Într-o după-amiază senină de august, Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din satul Hemeiuș, județul Bacău, a fost martora unei bucurii deosebite. În fața credincioșilor adunați, Leiz Carla, o tânără din Filipine, a primit Taina Sfântului Botez, oficiată de părintele Andrei-Ioan Antal.
Momentul nu a fost doar unul liturgic, ci o adevărată trăire duhovnicească. Părintele mărturisește cu emoție cum tânăra a simțit, în timpul scufundării în apa botezului, o prezență tainică, pe care a descris-o drept mâna lui Dumnezeu întinsă către ea. „Nu eu eram cel care o botezam cu adevărat, ci o altă prezență – sfântă și nevăzută – a lucrat atunci”, spune părintele Andrei.
După ieșirea din apă, Leiz a izbucnit într-un plâns de bucurie, un semn al harului primit. Mai târziu i-a mărturisit părintelui: „L-am simțit pe Dumnezeu cum m-a prins de mână în apa botezului”.
Cine este Leiz Carla?
Drumul lui Leiz spre Ortodoxie a început dincolo de mări. Ajunsă în România pentru a lucra într-un restaurant cu specific asiatic, tânăra s-a îndrăgostit atât de locul de muncă, cât și de viitorul ei soț, un român pe care l-a cunoscut prin intermediul rețelelor de socializare.
Comunitatea filipineză din București i-a oferit sprijin, dar curiozitatea legată de credința soțului a făcut-o să caute mai mult. „Nu era un practicant ortodox în sens deplin, dar manifesta o reală deschidere față de cultura și spiritualitatea românească”, povestește părintele Andrei.
Astfel, întrebările au dus-o pe Leiz la articolele Basilica.ro, acolo unde a citit mărturii ale altor convertiți din întreaga lume – din Brazilia, Lituania sau Africa de Sud.
De la întrebări la rugăciune
Catehizarea a început online și a continuat față în față. Teme profunde, precum învățătura despre Sfânta Treime și Sfintele Taine, au devenit pentru Leiz punți spre înțelegerea credinței ortodoxe.
Într-un moment de căutare interioară, părintele i-a oferit un răspuns simplu: rugăciunea inimii. „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” a devenit pentru ea o respirație duhovnicească. A început să o rostească la muncă, pe drum sau acasă, simțind o pace nouă în suflet.
Greutăți și descoperiri
Cel mai dificil moment din cateheză a fost, după cum spune părintele, explicarea învățăturii despre Maica Domnului. Dincolo de bariera limbii, discuțiile au ajuns până la semnificația stelelor de pe icoane, simbol al pururea-fecioriei. „A fost o cateheză cum rar mi-a fost dat să am, chiar și cu ortodocși născuți în România”, recunoaște preotul.
Explicațiile patristice – precum analogia luminii care trece prin sticlă – au sprijinit înțelegerea, dar decizia de a primi botezul nu a venit din logică, ci dintr-o trăire directă: credința.
Ziua cea mare
În biserica din Hemeiuș, Leiz a fost primită în comunitatea ortodoxă cu rugăciuni și lacrimi de bucurie. Alături de soț, de familia lui, de nași și de credincioși, și-a mărturisit noua viață în Hristos.
„Sunt fericită că această zi s-a întâmplat. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a călăuzit aici și tuturor celor care m-au sprijinit”, a spus Leiz.
Cu o inimă plină de recunoștință, ea promite să rămână statornică în rugăciunea care i-a schimbat viața: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”.
