Irina Stefura: “Sunt doar un om care considera esential respectul fata de meserie, familie si celalalt”

Profesor Irina Stefura. Dascal, indrumator, mama, diriginte, coordonator de proiecte, sotie, fiica, bursier, mereu in cautare de nou, de informatie. Un om complet, implicat, dedicat, care a avut amabilitatea de a ne dezvalui o parte din secretul motivatiei ce o tine alaturi de elevi. Este cadri didactic titular la Catedra de Limba engleza din Colegiul National Catolic “Sf.Iosif” din Bacau. Aici si-a vazut implinit visul din copilarie. Au trecut de atunci deja 12 ani.

Dialogul a inceput direct. “De ce profesor? De ce limba engleza? De ce …?” Raspunsul a venit imediat, iar gândurile profesorului din fata mea au fugit, inevitabil (asa cum ma si asteptam, nici acum nu-mi explic de ce?), la copilarie. La acel moment când esti intrebat “Ce vrei sa faci când vei fii mare?”. “M-a intrebat acum câteva saptamâni o eleva de clasa a-IX-a daca, pe când eram copil, am avut un vis (râde, n.r.).

I-am raspuns sincer ca da si ca mi l-am indeplinit. In clasa a VIII-a, pe când eram eleva la Scoala Generala nr. 4, am fost intrebata la ora de dirigentie ce imi doresc sa devin. Raspunsul meu a venit repede si fara ezitari: profesor de limba engleza. Dragostea pentru acest obiect a aparut inca din primele ore de limba engleza din clasa a V-a. Port mereu in minte si in suflet un gând de recunostinta pentru doamna profesoara Florenta Popa (in prezent profesor la Colegiul National “Vasile Alecsandri”), cea care a fost prima meu dascal de limba engleza. Orele dumneaei erau altfel, aveau ceva occidental si, da, spun sincer acum ca datorita dumneaei am iubit aceasta limba la prima vedere”, a deschis discutia profesorul Irina Stefura.

“Astazi, profesor fiind, deci cu visul din copilarie indeplinit, pot sa inteleg prin prisma propriei experiente de viata, cât de important este omul care te invata ceva si, mai ales, cât de important este modul in care incearca sa faca acest lucru. De aceea cred cu tarie ca un profesor trebuie sa stie sa se faca placut atât ca om cât si ca educator in clasa: ca om, prin atitudine, ca educator, prin siguranta de sine, deci prin pregatire.”

Dupa scoala generala, au urmat anii de liceu – Liceul “George Bacovia” (actual Colegiul National “Ferdinand I”). A fost un pas important pentru devenirea sa. Studiind in cadrul profilului uman, sectia bilingv-engleza, i-a fost usor sa descifreze, sa-si insuseasca si sa aprofundez tainele limbii engleze.

“Ca am avut profesori care ne-au facut sa iubim si sa cunoastem limba engleza e o certitudine dovedita de faptul ca cei mai multi dintre absolventii acestui profil, generatia 1997, fac uz de cunoasterea limbii engleze zilnic in meseria pe care o practica: unii in scoli sau universitati, altii, la Parlamentul European sau in domeniul traducerilor, altii ca profesori pe aceasta disciplina scolara”, spune cu mândrie.

A facut parte din ultima generatie care a sustinut examen de admitere la facultate si crede ca renuntarea la acest examen a reprezentat inceputul declinului pentru o parte a sistemului universitar. “Pentru a fi admis la universitate trebuia sa fii foarte bine pregatit. Nu se concepea ca cineva care trecea acest examen sa mearga la facultate pentru a se familiariza cu notiunile de baza ale unei limbi straine. Un student la limbi straine trebuia sa stapâneasca deja foarte bine toate aceste notiuni. Din pacate am cunoscut absolventi de Litere din generatii recente care erau mai slab pregatiti decât erau cei din generatia mea la absolvirea liceului”, explica.

Studenta la Litere si Stiinte

Dupa liceu la profil uman, a urmat aproape firesc Facultatea de Litere si Stiinte, sectia limba si literatura engleza – limba si literatura franceza, la Universitatea Bacau, absolvita in anul 2002. “Nu vreau sa mentionez note si rezultate, dar voi spune ca mi-a placut intotdeauna sa am rezultate bune si ca acestea sa vina mereu ca urmare a muncii depuse. Detest idea de nepotism, pile si altele de acest gen.

Irina Stefura POZE (5)

Nu voi putea respecta niciodata o persoana care se afla intr-o anumita pozitie, intr-o anumita organizatie din cauza altor factori decât munca si efortul personal. Si mai putin respect am pentru acei profesori care merg la examene si incearca sau se asteapta sa fie lasati sa triseze. Astfel de oameni nu si-au inteles nici misiunea, nici statutul. Sunt convinsa ca pentru ei munca in invatamânt este doar un refugiu si nu poate reprezenta decât corvoada de zi cu zi. Nu incerc sa afirm ca toate examenele profesorilor sunt relevante pentru munca lor la catedra, dar aceasta nu justifica actiuni nedemne de tipul copiatului”, spune transant.

A intrat in sistem, cu media 9.55

Ultimul astfel de examen l-a sustinut in urma cu doi ani, in 2011, când a obtinut gradul didactic II. Dar cel mai important examen de acest gen, primul din cariera sa de profesor, il considera a fi cel sustinut in anul 2002, dupa absolvirea facultatii. Atunci obtinut media 9.55 la concursul national de titlarizare in judetul Bacau. “A fost o confirmare a muncii de pâna atunci, o incurajare pentru munca la care ma angajam si obtinerea unui statut pe care m-am simtit obligata sa-l confirm, ulterior in timpul fiecarei ore pe care aveam sa o tin”, marturiseste. In urma acestui concurs a devenit profesor titular la Liceul Teologic Romano-catolic “Sf. Iosif” Bacau (in prezent Colegiul National Catolic “Sf. Iosif” Bacau).

De 12 ani in acelasi liceu

Au trecut de atunci aproape 12 ani. “Intr-o societate in care libertatea inca mai este deseori inteleasa ca nevoia de a incalca regulile sau ca lipsa efectiva a regulilor, aceasta scoala poate parea rigida. Insa, dimpotriva, este un liceu teoretic in care elevul invata sa-si iubeasca si sa-si pretuiasca libertatea, sa inteleaga importanta alegerilor in viata.

Aici, formarea pe care o propunem este una completa si cuprinde trei aspecte: formare intelectuala, umana si spirituala; adica tot ce ii trebuie unei persoane pentru a se numi cu adevarat OM. Vreau sa mentionez ca sunt mândra de colectivul din care fac parte. Nu voi preciza decât ca acest colectiv, format din profesori si preoti deosebiti, a reusit sa duca si sa mentina scoala la un procent de promovare a bacalaureatului de peste 90 la suta. Iar acest lucru se datoreaza lor si elevilor care le-au urmat sfaturile, fara scoala paralela a meditatiilor si pornind de la medii de admitere in clasa a IX-a modeste comparativ cu alte colegii din judet, cu rata de promovare similara.

Irina Stefura POZE (7)

Asadar, Colegiul Catolic este o scoala in care fiecare se straduieste sa isi faca treaba cu seriozitate si cât mai bine, in care calitatea actului didactic primeaza. Un act didactic de buna calitate se poate realiza numai daca profesorul reuseste sa isi puna in slujba elevului toate cunostintele de ordin stiintific si uman. Personal, consider ca nu poti spune niciodata «Gata! Stiu destul!…» atunci când esti profesor. Mereu caut sa fiu la curent cu noutatile, sa aflu, sa stiu mai multe”, explica, pe un ton care arata siguranta, care tradeaza emotia frumoasa de a te darui, de a fi dascal, dar si bucuria ca, da, “faci ceva” pentru elev, pentru cel pe care il indrumi si il educi.

S-a specializat la cursuri si conferinte pentru profesorii de limba engleza

A urmat cursurile de masterat in domeniul comunicarii, a participat la numeroase conferinte si seminarii pentru profesori de limba engleza si, cel mai important, a participat la trei stagii de formare in Marea Britanie. In anii 2006, 2010 si 2013 a accesat fonduri europene prin programul de formare continua pentru cadrele didactice Comenius derulat prin intermediul Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale.

“Programele europene pentru invatamânt au reprezentat si reprezinta o gura de aer proaspat pentru invatamântul românesc. Mii de profesori au avut sansa sa urmeze cursuri de perfectionare in alte tari europene si mii de elevi au avut sansa sa inteleaga si sa vada cu ochii lor ce incepe acolo unde se termina spatiul românesc. Pentru unii aceasta a insemnat o schimbare radicala de mentalitate, pentru altii inceputul indeplinirii unui vis sau inceputul unui drum in viata altfel decât au crezut ca ar fi posibil”, mai adauga.

Trei burse de perfectionare in Marea Britanie

Pâna acum a reusit sa accese trei burse individuale care i-au oferit ocazia sa studieze câte 2 saptamâni in Marea Britanie – in Norwich (2006) si Londra (2010, 2013). “Aplicatiile mele pentru parteneriate multilaterale Comenius nu au avut inca succes, dar sunt convinsa ca in curând voi reusi si in acest sens.

Asta nu inseamna ca elevilor mei nu le-am facilitat drumul spre Europa. Incerc sa ii implic in diverse activitati extrascolare si proiecte de voluntariat. Cel mai drag sufletului meu este proiectul inceput in aprilie 2012, impreuna cu elevii de la clasele de seminar, din cadrul colegiului. Este un proiect de voluntariat in favoarea persoanelor de vârsta a treia, prin care tânara generatie a fost pusa in legatura directa cu generatia oamenilor cu experienta vietii. Cu o parte dintre activitatile proiectului am participat la editia 2012-2013 a concursului «Euroscola», organizat de Parlamentul European.

Irina Stefura POZE (6)

Proiectul nostru a fost printre cele câstigatoare si in februarie 2013 am fost invitati la sediul Parlamentului European din Strasbourg, pentru a participa la una din cele 12 zile «Euroscola» de peste an”, a mai declarat. Era a doua oara când se afla printre câstigatori si când onora aceasta invitatie, dupa ce si in 2011 avusese parte de o experienta similara, cu un alt proiect, pe o alta tema. La ambele editii, elevii sai s-au facut remarcati, fie prin calitatile in materie de utilizare a limbilor engleza si franceza, fie prin calitatea, originaliatea si pertinenta ideilor exprimate si a intrebarilor adresate.

“George Enescu – geniu european al muzicii universale”. De la acest titlu a pornit calatoria profesorului Irina Stefura, impreuna cu elevii sai, spre Parlamentul European. Editia din 2010 – 2011 a programului “Euroscola” a avut ca tema de concurs identificarea unui obiectiv sau a unui obiect de patrimoniu din România legat de o personalitate din tara noastra care si-a desfasurat activitatea in relatie cu personalitati din alte tari europene. Alaturi de prof. Daniela Floares (limba franceza) si sprijiniti de directorul scolii, pr. dr. Anton Saboanu s-a realizat un proiect care s-a clasat pe locul 4 din 56 de licee candidate din toata tara in urma unei documentari temeinice si a unei vizite la centrul de la Tescani. A fost o experienta de neuitat, care a fost “parafata” de un certificat de participare semnat de Presedintele Parlamentului European.

“Tinerii din ziua de azi sunt frumosi”

“Pentru elevi, dupa cum ei insisi declara, a fost o experienta unica, o experienta pe care o vor pastra mereu in inima, poate cea mai marcanta din perioada liceului. Desi fac parte dintr-o generatie criticata si pusa la zid, multi dintre tinerii de azi sunt tineri frumosi, care imi dau speranta pentru viitor”, afirma cu drag.

E diriginta unei clase a XI-a si spune ca mereu e mândra de fiecare generatie, de fiecare elev, de fiecare clasa pe care o coordoneaza. Sunt copii, mai adauga, care, se implica cu aceeasi pasiune in vizite la micutii de la Scoala Speciala, in plantarea de flori, in voluntariat in favoarea altor copii care au nevoie de ajutor la scoala sau in organizarea de spectacole, excursii ori petreceri. “Sunt calzi, atenti si interesati de cei din jur. Cred ca sunt argumente suficient de puternice in favoarea generatiei tinere, nu?”, ma intreaba retoric.

Impliniri, dar si regrete

Se simte un profesor implinit. “Dar nu unul deosebit. Am reusit multe, dar nimic extraordinar. Ca mine sunt mii de alti profesori si toti merita respectul societatii. Am totusi un gând care ma amaraste adesea. Simt ca a fi profesor in Romania e o imagine perimata, un fapt coborât in derizoriu de o mare parte a societatii”, spune trist.

De aceea nu poate accepta ideea ca unii profesori buni parasesc sistemul si ca cei ramasi sunt cei fara alternativa. “Nu neg ca exista si o astfel de categorie printre profesori, insa majoritatea dintre noi suntem oameni care am simtit vocatia pentru aceasta meserie, carora chiar ne place ceea ce facem, care ne straduim zi – si de multe ori noapte, pentru a fi performanti. Recunosc, de asemenea, ca fiecare din participarile la cursurile din Marea Britanie mi-a provocat trairi paradoxale: pe de o parte fericirea de a constata ca sunt cel putin la fel de bine pregatita ca orice alt profesor de limba engleza din lume si, pe de alta parte, umilinta de a constata ca sunt cel mai prost platit profesor din grup si ca am la dispozitie, la fel ca toti colegii mei din sistemul de invatamânt românesc, o baza materiala minima cu care trebuie sa pot performa”. Impliniri si regrete. Nimic mai mult. Si un vis din coplilarie devenit realitate.

“Cunoasterea limbii engleze in anul 2013 nu mai este un moft, ci o necesitate. Este aproape imposibil sa nu te lovesti, mai devreme sau mai târziu, de nevoia de a cunoaste o limba straina, nu doar la scoala, ci, mai ales, in viata. Este mesajul principal pe care il transmit cu regularitate elevilor mei, pentru ca ei sa nu il primeasca doar atunci când este deja prea târziu.”

“Cred atât de mult in neprevazut incât evit sa imi fac planuri. Am insa dorinte. Imi doresc sanatate pentru mine si familia mea, imi doresc ca cei doi copii ai mei sa aiba sansa sa creasca intr-o societate in care se va ajunge la recunoasterea adevaratelor valori, in care nepotismul si spaga vor fi evenimente rare, in care performanta profesorului va sta in implicarea lui totala, in munca de la catedra si nu in numarul de documente din dosarul personal, in care banul va fi doar un mijloc si nu un scop al tuturor actiunilor individului, in care fiecare om va avea sansa la o viata decenta si demna!”

“Stagiile din capitala Regatului Unit al Marii Britanii au reprezentat o cu adevarat o experienta unica rezultata din alchimia unei bai de limba cu o alta de cultura si, evident, cu una de mentalitati europene. Alaturi de alti profesori de limba engleza am învatat lucruri noi despre limba engleza actuala, despre noi abordari în predarea acesteia si, desigur, despre elevii din alte tari”

Alte articole