50.000 locuitori; 20.000 autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie cuprinsă între 50.001-200.000 locuitori şi 50.000 autovehicule uzate, pentru UAT cu o populaţie de peste 200.001 locuitori.

             

            Termen scurt pentru pomicultorii și viticultorii care vor sprijin de la stat

            de
            Florentin Radu
            -

            Statul acordă ajutoare financiare excepționale, de 875 lei/hectar, proprietarilor de livezi și plantații de viță de vie. Sprijinul de stat poate fi cerut atât de persoanele fizice cât și de firme, instituții de învățământ ori stațiuni de cercetare. Condiția este ca acestea să dețină minimum 0,1 hectare de plantații pe rod, până la maximum 200 de hectare.

            În perioada 19 august – 2 septembrie 2022 inclusiv, fermierii băcăuani care dețin plantații de pomi fructiferi sau plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin pot depune cereri la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru a primi sprijin financiar de la stat. Asta după ce guvernanții au aprobat o schemă de ajutor excepțional alocat acestui sector din agricultură, ca răspuns la cheltuielile efectuate în perioada 24 februarie – 12 august 2022, pentru achiziția de îngrășăminte, produse de protecție a plantelor și motorină. Grantul financiar unitar este în cuantum de 875 lei/hectar, echivalentul sumei de 176,80 euro/hectar.

            Cine sunt beneficiarii

            Pot solicita sprijin de stat atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, precum și persoanele juridice. Totodată, schema de ajutor de stat este destinată și grupurilor de producători sau organizații de producători, structurilor din domeniul cercetării, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare. Una dintre condiții este ca solicitanții să dețină cel puțin 0,1 hectare, inclusiv, de plantații pomicole sau viticole, până la maxim 200 hectare, inclusiv. Apoi, obligatoriu, aceste suprafețe trebuie să fi fost înregistrate la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). În total, vor fi alocați 126.150.673 de lei (echivalentul sumei de 25.490.649 euro), bani care se estimează că vor ajunge pentru circa 174.500 beneficiari care administrează 144.170 hectare de teren agricol.

            Ce conține dosarul de subvenție

            Cererile pot fi depuse sau transmise prin fax/poştă/eletronic la Centrele APIA unde beneficiarii au depus Cererea unică de plată 2022. „APIA pune la dispoziția solicitanților formulare pretipărite ale cererii de solicitare ajutorului excepțional, încărcate cu datele preluate din IACS – Cererea unică de plată 2022: date de identificare, suprafete și culturi (coduri de cultură) declarate, iar aceștia trebuie să le verifice/completeze/corecteze dacă este cazul”, precizează reprezentanții APIA. Dosarul mai trebuie să includă o copie a documentelor justificative de achiziție (factură, bon fiscal) a fertilizanților, motorinei sau a produselor de protecție a plantelor, după caz, emise în perioada 24 februarie 2022 – 12 august 2022. În plus, se vor mai atașa o copie a contului bancar și o declarație pe proprie răspundere privind înregistrarea în scopuri de TVA. Documentele din dosar vor fi în copie, datate și semnate de beneficiar, și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

            Prezentare de cărți de poezie și Expoziție de tapiserie la Casa Bacovia

            de
            Petru Done
            -

            Grădina Casei Memoriale „George Bacovia”, din Bacău, a fost animată, sâmbătă seara, 20 august, de un eveniment pe care cei care l-au creat și l-au întreținut l-au numit „Arta, o formă de vibrație îngerească”. Practic, titlul acestei activități culturale a avut în vedere expoziția cu lucrări de tapiserie artistică realizate de Veronica Bocăneț-Călin, dar a creat și un cadru perfect pentru lansarea a patru volume de poezie semnate de inginerul băcăuan Nicolaie Sorin Ionescu.

            La acest eveniment au fost prezenți, între alții, președintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu, scriitorul, profesorul și ziaristul Ioan Dănilă și ziaristul și scriitorul Cornel Galben.

            Cine încă nu l-a cunoscut pe inginerul Nicolaie Sorin Ionescu nu știe că pentru acest om viața este percepută și descrisă numai în versuri. Orice ar spune, orice ar face, la Nicolaie Sorin Ionescu totul înseamnă versificare. Tot discursul său, în orice împrejurare, înseamnă ritm, măsură și rimă. De aceea, nu a fost o surpriză ca însăși deschiderea și prezentarea evenimentului de sâmbătă seara din Bacău să fie făcută tot în versuri. Iar acest discurs nu a omis să includă evenimentul în realitatea pe care o parcurgem, cu toate ale ei.

            Veronica Bocăneț-Călin a expus 22 de lucrări sub titlul generic „Stările de grație ale tapiseriei”, multe creații pe teme religioase, dar toate opere delicate, sugestive și cu mesaje profunde. Poetul a venit, însă, pentru prima oară într-o astfel de prezentare în public cu patru volume de poezie. Cel mai recent, „Zile și Nopți” (ed. StudIS, Iași, 2022), celelalte fiind „Subiectiv sau Cronici contemporane” (Bacău, 2021), „Ceahlăul meu… iubirea mea” (StudIS, 2021) și „Cuvinte despre satul meu sau Aici am văzut lumina” (Bacău, 2019), autorul fiind originar din Săucești.

            Despre eveniment și despre cei care și-au prezentat operele au vorbit Ioan Dănilă, Dumitru Brăneanu. „Nicolaie Sorin Ionescu – a spus Ioan Dănilă – este un poet al cetății, dar și al oralității, dar nu este un banal versificator, ci poetul care știe să scoată în evidență ceea ce este semnificativ în societate. Astfel, el a făcut chiar și o monografie lirică a satului său natal”.

            Dumitru Brăneanu a remarcat spiritul bacovian al serii create de Nicolae Sorin Ionescu și Veronica Bocăneț-Călin. „A fost o seară plină de spiritualitate, de cultură. A fost o altă abordare a poeziei, dar și o fericită îmbinare a poeziei cu arta, pentru că și tapiseria artistică e un mod de a scrie poezie altfel. Și Nicolaie Sorin Ionescu are un alt fel de a scrie poezie, un fel de trăire spirituală cu o exprimare directă în versuri, care ajunge mai ușor la sufletul cititorului. Importante sunt și inflexiunile poetice cu trimitere la istoria poporului român. E unul dintre puținii români care mai trăiesc cu patriotism istoria noastră”.

            Cu acest prilej a fost evocată și creația sculptoriței Alina Ilinca Enache (1939-2021), a cărei operă „Vis” poate fi văzută în grădina Casei Bacovia.

            Iar pentru că evenimentul a avut loc în grădina Casei Bacovia, Nicolaie Sorin Ionescu a citi și câteva poezii din opera marelui poet simbolist, dar a și cântat, pentru că mai are un talent încă ascuns publicului. Nu au fost omise nici inflexiunile patriotice regăsite în operele poetice, pentru că Nicolae Sorin Ionescu dovedește și un sincer patriotism.

            De asemenea, tot cu acest prilej a fost prezentat participanților un tablou cu portretul lui Vasile Alecsandri, cu autor necunoscut, adus de Veronica Bocăneț-Călin și care a fost donat viitoarei case memoriale Alecsandri din Bacău.

            Transporturi de textile blocate în vamă de Garda de Mediu

              de
              Comunicat de presa
              -

              Două transporturi de deşeuri textile care erau aduse din Germania au fost blocate, luni, la intrarea în ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, de către comisarii de Mediu din Arad.

              Garda de Mediu Arad a informat că deşeurile se aflau în două TIR-uri conduse de şoferi români care le transportau în Bacău şi Covasna, însă firmele la care urmau să ajungă nu îndeplineau condiţiile legale pentru a procesa astfel de mărfuri.

              „Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Arad au interzis intrarea în ţară a două automarfare care transportau deşeuri de textile şi îmbrăcăminte având cantităţi de 10,36 tone şi 14,52 tone, provenite din Germania.

              Agenţii economici din judeţele Bacău şi Covasna cărora le erau destinate deşeurile nu deţin instalaţii de valorificare la punctele de lucru din documentele însoţitoare transporturilor, aşa cum este prevăzut în legislaţia specifică”, au transmis comisarii arădeni.

              Amintiri despre 23 August

              de
              Ioan Bîșcă
              -

              Ziua de 23 August rămâne un punct de reper în diagrama desfășurării Celui de Al Doilea Război Mondial. Atunci România a „întors armele împotriva Germaniei și aliaților ei”, Insurecția Națională Antifascistă și Antihitleristă a fost sărbătorită cu fast în fiecare an, până în 1989.

              Încet încet a trecut în uitare, ștearsă ca pe o pată rușinoasă, dintre multe altele, așezată pe obrazul țării prea des pălmuit.

              Nu mai sunt manifestații de mândrie și defilările din marile orașe. Nu se mai depun coroane la monumentele celor scrificați fără nicio vină.

              Ziua de 23 Agust a rămas astăzi doar motiv de dezbatere pentru istorici, specialiști, care prin comunicări științifice susținute de doctori în istorie militară, foști generali și ofițeri ai armatei române, mai aruncă într-un cadru restrâns, câte o rază de lumină asupra acelor vremuri atât de zbuciumate.

              Să nu uităm însă câtă suferință aduce războiul și în zilele noastre, mult prea aproape de noi. Un fapt de neconceput în urmă cu un an, că se mai poate repeta. Ucraina sărbătorește pe 24 august, Ziua Independenței, sub tirul armelor. Ne înarmăm de război ca să fie pace, gândea un strateg referindu-se la viitor. Așa să fie oare?

              Festivalul Grâului, la a doua ediție în comuna Orbeni

              de
              Petru Done
              -

              Locuitorii comunei Orbeni, fiii satului și invitații lor au petrecut, duminică, 21 august, la cea de a doua ediție a „Festivalului Grâului”, manifestare inițiată în anul 2019 și reluată după aproape trei ani de pandemie. Spațiul terenului de sport al  comunei a căpătat și el aspect de sărbătoare, fiind decorat cu baloți de paie și de standuri cu produse de panificație, dar și cu alte produse agricole și mașini agricole. Festivalul a cuprins și un antrenant program artistic, în care Grupul folcloric „Spic de grâu”, condus de profesoara si interpreta de muzică populară Maria Șalaru, a fost cireașa de pe tortul sărbătorii.

              La această sărbătoare au răspuns invitației dlui Primar Costache Popa, deputatul Costel Neculai Dunava, președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea, Nadia Nicoleta Morărașu – conf. univ. dr. la Universitatea „Vasile Alecsandri”, partener al Centrului de Tineret Orbeni într-un proiect Europe Direct – toți originari din această comună. Au fost prezenți deasemenea Ana Maria Egarmin – inspector școlar general  Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Adrian Solomon – directorul Direcției Agricole Bacău, Carmen Voisei – directoarea Școlii Populare de Meserii, Florin Zăncescu – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Cristin Adelin Matei – comisar șef la Secția 5 Poliție Rurală Răcăciuni (de care aparține și comuna Orbeni).

              „Ne-am adunat în zi de sărbătoare după un an de muncă în care am pus cu toții umărul la modernizarea și dezvoltarea comunei noastre – a spus, în deschiderea evenimentului, primarul Costache Popa.  Folosesc această ocazie pentru a mulțumi tuturor celor care au susținut și s-au implicat activ în bunul mers al traiului nostru împreună, atât în satul Scurta, cât și în satul Orbeni. Avem oameni gospodari in comună, oameni care fac cinste oriunde ar fi!”

              Evenimentul a început cu intonarea Imnului de stat al României, după care a urmat un tedeum de  mulțumire și binecuvântare susținut de preoții din parohiile Orbeni și Scurta.

              Orbeni, comună pe drumul dezvoltării 

              Primarul Costache Popa a prezentat o scurtă radiografie a coordonatelor pe care a fost plasată comuna Orbeni țn ceea ce privește dezvoltarea acesteia. ”Mă strădui, alături de dumneavoastră, colegi si consilierii locali – a spus primarul – să duc la bun sfârșit munca pe care mi-am asumat-o și pentru care m-ați mandatat. Singur nu aș reuși…

              O comunitate reprezintă conlucrarea tuturor pentru scopuri comune, în beneficiul tuturor.Datorăm respect părinților și bunicilor noștri, celor care ne-au crescut și educat, educatorilor, învățătorilor care ne-au educat și învățat pentru ca noi să ducem azi mai departe tradiția, obiceiurile și să ne putem bucura cu toată inima de cele realizate”.

              Au fost astfel reliefate, între altele, proiectele pentru modernizarea și dezvoltarea comunei, unele deja finalizate, altele în curs de finalizare. Între acestea au fost amintite proiectele pentru canalizare și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, reabilitarea, extinderea și construirea localurilor de școală și grădinițe, reabilitarea Dispensarului din Orbeni și construirea noului Dispensar din Scurta, modernizarea de drumuri, montarea sistemelor de supraveghere video din școli și din satele comunei, regularizarea pâraielor sau extinderea rețelelor de alimentare cu energie electrică și gaze. Nu a fost omis nici proiectul „Cântec popular parte din sufletul satului meu”, în care activează și Grupul „Spic de grâu” participat la multe festivaluri, concursuri și emisiuni TV și la care a obținut numeroase premii și trofee.

              Trofee celor care s-au evidențiat în comună 

              Un eveniment cu importanța și amploarea unui festival precum cel din comuna Orbeni a fost o ocazie potrivită pentru ca primarul și Consiliul Local să ofere, diplome de excelență și de merit, distincții, chiar premii în bani, unor invitați și cetățeni ai comunei. Astfel de trofee au fost oferite invitaților, familiilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie, cadre didactice aflate la final de carieră, elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură, sportivilor de performanță, cadrelor didactice pentru merite deosebite, partenerilor Centrului de Tineret Orbeni, dar și unor fermieri, buni gospodari, apicultori și altor asemenea categorii din comună.

              La acest moment s-a adresat participanților și Valentin Ivancea. „Vin la Orbeni, satul în care m-am născut  în fapt și căruia îi aparțin – a spus președintele Consiliului Județean. Văd aici, de la un an la altul, că această comună se dezvoltă. Felicit primarul comunei pentru că reușește să promoveze tradiția, care reprezintă românismul nostru. Noi suntem din județul Bacău și suntem români și suntem mândri pentru că din comuna Orbeni provin multe personalități din diferite domenii. Iar pentru că aici s-a creat o tradiție de a păstra ce este curat românesc, îl felicit pe domnul primar. Tot ceea ce depinde de mine și de echipa PSD Bacău vom face ca această comună să meargă pe drumul dezvoltării. Sunt onorat că sunt locuitor al comunei Orbeni!”

              Cântec, joc și voie bună 

              Festivalul s-a încheiat, cum era firesc, cu un frumos și elaborat program artistic, susținut de Grupul folcloric „Spic de grâu” și de artista profesoară Maria Șalaru.

              Pe afișul programului au mai apărut și soliștii Constantin Bahrin, Ion Paladi, Claudia martinica, Lăcrămioara Dîrlea, Marina Duhalmu, Eugen Ungureanu, Minodora și Iris.

              În program a fost prezentată și o scenetă ai cărei actori au fost copiii de la Clubul pentru Tineret.

              „Festivalului Grâului – ne-a spus Maria Șalaru – este un eveniment care a fost inițiat în urma trei ani. În cadrul proiectului”Cântec și costum popular, parte din sufletul satului meu” Atunci a și început colaborarea mea cu această comunitate , la inițiativa domnului Costache Popa, un om inimos, un primar cum rar se văd, care pune suflet în tot ceea ce face, ai ales ca într-un un asemenea festival,  este nevoie de implicare. O acțiune de o așa  anvergură presupune multă pricepere si implicare pe măsura tematicii speciale: grâu.

              ”De când este lumea lume
              S-a hrănit, cu sfânta  pâine
              Ce din bob cu bob o face
              O frământă si o coace
              Mama pentru pruncii săi
              Ca să-i crească măricei
              Grîule, mugur de pâine
              Mulțumim si azi si mâine
              Mulțumim lui Dumnezeu
              Că ne-a dat din rodul tău!
              Ne esti viața, ne ești suflet
              De asta te-am prins în cântec”

              Maria Șalaru

              De exemplu, la această a doua ediție am organizat, în premieră, și un concurs de frământat aluat, prin care am vrut să demonstrăm că gospodinele din Orbeni știu să facă acasă, pâine, cozonaci,placinte ți alte bunătăți ale căror arome pofticioase au plutit în atmosfera festivalului și din care s-au înfruptat toți invitații si publicul spectator. Merita menționat numele gospodinelor care au si fost premiate pentru a fi un exemplu pentru celelalte femei.

              Negoița Mărioara,Bărbuță Elena,Costia Maria,Pavel Lidia,Ghinita-Serban Daniela,Tilita Gabriela,Popa Marcela (soția dlui primar),Rău Dana,Popa Aurica,Pavel Lidia,Stefănița Luminița,Dascălu Mariana,Diaconu Mihaela,Moraru Niculina,Roman Maricica,Apreotesei Angelica,Chelmuș Mariana,Tabăcaru Maria și Degeratu Marlena.

              Ideea de a organiza de Zilele comunei Orbeni un festival al grâului, respectiv al pâinii, a fost a mea, pentru că o manifestare numită doar ”Zilele comunei” ar fi fost prea banală… Ori aici, în Orbeni, avem grupul folcloric «Spic de grâu», al cărui nume a venit de la ceea ce este specific acestei localități, cultura grâului pe câmpurile din Lunca Siretului, și de la care s-au format anumite tradiții. Am compus cântecul «Spic de grâu»,pentru ca acesta să devină ”imnul” comunei Orbeni.

              Vin mulți copii, căci le place admosfera în care învață să cânte, să danseze, cresc și pleacă apoi la școli mai mari, dar apartenența la comunitatea în care s-au născut le rămâne în suflet. Cântecul popular îi ajută să depășească anumite probleme, mai ales cele create de plecarea părinților la muncă în străinătate, muzica fiind  astfel un altfel de terapie. Deasemenea când în timpul liber îmbracă portul popular, când  joacă dansurile  specifice zonei Orbenilor, acestea  le creiază starea de dispoziție atât de necesară pentru se decupla de la inerentele probleme ale vieții. Un altfel de distracție folositoare atât minții și  cât și trupului. Am format acești copii timp de patru ani,  atât în cadrul grupului cît si individual în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Bacău, unde sunt profesoară de canto muzică folclorică. Ei sunt deja premianți, au câștigat trofee și diplome la festivalurile de gen la care au participat. De aceea ne așteptăm ca astfel de copii să poarte în suflet mesajul de pe cel mai recent album al meu, ”Veniți românași acasă”, de orinde pașii îi vor purta. Aici le sunt rădăcinile, de aici își trag seva dătătoare de viața. Dacă ne rupem definitiv de ele, ne zboară vântul…Scopul este, de fapt, de a ține copiii aproape de sat, lângă familiile lor. Scop pentru care facem  activități  împreună cu ceilalți membri ai Comunității Orbene și preoții din comună.

              La această a doua ediție a festivalului au debutat și câțiva copii care ni s-au alăturat de curând. Avem copii de la vârsta de 7 ani, până la 18 ani. Merita deasemenea și ei menționați:Daria Martis,Alina Ghinița Mara Rău ,Ioana Para,Eduard  Pavel,Erika Iacomi ,Delia Dumitru,Denis Sabau ,Carina Paragina,Vanesa Crețu, Alesia Purcaru,Mădălina Morar,Denisa Pavel ,George Bîndac,Dragoș Roman,Florentina Codiță,Teodora Teleoaca,Cosmina Pascal,Maria Tiliță.Chiar si cei care merg la scoli superioare,cum este Marina Duhalmu – deja studentă la Facultatea de Aeronautică,  se întorc si participă la aceste evenimente, atunci când timpul le permite”

              Pe timpul programului artistic, participanții s-au prins de mai multe ori în horă și s-au bucurat de frumusețea momentelor. Iar festivalul s-a încheiat cu un superb foc de artificii.

               

              Bianca Ghelber. Povestea din spatele poveștii

              de
              Dan Sion
              -

              „Eu îmi iau lucrurile și plec la mama”. Cunoașteți expresia, nu? Ați văzut-o în filme, ați citit-o prin cărți, iar unii dintre dumneavoastră poate că ați și spus-o. Noua campioană europeană la aruncarea ciocanului, Bianca Ghelber a spus-o cu siguranță. A spus-o pe vremea când încă nu era campioană europeană.

              În primăvara lui 2020, în plină carantină impusă de pandemia de COVID-19, Bianca Ghelber și-a luat la revedere de la soțul său, Viorel și de la puștoaica sa Victoria, pe atunci în vârstă de nici cinci ani, și-a luat lucrurile- o halteră cu discuri și ciocanul- și s-a mutat la mama. La mama soacră. Motivul? „Până la Olimpiada de la Tokyo mai sunt doar patru luni și nu vreau să ratez pregătirea. Soacră-mea stă la curte, iar la ea am unde să mă antrenez”, a explicat Bia.

              Până la urmă, cele patru luni s-au transformat într-un an și patru luni, dar așteptarea nu a dezarmat-o pe atleta din Roman care, de mai bine de un deceniu, concurează pentru SCM Bacău. Iar când a ajuns la Tokyo, a demonstrat că săptămânile de lockdown în care arunca ciocanul în lanul de porumb din spatele casei mamei soacre au avut importanța lor. Cu 74.18 m, cea mai bună performanță a sa, Bianca Ghelber ocupa locul 6 la Jocurile Olimpice din Japonia și devenea atleta numărul 1 a României în 2021.

              Adevărul este că, în afară de ea și de cei, foarte puțini, care îi erau apropiați, nimeni nu a crezut în șansele sale. Ce dovadă mai bună decât faptul că Federația Română de Atletism nici nu a aprobat deplasarea la Tokyo a antrenoarei sale, Mihaela Melinte, care urma să fie încununată, la rândul său, cu titlul de cea mai bună antrenoare a anului? Să nu credeți că lucrurile s-au schimbat prea mult în prima jumătate a lui 2022!

              Chinuită de dureri de spate, Bia a început anul strâmbându-se de durere. A strâns din dinți și a mers mai departe, chiar dacă mai nimeni nu s-a interesat nici de starea sa de sănătate, nici cum se simte după acel dublu 69.65 de la GP-urile din Polonia și Ungaria și nici dacă mai are unde să se antreneze când va reveni în Bacău. Înainte de Munchen, în glasul Biei se simțea o ușoară dezamăgire. Fiind o fată de toată isprava, a preferat să nu o zică.

              A zis-o, în schimb, Mihaela Melinte: „Nu prea interesăm pe nimeni, deși acum nici o lună ne-am clasat pe locul 6 la Mondiale”. După doar patru zile, la Munchen, sub ochii soțului său, Viorel și a fiicei sale, Victoria, Bianca Ghelber devenea noua campioană europeană la aruncarea ciocanului și toată lumea, de la premierul Ciucă la conducătorii FRA, de la politicieni locali la ziariști deveneau brusc interesați de atleta de 32 de ani, confirmând astfel că și românii, nu doar italienii lui Ennio Flaiano, aleargă mereu doar în ajutorul învingătorului.

               

              Teroriștii noștri sunt mai democrați decât ai lor

              de
              Răzvan Bibire
              -

              În august 2014, în timpul unuia din cele mai puternice atacuri declanșate de IDF în Fâșia Gaza, pe un blog afiliat Times of Israel, a apărut un articol intitulat „Când genocidul este permis”. Articolul încerca să explice că, în anumite condiții, genocidul este necesar pentru a permite supraviețuirea unui popor. Armata Israeliană tocmai făcuse 2.500 de victime civile în Gaza, spre consternarea întregii lumi.

              Timpul a demonstrat că nu a fost vorba despre un eveniment izolat. Că Occidentul care condamnă atentatele teroriste, genocidul, războaiele, tortura dizidenților, închiderea jurnaliștilor, asasinarea inamicilor politici închide ochii atunci când toate acestea sunt făcute de propria tabără.

              Oamenii așa-zis civilizați, citiți și cultivați, venerați de «intelighenție», sunt cei mai democrați și bine-intenționați câtă vreme cei cu care s-au asociat sunt la putere, câștigă alegeri sau războaie, sunt izvorul de la care se adapă alte popoare.

              Când aceștia încep să piardă lupte, când sunt înlăturați de la putere, când popoarele încep să-i respingă, oamenii civilizați încep să descopere că nu e o problemă cu loviturile sub centură, că terorismul poate fi justificat dacă îi ajută să-și îndeplinească obiectivele și că, în general, nici prea multă democrație nu este prea bună iar o mică dictatură nu poate strică nimănui câtă vreme le readuce la putere idolii…

              „Pacifiștii” care condamnă invazia Ucrainei, uciderea civililor în bombardamente, distrugerea școlilor și spitalelor nu au nici o problemă dacă aceleași lucruri, ba chiar și mai grave sunt făcute de tabăra occidentală. Asasinarea șefilor din administrația impusă de ruși în regiunile ocupate este deplin justificată de acești așa-zis democrați, folosirea armelor interzise este o problema prea puțin importantă pentru a fi discutată iar bombardarea unei centrale atomo-electrice pentru a provoca un dezastru umanitar este doar o tactică normală de război.

              În aceste condiții, de ce să ne mirăm că asasinarea fiicei lui Alexandr Dughin este considerată acceptabilă si justificată de o anumită categorie de persoane? Cei care-și puseseră steagul Fraței la profil și scriseseră „Je suis Charlie”, după atentatele de la Paris sunt total de acord că un scriitor dubios din punctul lor de vedere, care scria lucruri neplăcute pentru ei a fost cât pe ce să fie asasinat de o bombă pusă de serviciile secrete occidentale. Pentru că, oricât ne-ar ameți unii, Dughin nu era important în Rusia, unde fusese marginalizat în ultimii ani; în schimb, propaganda occidentală i-a creat o statuie impozantă, descriindu-l ca „ideologul lui Putin”. Prin urmare, asasinarea sa ar fi avut o mai mare greutate în Occident decât în Rusia.

               

               

              Noi reguli de impozitare a proprietăților. Ce se schimbă din 2023 și cât vom plăti în plus?

              de
              Deșteptarea
              -
              Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

              Începând din 2023, impozitarea proprietăților imobiliare se schimbă radical. Principalele modificări constau în majorarea cotei de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și în ajustarea valorii impozabile la care se aplică aceste cote de impozit.

              Astfel, se elimină diferențierea impozitului în funcție de tipul de proprietar – persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

              Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piață. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internațional (FMI) transmite autorităților din țara noastră un set de recomandări pentru îmbunătățirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piață, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și includerea prețului terenului în valoarea impozabilă a clădirii – o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcției se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului.

              Pornind de la acest obiectiv și de la recomandările raportului FMI, guvernul a introdus în ordonanța de modificare a Codului Fiscal, adoptată în vara acestui an, noile modalități de calcul pentru impozitul pe clădiri, aplicabile din 2023.

              Deși mai sunt încă elemente neclare privind modalitatea de aplicare, pare a fi o certitudine că va exista o majorare sau, în cel mai bun caz, în situații excepționale, se va aplica același impozit ca în 2022.

              Cota maximă de impozitare se elimină

              În prezent, cotele de impozitare au valori maximale – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale -, autoritățile locale având posibilitatea să aplice cote mai mari de impozitare, dar care nu pot depăși limita maximă cu mai mult de 50%.

              Începând de anul viitor, impozitul pe clădiri va fi diferențiat doar în funcție de natura clădirii, iar cotele minime vor crește, fără a mai exista un prag maxim. Pentru clădirile rezidențiale, cota minimă va fi de 0,1%, iar pentru cele nerezidențiale, de 0,5%. Prin urmare, va fi la latitudinea autorităților locale valoarea cotelor de impozit, fiecare administrație locală din țară putând alege o cotă de impozitare conform propriilor necesități.

              Cum se va calcula valoarea impozabilă a clădirilor?

              În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri se determină în mod diferit în funcție de tipul proprietarului și de natura clădirii. Mai exact, în cazul unei clădiri rezidențiale deținute de o persoană fizică, această valoare este calculată în funcție de zona în care se află, de tipul construcției și de anumiți coeficienți prevăzuți în legislație. Pentru o persoană juridică, indiferent de tipul clădirii, valoarea se determină în funcție de devizul final al lucrărilor de construcție, de prețul de achiziție sau de valoarea din ultimul raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.

              Începând de anul viitor, indiferent de tipul proprietarului sau de natura clădirii, valoarea impozabilă a unui imobil se va determina în funcție de datele cuprinse în studiile de piață administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cunoscute și sub denumirea de „grile notariale”. În plus, la valoarea clădirii se va adăuga și cea a terenului pe care este construită, preluată din aceleași studii. Prin excepție, dacă valorile din aceste studii sunt mai mici decât cele actuale, din baza de date a autorităților locale, respectiv cele determinate conform regulilor în vigoare la 31 decembrie 2022 pentru clădirile rezidențiale, impozitul pentru anul 2023 se va calcula ținând cont de valoarea cea mai mare.

              Astfel, în principiu, impozitul pe clădiri va crește de anul viitor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, și, doar în anumite cazuri excepționale, acesta va rămâne neschimbat față de 2022.

              Exemplu de calcul pentru un apartament din București

              De exemplu, pentru un apartament de trei camere cu destinație rezidențială din București, construit după anul 2011, din zona stației de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeași cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va crește anul viitor cu cel puțin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunțată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.

              Și pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri vor fi majorări ale impozitului pe clădiri, dar, în cazul clădirilor comerciale, de regulă impozitul este un cost transferat către chiriași.

              În concluzie, este de așteptat decizia fiecărei autorități locale privind cota de impozit și raportarea proprietăților imobiliare la grilele notariale, pentru a determina un cost estimat cu impozitul începând cu anul 2023.

               

               

              Je suis Daria – la început a fost conspiraţia împotriva Fiinţei

              de
              Deșteptarea
              -

              Poţi ucide oamenii, dar nu le poţi ucide ideile.             

                            Până în urmă cu câteva zile, până la data de 20 august 2022, nu ştiam de Daria, fiica lui Aleksandr Dughin. O văd în fotografii, o tânără de o frumuseţe răpitoare, cu inteligenţa şi bunul-simţ sclipindu-i în ochi ca roua dimineţii.

                            De ce Daria? De ce Dughin? Pentru că „luptă împotriva globalismului„, acest fapt este suficient, nu din cauza vreunui război în Ucraina. Agenţii Nefiinţei au acţionat. Dacă în război, încep să cadă pradă morţii şi atentatelor teroriste inclusiv femeile necombatante, care nu au altă vină în afară de a fi fiicele tatălui şi de a-i moşteni ideile şi principiile, ca şi jurnaliste, atunci trăim într-o lume nebună în care Daria nu a mai avut loc şi a plecat să-şi împărtăşească principiile naţionaliste şi anti-globaliste către Tatăl ei ceresc.

                            De unde şi de când îl ştiu eu pe Aleksandr Dughin? Din clipa în care am citit traducerea, în anul 2014, a scrierii sale despre romanul unui geniu român total necunoscut. Aleksandr Dughin a scris atât de pătimaş, atât de concret, atât de convingător, eseul său despre „Steaua Imperiului Invizibil„1 de Jean Pârvulescu2, încât s-a transformat în stindardul scriitorului român.

                          Oameni care inspiră3, deloc pe placul Ocultei, modul de a gândi a lui Aleksandr Dughin, absolut încântător, pentru că ştie a spune poveşti magice, mi-a devoalat partea istoriei pe care se situează Dughin: „De remarcat este că Dughin îşi revendică gândirea ideologică şi din scrierile conservator-ezoterice şi metafizice ale unui „filozof-aventurier român”, Jean Pârvulescu (1929-2010). Într-un eseu publicat în revista sa „Arktogaia“, intitulat „Steaua imperiului invizibil” (titlul fiind omonim cu un roman al lui Pârvulescu), Dughin expune indirect şi viziunea sa geopolitică asupra unui vast imperiu„4.

                            Şi, protoistoria şi viitorul le dau dreptate ambilor.

                          Eurasia5 nu este doar Rusia, ci se întinde peste toată Europa şi Asia şi poate că Jean Pârvulescu6 a fost confidentul inspirat şi a lui George Orwell7.

                            Este trist pentru fiica sa, Daria, dar pentru Aleksandr Dughin, ca tată, care a asistat la explozie şi la moartea propriei sale fiice, mă tem că este un nemăsurat chin şi va fi în doliu pe viaţă, în primul rând pentru că toate credinţele lui, mai ales credinţa sa în Dumnezeu, s-au pulverizat odată cu fiica sa şi nu va mai rămâne decât un mort viu pentru tot restul vieţii sale sau, cine ştie, poate că va urma Steaua Imperiului Invizibil8 căci, la urma urmei, este doar un filozof şi un gânditor, nici măcar un ideolog sau un politician.

                            Eseul a apărut pentru prima dată în ziarul „Zavtra„. Romanele lui Jean Pârvulescu apar în Rusia, dar nu în România. Oare de ce nu?

                            Eseul a fost publicat la Moscova, tot într-o zi de 20 august. (Dorina-Margareta Gaftoniuc)

               

              „Steaua Imperiului Invizibil

              Despre Jean Pârvulescu

                „1. Profesiune: vizionar

                            Jean Pârvulescu este un mister în viaţă al literaturii europene. Mistic, poet, romancier, critic literar, cunoscător al intrigilor politice, revoluţionar, prieten şi confident al multor celebrităţi europene din a doua jumătate a secolului XX (de la Ezra Pound şi Julius Evola, până la Raymond Abellio şi Arno Breker). Personalitatea sa reală rămâne un mister. Un român care a fugit în Vest în anii `40 şi a devenit unul dintre cei mai străluciţi stilişti francezi ai prozei şi poeziei contemporane. Dar indiferent cât de diferite au fost lucrările sale, începând cu strofele tantrice şi romanele complexe oculte, până la biografiile prietenilor săi eminenţi (în special «Soarele roşu al lui Raymond Abellio») – reala sa chemare a fost „imaginarul”, un contemplator direct şi inspirat al sferelor spirituale, deschise către cel ales, în spatele aparenţelor triste şi triviale ale lumii profane contemporane.

                            În acelaşi timp, Pârvulescu nu are nimic în comun cu reprezentanţii obişnuiţi ai neo-misticismului contemporan, atât de răspândiţi astăzi ca un fel de instrument al compensaţiei pentru rutina tehnotronic-informaţională cotidiană. Viziunea lui Pârvulescu este tragică şi întunecată: nu are nici o iluzie în ceea ce priveşte diabolicul, natura infernală a vieţii contemporane (astfel, el este un tradiţionalist).

                            Este complet străin de optimismul infantil al ocultiştilor şi al pseudo-misticilor cu „ochelari de cal” ai New Age. Dar, spre deosebire de cei mai mulţi tradiţionalişti cu un temperament „academic”, el nu se limitează la predica sceptică despre „crizele lumii moderne” şi la condamnarea seacă a civilizaţiei materialiste de la sfârşitul Kali-Yuga. Textele lui Jean Pârvulescu sunt încărcate de Sacru, ca într-un vis, într-o revelaţie ciudată, aproape profetică; „vizita”, evadarea către sferele înalte prin blocade magice ale energiilor negative, care încarcă lumea contemporană a psihicului colectiv, cosmic.

                            Pârvulescu este un vizionar autentic, destul de profund şi pregătit ideologic pentru a nu accepta primele fantome ale realităţii subtile ca fiind „mesagerii luminii”, dar în acelaşi timp forţând până la limită intuiţia sa pentru periculoasa şi riscanta „călătorie interioară” către „centrul Lacului Negru” a sufletului modern, fără frica normelor fixate de dogmaticii raţionali (aici îşi au originea paradoxurile pe mai multe niveluri care se regăsesc în toate cărţile lui Pârvulescu). Mesajul lui Pârvulescu poate fi definit în acest fel: „Sacralul a dispărut din realitatea cotidiană a lumii moderne şi este foarte evident că trăim Sfârşitul Timpului, Sacralul nu a dispărut (din moment ce nu a putut dispărea teoretic, deoarece este etern) dar a fost transferat într-o proiecţie întunecată, invizibilă şi este gata acum de a coborî în cosmosul fizic uman într-un moment apocaliptic teribil al apogeului istoriei, într-un moment când lumea a uitat de natura sa spirituală şi a renegat-o, va fi forţată să o întâlnească într-o sclipire de revelaţie brutală”. Atâta timp cât aceasta nu a avut loc şi umanitatea doarme liniştită în iluziile sale întunecate şi materialiste, numai cei aleşi, vizionarii, membrii frăţiilor secrete, Ordinul Apocaliptic sunt conştienţi, pregătind în secret venirea Ultimei Ore, „Împărăţiei Cerului”, Marele Imperiu de la Sfârşit.

                            Jean Pârvulescu nu vede în el însuşi o figură literară, ci vestitorul Imperiului Invizibil (ultima sa carte se numeşte «Steaua unui Imperiu Invizibil»), oratorul Parlamentului ocult constituit din elita mondială a „celor treji”. Pârvulescu deschide o întreagă lume paralelă, nu doar un decor de scenă a fanteziilor individuale sau reminiscenţelor. Textele sale sunt încărcate de o realitate înspăimântătoare: umorul său straniu (deseori aproape negru) atinge uneori urmele sfinte ale religiilor, dogmelor şi canoanelor, trezind în ele esenţa lor interioară, misterioasă, năpădită de spiritualitatea devastatoare a veneraţiei fetişiste. Urmând prescripţiile tantrice, Pârvulescu însufleţeşte limbajul, îl face operativ. De aceea textul sau este mai mult decât literatură. Este pronunţia magică şi denunţarea scandaloasă; este provocarea evenimentelor şi prevestirea înţelesurilor lor; este imersiunea în Ocean, în tunelurile subterane ale Ascunsului, în imperiul înspăimântător care există în fiecare dintre noi. Exact de asta Pârvulescu poate fi la fel de înspăimântător ca orice adevărat geniu: el ne studiază atent, ştiinţific din interior, din când în când trecând peste graniţa cunoscută. Un anatomist vizionar.

               

                          2.  La început a fost Conspiraţia

                            Pârvulescu răspunde clar şi paradoxal în acelaşi timp: este dual.

                            Agenţi secreţi ai Ființei şi ai Nefiinţei apar în toate sferele-cheie de control ale lumii moderne, ordonând toate procesele civilizaţiei. Generali şi teroriști, spioni şi poeţi, preşedinţi şi ocultişti, Părinţi ai Bisericii şi eretici, oameni ai mafiei şi asceţi, francmasoni şi naturalişti, prostituate şi sfinţi, artişti de salon şi activişti ai mişcării muncitoreşti, arheologi şi falsificatori – toţi sunt doar actori obedienţi ai unei piese de teatru saturată conspiraţionist şi… cine ştie ce altă identificare socială adăposteşte de fapt un Iniţiat și mai înalt?

               

                          3. Împotriva Demonilor şi a Democraţiei

                            «Steaua Imperiului Invizibil» este ultimul roman-cheie al lui Pârvulescu. În el, firele din cărţile anterioare sunt legate. Lucrarea înfăţişează o metaistorie transcendentală al cărei autor este un cronicar, în timp ce se apropie de final.

                            Iată un rezumat: Pe întreaga planetă şi, în special în Franţa şi Portugalia (de asemenea în Peru şi Mexic), locuri magice „de acupunctură” ale Vestului ocult, agenţi ai Nonexistenţei au construit piramide negre, obiecte fizice şi supra-fizice, intenţionând să sprijine direct amestecul energiilor demonice ale hoardelor de Gogi şi Magogi.

                            Acest proiect apocaliptic are un nume secret, „Proiectul Aquarius”, în concordanţă cu simbolismul astrologic, Era Aquarius, care aduce cu ea nu fericire şi armonie (aşa cum „agenţii Neființei” încearcă a convinge umanitatea), ci dezintegrare, putreziciune, haos şi moarte, „dizolvare în apele de jos” este gata să înceapă. Eroul din «Steaua Imperiului Invizibil» Tony d’Antremont înfăţişează viziunea profetică a „Epocii Aquarius” în acest fel: „Văd, împreună cu Lovecraft, ghiveciul enormelor mase spurcate, mişcându-se în valuri fără sfârşit, păşind peste ultimele structuri de cristal ale rezistenţei elitelor spirituale; contemplu în neputinţa mea extatică a deşteptării halucinante, în licărirea spumei negre, spuma neagră a dezintegrării, teroarea duhorii democratice şi organele înfricoşătoare ale acestor corpuri în convulsie, care – cu rânjet fals de curve jegoase, rânjetul de plajă californiană al anti-fasciștilor europeni, rânjetul târfelor-manechin din ferestre pâlpâind – pregătesc ultima noastră înfrângere, conducându-ne către o destinaţie pe care nici ei nu o cunosc, sau mai precis, o ştiu prea bine, pe drum sugându-ne cu poftă din măduva osoasă; asta este halucinantul sarcofag de plumb al drepturilor omului, această deversare fecal-vomitivă a Iadului, deşi spunând așa, insult Iadul”.

                            Slujitorii „Aquarius”, deschizând calea în lumea umană pentru „cochiliile” negre ale amurgului contemporan, încearcă să prezinte apartenenţa lor nenaturală ca pe o binecuvântare, ca pe o salvare, ca pe limită evoluţiei, ascunzând natura lor adevărată, Vomitto Negro (Voma Neagră), sub lozinca politică şi spirituală a „New Age” şi a „Noii Ordini Mondiale”.

                            Dar împotriva Aquarius, în care este concentrat întregul potenţial teribil,  „metagalactic” al reţelei „Neființei”, care îşi găseşte încarnarea sa finală în „Noua Ordine Mondială”, luptă reprezentanţii unui ordin secret vestic: „Atlantis Magna”.

                            În ritualul acestui ordin, un rol special este jucat de Femeie, cunoscută sub numele mistic Licorne Mordore, sau „unicornul roşu-brun”. În realitatea fizică ea poartă numele Jane Darlington. Dar adevărata persoană a acestei femei trece peste graniţele individualităţii. Mai probabil, ea reprezintă în sine o anume funcţie sacrală, împărţită între femeile ordinului, ale căror relaţii personale şi zilnice dintre ele reflectă o ierarhie ontologică de ele însele (una dintre ele corespunde spiritului, alta – sufletului, a treia – cărnii).

                            Bărbaţii ordinului, incluzându-l pe principalul personaj Tony d’Antremont, de asemenea, se pot numi cu greu individuali într-un sens strict: moartea şi adulterul ilustrează esenţa special funcţională a personajelor principale; moartea rituală a unuia dintre ei doar intensifică activităţile conspirative ale altuia sau ale soţiilor, în procesul comiterii adulterului, descoperă că în esenţă ei rămân loiali uneia şi aceleiaşi fiinţe.

                            Astfel, Atlantis Magna îşi ţese pânza continentală pentru a se lupta cu conspiraţia Aquarius. La un nivel transcendental mai înalt, o realizare tantrică ritualică de Circumstanţe Escatologice, legată de apariţia Consolatorului şi Soţiei.  Numai la acest nivel este posibil să învingi constructorii „piramidelor negre”.

                            Pregătirea şi organizarea ritualului misterios al „cercului roşu” compune partea principală a intrigii. Membrii Atlantis Magnum pentru această procedură realizează excursii simbolice, analizează texte mistice, lucrează la găsirea cauzelor adevărate ale transformărilor politice, cercetează aspecte ciudate ale istoriei familiilor antice europene, descifrează idei ezoterice (care apar ca scurgeri în presa tabloidă), trăiesc relaţii romantice şi erotice, experimentează încercări de asasinare, devin victime ale răpirii și torturii, dar întregul corp concret al captivantului romanul, aproape de genul detectivistic, este în realitate o expunere şi o clarificare neîntreruptă a realităţii vizionare a Ultimului Eveniment al Istoriei, apariţia Marelui Imperiu Eurasian, Regnum Sacrum sau Imperiul Sacru, ale cărui reflexii pot fi văzute în toate aspectele lumii moderne.

                            La nivelul politic al conspiraţiei, eroii romanului se comportă de asemenea agresiv şi decisiv. Rezistenţa spirituală la New Age, neospiritualism, pentru reprezentanţii căruia (începând cu Alice Bailey şi sfârşind cu de Chardin şi Sai Baba) Tony d’Antremont se oferă să pună în practică proiectele unor „super-Auschwitz, super-Maidanek oculte” de rezistenţă politică împotriva „Noii Ordini Mondiale”, americanismului, liberalismului, care forţează agenţii Fiinţei să ţeasă pânze de conspiraţie planetară cu participarea tuturor forţelor politice care se opun mondialismului.

                            Terorişti palestinieni, grupări subterane de neonazişti europeni, socio-revoluţionari şi membri ai „Brigăzilor Roşii”, descendenţi ai familiilor aristocratice cu o repulsie pentru „democraţie”, dorind în secret sfârşitul epocii liberale, membrii mafiei italiene, Gaullişti şi admiratori ai lui Franco, revoluţionari ai Lumii a Treia, şamani ai Americii şi Asiei, leaderi comunişti, bancheri nemţi – toţi aceştia devin participanţi la proiectul geopolitic, direcţionat către cauza finală a Imperiului Eurasia. Intrigile diplomatice, vizitele externe, discuţiile confidenţiale şi colectarea informaţiilor compun aspectele politice ale conspiraţiei ale „agenţilor Fiinţei” şi un fir narativ special al romanului, supraimpus conversaţiilor oculte şi lungilor monologuri ezoterice ale personajelor.

                            Romanul lui Pârvulescu nu urmăreşte logica tradiţională a unei povestiri finalizate.

                            Este semnificativ faptul că se sfârşeşte cu o jumătate de cuvânt la pagina 533. Întreaga intrigă precedentă vede cititorul aproape de rezultatul escatologic al războiului ocult, dar… Aici lumea literară se sfârşeşte şi, de fapt, realitatea se instalează. Majoritatea personajelor din roman sunt figuri istorice, unii dintre ei au murit, alţii încă trăiesc. Notele şi textele citate în povestire chiar există. Multe episoade şi legende repovestite nu sunt, de asemenea, inventate (deşi câteva sunt fictive). Detaliu semnificativ: majoritatea numelor menţionate sunt livrate cu datele de naştere şi a morţii.

                            După citirea «Steaua Imperiului Invizibil», se ridică o întrebare firească: ce am citit? Un roman? O ficţiune? O fantezie? Literatură suprarealistă? Sau, poate un tratat ezoteric? Sau revelaţia reală a motivului ascuns al istoriei contemporane, văzută din poziţia deplinului metafizic în întregul său volum, către cealaltă parte a halucinaţiilor, de care depind toate presupunerile banale de zi cu zi, care nu explică nimic şi sunt cât se poate imagina de departe de adevăr?

                            Jean Pârvulescu însuşi într-o dedicaţie înfrumuseţată pe un volum al cărții dat mie drept cadou, descrie romanul său: „Cele mai secrete romane, unde Dragostea Absolută îi oferă Puterii Absolute ultima sa armă şi pune bazele oculte pentru un viitor Imperiu Eurasian al Sfârşitului care va semnifica Regatul Cerului, Regnum Sanctum”. Nici mai mult, nici mai puţin.

               

                          4. Shiva cel roşu-brun

                            În timpul uneia dintre discuţiile noastre, când eu explicam înţelesul termenului „ai noştri” în terminologia politică rusească, Pârvulescu, iluminat, mi-a arătat un roman din perioada sa de început (în anii ‘70) unde a folosit providenţial acelaşi termen într-o manieră uimitor de asemănătoare. „Ai noştri” pentru el erau membrii „Conspiraţiei Fiinţei”, reţea secretă de agenţi de influenţă care sunt uniţi printr-un scop comun ocult dincolo de dezacordurile politice şi care rezistă civilizaţiei cosmopolite şi profane stabilită pe planetă.

                            Mai mult decât atât, prietenii mei italieni mi-au trimis o copie a articolului lui Pârvulescu de la sfârşitul anilor 60, în care vorbea despre „eurasianism”, proiectul geopolitic al Blocului Continental, despre necesitatea alianţei ruso-germane (reanimarea pactului Ribbentrop-Molotov), şi chiar despre necesitatea reapropierii dintre roşii şi cei bruni într-un front unit, revoluţionar, anti-mondialist! Ce ciudat că textele acestui om fascinant – populare doar ca lucrări literare şi provocând un zâmbet condescendent tradiţionaliştilor „academici” – cu o clarviziune aproape profetică, descriu cu un avertisment, ce devine fapt politic abia în ultimii ani, departe de Europa, în Rusia… Toate acestea sugerează meditații profunde privind adevărata natură a geniului literar.

                            De fapt, cine ești tu, domnule Pârvulescu, commodore Altavilla?

                            Oricine ar fi Jean Pârvulescu, este fără îndoială „roşu-brun” (n.t.: “natbol”, național-bolșevic – roșu-brun este culoarea național-bolșevismului), fie și numai fiindcă simpatiile sale merg către o misterioasă figură feminină, numită de anumite societăţi secrete reale „Unicornul roşu-brun”, Licorne Mordore. Dar trebuie subliniat faptul că cuvântul franţuzesc „mordore” înseamnă, mai precis „roşu-brun cu auriu sau cu tentă aurie”. Dincolo de termenul dispreţuitor şi peiorativ „roşu-brun”, care a fost mult timp folosit pentru a eticheta cele mai interesante forţe politice din Rusia, există o nuanță regală a acestei culori – ca o încoronare escatologică finală cu Aurul Alchimic al marii Revoluţii Eurasiene continentale, pe care o pregătesc și o implementează „ai noștri”, agenții deplin conspirați sau vizibili ai „Ființei”.

                            Dar și un alt personaj al tradiţiei sacre mai este reprezentat de această culoare. Vorbim despre zeul hindus Shiva, liturgic numit „cel roşu-brun” şi „înspăimântător”. Personalitatea acestui zeu este apropiată de elementul nostru cel roşu-brun.

                            Da, acest element este înspăimântător şi devastator în manifestarea sa exterioară. Dar este exact Shiva cel terifiant, roşu-brun, care serveşte ca protector al misterului Eternităţii, deschizând în perfecţiunea sa momentul Sfârşitului Timpului, negând cu aparenţa sa teribilă începutul „Erei Aquarius”.

                            Shiva cel roşu-maron – este gardianul tradiţiei Iubirii sacre, Tantra. Aceasta este tantra căreia Jean Pârvulescu îi dedică una din primele sale cărţi, «Coroana milostivă a Tantrei».

                            Agenţii Continentului intern s-au trezit. Deja apare pe cerul nocturn al civilizaţiei noastre dezgustătoare o Stea magică vestind apropiata transformare a Internului în Extern. Aceasta este Steaua unui Imperiu Invizibil, Imperiul lui Jean Pârvulescu.

              Aleksandr Dughin,

              Moscova, 20 august 1998” 

              1  https://www.aktual24.ro/cine-a-fost-daria-dughina-noi-dughinii-suntem-pe-calea-adevarului-in-lupta-impotriva-globalismului-sustinea-hegemonia-rusiei-asupra-lumii/

              2  https://anonimus.ro/2014/08/steaua-imperiului-invizibil/

              3  http://www.contrelitterature.com/archive/2008/01/25/jean-parvulesco-le-secret-de-la-romance.html?fbclid=IwAR2_uHD5ufhZMiMl7QwJbJFwXlc2XiexFx44vdzgQ6fRt2RHXhvrTzY8dWU

              4 https://calinmihaescu.wordpress.com/2011/10/18/steaua-imperiului-invizibil-despre-jean-parvulescu/

              5  https://moldova.europalibera.org/a/28464988.html

              6  https://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasia

              7  https://ro.frwiki.wiki/wiki/Jean_Parvulesco

              8  https://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_nou%C4%83_sute_optzeci_%C8%99i_patru_(roman)

              9  https://anonimus.ro/2013/01/marele-razboi-al-continentelor-de-aleksandr-dughin/

              1...1.2471.2481.249...5.869Pagina 1.248 din 5.869

              ULTIMELE ȘTIRI