În M.O. nr. 15 din 10 ianuarie 2020 a fost publicată o nouă hotărâre CEDO de condamnare în Cauza Antohi împotriva României. În speţa sus pomenită nu se discută despre vinovăţii ci despre proceduri.

Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de reclamant sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare, înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Pe parcursul procesului, reclamantul a fost asistat de avocat ales. Audierile s-au desfăşurat la Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în faţa unui complet format dintr-un judecător unic, complet care s-a schimbat în mod repetat. Instanţa a audiat 27 de martori din dosar, un expert financiar cu privire la obiecţiile ridicate de reclamant referitoare la raportul de expertiză financiară. De asemenea, instanţa a respins cererea reclamantului de a audia 3 martori propuşi de inculpat, doi dintre aceştia fiind audiaţi anterior, întrucât, a precizat instanţa, existau suficiente elemente de probă în dosar pentru ca reclamantul să îşi susţină apărarea. Judecătoria a mai respins si cererea reclamantului de a i se permite să dea un supliment de declaraţie şi a considerat că nu existau elemente noi care să necesite o alta audiere.

13 ani de închisoare

Reclamantul a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru delapidare, înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată şi a fost obligat la plata de despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat ca urmare a faptelor sale. Inculpatul a declarat apel împotriva hotărârii. Potrivit acestuia, printre altele, compunerea completului format dintr-un judecător unic, care a examinat cauza sa la instanţa de fond, s-a schimbat în mod repetat . Prin urmare, judecătorul care l-a condamnat nu era cel care îi audiase în mod nemijlocit pe el şi pe martori. În plus, judecătoria a respins cererea acestuia de a-i audia pe martori.

Curtea De Apel respinge

La Curtea de Apel Bucureşti, în complet format din doi judecători, reclamantul audiat cu privire la acuzaţiile care au fost aduse împotriva sa, a recunoscut că a săvârşit infracţiunile de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cu toate acestea, a declarat că nu intenţionase să cauzeze vreun prejudiciu prin comiterea înşelăciunii. În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, a recunoscut, de asemenea, că şi-a însuşit anumite sume de bani pentru a achita o datorie, întrucât era şantajat de un creditor. Reclamantul a semnat declaraţia sa şi a certificat faptul că a citit-o şi că este de acord cu conţinutul acesteia. Curtea a respins cererea reclamantului ca expertul financiar, şi alţi 9 martori să fie reascultaţi. S-a reţinut că aspectele care puteau fi dovedite de mărturiile expertului şi ale martorilor au fost deja acoperite de alte elemente de probă care au fost depuse la dosar, în special înscrisuri şi alte declaraţii. Instanţa a luat notă de declaraţia reclamantului potrivit căreia solicita depunerea de noi probe la dosar, întrucât intenţiona să dovedească faptul că nu fusese administrator şi că, prin urmare, nu ar fi putut săvârşi infracţiunea de delapidare. Curtea De Apel a respins apelul reclamantului, reţinând că, modificările aduse completului format dintr-un judecător unic nu au adus atingere dreptului la apărare al reclamantului, inclusiv dreptului acestuia de a prezenta probe în faţa unui judecător.

CEDO constată…

În aceste circumstanţe, cauza a ajuns în faţa judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamantul invocând Art. 354 alin. (2) şi (3) din noul Cod de procedură penală, care prevede că un complet de judecată trebuie să rămână acelaşi pe tot parcursul judecării cauzei. Când acest lucru nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor. După începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor. În speţă, Curtea a observat că judecătorul care l-a condamnat pe reclamant l-a audiat doar pe expertul financiar şi nu a audiat în mod nemijlocit nici reclamantul, nici martorii. Iar judecătorul care a fost implicat iniţial în proces şi care a audiat reclamantul şi pe martori pe fond nu a rămas să continue examinarea cauzei.

…și decide

În aceste circumstanţe, Curtea Europeană a considerat că schimbarea componenţei completului instanţei de fond dar şi faptul că, ulterior, instanţa de apel nu a ascultat direct martorii echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a subliniat că, în cazul în care, precum în speţă, o persoană a fost victima unui proces derulat cu încălcarea cerinţelor prevăzute la art. 6 din Convenţie, un nou proces sau redeschiderea procedurii, la solicitarea persoanei interesate, reprezintă, în principiu, o modalitate adecvată de reparare a încălcării. În această privinţă, Curtea a precizat că, dacă doreşte, reclamantul poate solicita redeschiderea procesului în temeiul art. 465 din Codul de procedură penală. Curtea a mai obligat statul Român să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 4.000 EUR (patru mii euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral.

Jr. Adrian M. Ionescu