Traversăm o perioadă cu foarte multe provocări sociale și economice și trebuie să avem responsabilitatea de a ne implica cât mai mult în identificarea unor soluții viabile și de durată pentru siguranța, educația, bunăstarea și sănătatea cetățenilor. Ori tocmai aceste aspecte fundamentale ale vieții noastre sunt neglijate de coaliția de la guvernare. La nivel declarativ, guvernanții se bat cu pumnul în piept că le pasă, dar cu toții vedem și simțim efectul dezastruos al deciziilor luate de ei.
Sănătatea unui popor este fundamentală pentru o evoluție europeană modernă și coerentă. Într-o Românie extrem de divizată între mediul urban și rural, între bogați și săraci, între privilegiați și restul, deciziile din sănătate ar trebui să echilibreze bunul mers al societății. Însă, sistemul românesc este condus cu aroganță, cu lipsă de transparență și este dominat constant de incertitudini. Faptul că românii se află pe ultimele locuri în Europa atât în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale curente dar și viitoare este rezultatul unor experiențe negative repetate.
Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilități critice în sistemul nostru de sănătate. Însă, oportunitatea implementării PNRR ar trebui să reprezinte o ancoră fermă pentru decidenții guvernamentali. Dar, într-un sistem bolnav, în care abundă incompetența și politicianismul, obiective esențiale din reforma planificată și asumată prin PNRR sunt fie în mare întârziere, fie complet abandonate.
Într-un sondaj ISOP realizat în 2022 despre starea sistemului de sănătate la nivel european, România se afla pe penultimul loc în clasamentul încrederii față de sistem, iar 46% dintre concetățenii noștri consideră că nu primesc cel mai bun tratament. Principalele provocări sunt legate de costul mare și acces dificil la tratament, birocrația inutilă și excesivă, urmate de personalul insuficient și timpul de așteptare. Nimic nu s-a schimbat în ultimul an, dovadă sunt multitudinea de situații problematice semnalate în spațiul public de pacienții români. Să luăm exemplul pacienților cu cancer care au atras atenția de nenumărate ori că situația lor se înrăutățește pe zi ce trece. De la începutul acestui an, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer semnalează că, 8 medicamente extrem de importante pentru tratamentul diferitelor forme de cancer nu se mai găsesc pe piață. Ce soluții a oferit ministerul? Niciuna. Planul Național de Combatere și Control al Cancerului este adoptat de mai bine de trei luni și absolut nimic nu s-a întreprins pentru implementarea lui. Din contră, de la ministrul Rafila a ieșit o Ordonanță de Urgență care prelungește implementarea cu încă două luni.
Infrastructura spitalicească este un alt aspect deficitar în sistem. Și deși sunt resurse financiare alocate în PNRR pentru construirea unor spitale noi, modernizarea și dotarea altora, aceste jaloane înregistrează întârzieri majore. Privind spre viitor ne așteaptă foarte multe provocări ale sistemului de care trebuie să ținem cont și care, dacă nu sunt adresate corespunzător și responsabil vor exista consecințe serioase la nivelul populației: accesul echitabil la servicii de sănătate, sănătatea mintală, abuzul de droguri, boli asociate cu alimentația nesănătoasă, infecții și viruși, boli asociate cu schimbările climatice și cancerul.
Sistemul de sănătate românesc are nevoie de implicare responsabilă, de reformă integrată și mai ales de un management guvernamental mai pregătit și dedicat pentru grija față de români.
Deputat Cristian Paul Ichim
