28 martie 2024
ReportajMestesuguri uitate si reinviate / Plantele care dau culoare vietii

Mestesuguri uitate si reinviate / Plantele care dau culoare vietii

Revenirea la traditie, la mestesugurile populare, la natura, acestea ar fi comandamentele taberei de la Tescani. Patru studenti, un biolog si un profesor universitar cutreiera dealurile de la Tescani pentru a colecta plante tinctoriale, plante care, supuse unor procese naturale, dau culoare. Prin macerare, presare, fierbere, din plante se obtin esente de diferite culori, care sunt folosite la vopsirea materialelor textile. .

O activitate mai putin obisnuita pentru studenti, dar nu si pentru cei de la Universitatea Nationala de Arte Bucuresti. La invitatia Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”, cu sprijinul Consiliului Judetean, la Sectia “Dumitru si Alece Rosetti-Tescanu George Enescu, din Tescani, s-a deschis editia I a Taberei de Cercetare Aplicata pentru studenti, cu tema “Plantele tinctoriale”. Patru studenti si un biolog (Ioana Sârbu), sub coordonarea conf. univ. dr. Daniela Frumuseanu, catedra Arte Textile, timp de 10 zile (4-14 august) au studiat si aplicat in practica vechile mestesuguri de vopsire naturala a lânii si bumbacului, a fibrelor textile naturale, cu esente de plante tinctoriale, care dau culoare.

“Acest proiect cuprinde o parte stiintifica si o parte artistica. Eu si studentii ne-am ocuapt de partea artistica, iar biologii au misiunea de a identifica plantele specifice zonei, de unde am colectat aceste plante cu valente coloristice. Pentru al treilea an consecutiv, colaborez cu biologul Ioana Sârbu. Ce vrem noi? Avem sansa de a cunoste oameni care inca mai stiu lectia trecutului, vizavi de modul de vopsire al suporturilor naturale, inul, cânepa, bumbacul, lâna. Am invatat foarte mult de la taranci, de la mesterii populari, acel “a sti sa faci”, profitând de bogatia mediului inconjurator. Apropierea de natura este benefica pentru artist, dar si pentru sanatatea omului, produsele chimice au devenit un pericol pentru fiinta umana, pentru frumos” – spune profesorul Daniela Frumuseanu.



Plantele au fost culese de pe câmp de catre studenti, coordonati de biolog, este vorba de soc, nuc, boz, sunatoare, menta, lumânarica, papadie, brusture, salcâm, coada calcului etc., dupa care au fost puse la macerare, presare sau la fiert, individual sau in compozitie. Am avut sansa sa asist la intregul proces, inclusiv cel de vopsire, care a fost o incântare, o experienta ce m-a dus in copilarie, amintindu-mi ca si mama vopsea anumite tesaturi sau lâna pura cu plante. Este o munca destul de grea, care necesita timp, rabdare, experienta, cunoastere si simt artistic. In timpul de pregatire al vopselelor, studentii fac schite, deseneaza fiecare planta folosita, care vor face parte, alaturi de produsele finale, dublate de fotografii si explicatii, din Caietul de bune practici, o carte obiect, care va fi donat muzeului, in original, si va putea fi consultata de vizitatorii muzeului.

Vernisaj la 35 de grade

Intreaga echipa a coborât din munti pe 14 august, incarcata cu darurile naturii si creatiile artistului. Dupa zece zile de cercetare aplicata, au “panotat”la Galeriile ALFA, una dintre cele mai interesante expozitii din ultimii ani. Plante, solutii, sculuri de lâna, textile vopsite natural, fotografii, obiecte si unelete folosite in mestesugul milenar de vopsire cu esente din plante tinctoriale. Cu toata caldura de afara, sala a fost neincapatoare, iar vernisajul s-a tranformat intr-o sezatoare.

“Am tinut foarte mult ca acest proiect sa reuseasca, de aceea, acum, la final, doresc sa multumesc fostei mele colege de liceu, Daniela Frumseanu, un mare artist, sufletul si creatorul a tot ceea ce vedeti in aceasta expozitie, dar si studentilor sai. Expozitia este o noutate pentru bacauani, extrem de interesanta, unica in tara, de aceea cred ca tabara de la Tescani si-a atins scopul si, de ce nu, ar putea continua si in anii urmatori, cu alta tema, tot in acel cadru mirific, care este Tescaniul” – a declarat Mariana Popa, manager de proiect, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”.

“Exista in muzeul nostru anumite piese cu semnificatie etnografica, cumparate de la Oituz, covoare, scoarte si am dorit ca prin acest proiect, sa inchidem lantul, sa aducem in atentia vizitatorilor intregul proces, de la plante, preparare, vopsire, la obiectele folosite, pâna la exponatele pe care le vedeti. Am vrut si am reusit sa scriem o poveste, o extraordinara poveste in care omul, frumosul, natura, utilul se ingemaneaza. Tot ce vedeti aici, plus alte obiecte, bacauanii le vor putea vedea, dupa 28 august, in expozitia permanenta de la Sectia de Etnografie a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” – spune
Iulian Bucur, sef sectie, critic de arta.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri