Asa cum este definit de Legea 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, malpraxis inseamna eroarea profesionala savarsita în exercitarea actului medical sau medicofarmaceutic generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Cuvantul este des folosit in ultimii ani, cazurile de reclamatii la adresa personalului medical s-au inmultit, insa cei trasi la raspundere de organizatiile profesionale pot fi numarati pe degete.
Chiar daca greseala este atat de evidenta incat nu poate fi trecuta cu vederea, verdictele date initial in cazurile de malpraxis, pentru linistirea reclamantilor, sunt anulate dupa luni sau ani de „ancheta” de organismele superioare cu competenta in domeniu. La Colegiul Medicilor Bacau (CMB), de exemplu, anul trecut s-au depus 23 de plangeri impotriva a 31 de doctori, la care s-a adaugat un litigiu. Cu cele 6 cazuri ramase nerezolvate in 2010 s-a ajuns la un total de 30 de dosare pentru Comisia de Jurisdictie. Au fost finalizate 19 dosare, 17 dintre acestea fiind transmise Comisiei de Disciplina a CMB, unul, Casei de Asigurari de Sanatate, iar unul catre o firma privata care reclamase modul de acordare a unui concediu medical. „In dosarele finalizate s-au propus 4 mustrari, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, presedintele CMB. S-a observat ca a crescut numarul reclamatiilor, dar si gravitatea celor sesizate.”
Anchete indelungate
Din cele 17 dosare primite de Comisia de Disciplina de la Comisia de Jurisdictie, s-au finalizat 10. A fost decisa aplicarea unei sanctiuni disciplinare, dar nu pentru culpa medicala, ci pentru neindeplinirea punctajului obligatoriu de educatie medicala continua. Cele 10 dosare finalizate au fost trimise la Comisia Superioara de Disciplina de la nivelul Colegiului Medicilor din Romania. „Ni s-a reprosat durata mare a cercetarii dosarelor, a mai spus dr. Stanga. E necesara o procedura complicata. Se cer copii dupa documentele medicale, partile sunt invitate la audieri si nu se pot prezenta intotdeauna atunci cand sunt programate sau nu prezinta toate documentele solicitate. Apoi, solicitam prezenta unor experti care trebuie sa se pronunte in dosar.” La nivelul Colegiului Medicilor s-a observat ca pacientii si apartinatorii acestora reclama in general calitatea serviciilor medicale, comportamentul si modul de comunicare al medicilor.
Colegiul se autosesizeaza
Colegiul Medicilor nu declanseaza anchete doar in urma reclamatiilor. Uneori se autosesizeaza in legatura cu unele cazuri, in special din presa. Anul acesta, la CMB a inceput o ancheta in cazul unei fetite din comuna Racaciuni, care a decedat ca urmare a rabiei de care s-a imbolnavit dupa ce a fost muscata de un caine. „Desi familia nu a depus la noi o sesizare, am decis sa ne implicam, a declarat dr. Stanga. Dosarul a ajuns la Comisia de Disciplina.”
Expertul ii „termina” pe reclamanti
Colegiul Medicilor nu este singura organizatie careia pacientii sau apartinatorii lor nemultumiti de serviciile medicale se pot adresa. Comisia de malpraxis de la Directia de Sanatate Publica ar trebui sa fie o alternativa, numai ca regulamentul de functionare a acesteia este menit sa-i descurajeze pe reclamanti. Astfel, o persoana care depune o plangere impotriva unui furnizor de servicii medicale trebuie sa suporte costul unei expertize, suma care depaseste posibilitatile multora dintre noi. „In ultimii doi ani am avut doar doua sesizari la comisie, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al institutiei si presedinte al comisiei. Una era impotriva unui chirurg plastician, iar cealalta contra unui medic dentist. Potrivit regulamentului, am solicitat serviciile unui expert din alta zona a tarii. Reclamantii au refuzat sa plateasca serviciile acestora desi, daca ar fi avut castig de cauza, si-ar fi recuperat banii. In aceasta situatie, am inchis dosarele.” Pacientul care si-a reclamat dentistul, de exemplu, ar fi trebuit sa plateasca 3.000 de lei pentru serviciile expertului, prea mult pentru veniturile sale si comparativ cu costul protezei dentare care il nemultumea (1400 de lei). Reclamantul nu avusese succes nici la Colegiul Medicilor Dentisti si, convins fiind de povestea cu corbii care nu-si scot ochii, nu a vrut sa riste.
Farmacistii nu au plangeri
Si farmacistii au propria organizatie profesionala, dar reclamatiile catre aceasta sunt foarte rare. „Acum 2-3 ani mai primeam sesizari, dar in ultimul timp nu s-a mai intamplat, ne-a declarat Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau. Oricum, nici in cazul reclamatiilor primite nu a fost cazul sa dam sanctiuni.” Potrivit presedintelui Colegiului Farmacistilor, pacientii au reclamat, in general, preturile care li se pareau prea mari pentru anumite medicamente sau modul de compensare. „Pacientii aveau dreptate sa fie nemultumiti ca plateau mai mult pentru un medicament decat ultima data cand isi luasera reteta compensata, dar aceasta nu depinde noi. Nu farmacistii stabilesc pretul de referinta (cel pe care il deconteaza Casa de Asigurari – n.r.) sau modul de compensare.”
Zero investitie, profit maxim
Incepand din 2003, unitatile sanitare si tot personalul medico-sanitar al acestora sunt obligati sa incheie asigurare de malpraxis. Polita are valabilitate anuala, iar valoarea primelor de asigurare si a sumei asigurate difera de la asistenti la medici, de la o specialitate la alta si intre unitatile sanitare. „Pentru un asistent medical, asigurarea de malpraxis costa 2 euro pe an si este suportata de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul Sindicatului Sanitas. Pana acum 2 ani, costurile erau acoperite de sindicat.” Numai in spitalele bacauane sunt 2100 de asistenti medicali, ceea ce inseamna ca firmele de asigurari incaseaza anual peste 4000 de euro, fara sa fi platit vreodata vreo despagubire unui pacient. Mai trebuie luati in calcul asistentii din cabinetele private, care nu sunt membri Sanitas, dar care sunt obligati sa incheie asigurare de malpraxis daca angajatorul lor intra in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Polita de asigurare este unul dintre documentele care nu poate lipsi din dosarul de contractare. Daca pentru asistenti asigurarea are un pret aproape simbolic, pentru unii medici poate depasi 1000 de euro pe an (in specialitatile cu risc major, cum ar fi cele chirurgicale). Nici pentru acestia, firmele nu au scos bani din buzunar, la nivel national fiind achitate despagubiri doar in cateva cazuri celebre de malpraxis.
Propuneri interesante
Noul proiect al Legii Sanatatii, supus acum dezbaterii publice, vine cu noutati si in domeniul malpraxisului. Astfel, asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si furnizorul de servicii medicale (spitale, farmacii, laboratoare de investigatii medicale, cabinete medicale, medici, asistenti si alt personal medico-sanitar). Pentru prima data se prevede ca pacientul va putea primi si despagubiri morale, nu doar materiale. De aceasta data se stabilesc si termene clare in care pacientul va fi despagubit si, tot in premiera, se va propune intai rezolvarea neintelegerilor pe cale amiabila.
Romania este singura tara din Europa care nu are, in legislatie, solutia intelegerii amiabile in cazul acuzatiilor de malpraxis. In cei 10 ani de cand s-a introdus asigurarea de malpraxis, s-au acordat doar 5 despagubiri pentru pacienti sau rude ale acestora, si toate in urma unor actiuni in instanta.
Personalul medical care nu incheie asigurare de malpraxis sau se asigura sub limita minima stabilita risca sa piarda dreptul de libera practica. Unitatile sanitare care procedeaza astfel pot fi inchise.
„Medicii sunt tot mai interesati de programele care au ca subiect malpraxisul. In Bacau s-a derulat mai intai un curs pentru medicii de familie, foarte util. Ulterior au fost organizate doua cursuri gratuite, cu fonduri europene, pentru specialitati chirurgicale si anestezie-terapie intensiva. Medicii chiar au participat la cursuri, fiind constienti ca invatand ce inseamna tehnica defectuoasa a actului medical se protejeaza pe ei, dar isi protejeaza si pacientii.”
Dr. Elena Antoaneta Stanga, presedinte Colegiul Medicilor Bacau
Doua dintre cele mai grave cazuri cercetate in ultimii ani de Colegiul Medicilor s-au inregistrat anul trecut in Spitalul Judetean de Urgenta. Numitorul comun al acestora a fost un medic de chirurgie plastica. In primul caz a fost vorba despre o femeie ranita intr-o explozie, tratata in SJU 10 zile, transferata la Bucuresti, unde a decedat dupa 2 zile. In al doilea caz, colegiul a analizat situatia in care un tanar ranit intr-un accident feroviar a fost transferat la o clinica in care a ajuns prea tarziu pentru a-i fi salvat bratul.
Doina Mincu
