Lista completă a propunerilor pentru noul Guvern. Programul de guvernare Bolojan 2025-2028

Ilie Bolojan a fost desemnat oficial în funcția de prim-ministru al României și a prezentat lista completă a miniștrilor și vicepremierilor propuși pentru formarea noului Guvern.

Noua formulă guvernamentală reflectă o coaliție largă, cu reprezentanți ai PNL, PSD, USR, UDMR și independenți.

Vicepremieri propuși:

• Dragoș Anastasiu (independent) – fără portofoliu

• Marian Neacșu (PSD) – fără portofoliu

• Cătălin Predoiu (PNL) – Ministerul Afacerilor Interne

• Tánczos Barna (UDMR) – fără portofoliu

• Ionuț Moșteanu (USR) – Ministerul Apărării Naționale

Miniștri propuși:

• Educație: Daniel David (PNL)

• Externe: Oana Țoiu (USR)

• Finanțe: Alex Nazare (PNL)

• Fonduri Europene: Dragoș Pîslaru (PNL)

• Sănătate: Alex Rogobete (PSD)

• Justiție: Radu Marinescu (PSD)

• Muncă: Florin Manole (PSD)

• Energie: Bogdan Ivan (PSD)

• Cultură: Demeter István (UDMR)

• Economie: Radu Miruță (USR)

• Mediu: Diana Buzoianu (USR)

• Dezvoltare: Attila Cseke (UDMR)

• Agricultură: Florin Barbu (PSD)

• Transporturi: Ciprian Șerban (PSD)

• Secretar General al Guvernului: Mihai Jurcă (PNL)

Această formulă guvernamentală marchează o încercare de echilibrare a influenței partidelor din coaliție, cu figuri atât din vechea gardă, cât și personalități noi din zona tehnocrată. Numele surpriză sunt, printre alții, Dragoș Anastasiu – antreprenor și independent, și Mihai Jurcă – propus pentru funcția de secretar general.

Urmează audierea miniștrilor în comisiile de specialitate din Parlament, iar votul de învestitură este așteptat să aibă loc în zilele următoare.

Ce-și propune alianța care va forma guvernul

După desemnarea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru și prezentarea noii formule guvernamentale, a fost făcut public și draftul Programului de guvernare 2025-2028, un document ambițios, centrat pe reformă instituțională, echilibru bugetar și eficiență administrativă. Potrivit documentului, programul propune o schimbare de paradigmă în gestionarea finanțelor publice și a aparatului de stat, cu accent pe rigoare, austeritate selectivă și digitalizare.

Cei trei piloni ai programului

1. Ordine în finanțele publice, pentru evitarea unei crize economice iminente și recâștigarea încrederii piețelor.

2. Bună guvernare, cu o administrație eficientă, depolitizată și orientată spre rezultate.

3. Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate fiscală, servicii publice moderne și eliminarea privilegiilor exagerate.

Reforma ANAF și a Ministerului de Finanțe

Una dintre măsurile centrale o constituie reorganizarea ANAF și scoaterea acesteia din algoritmul politic, alături de restructurarea profundă a Ministerului de Finanțe:

• Comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între niveluri (central și regional);

• ANAF va fi reorganizată pentru a elimina actuala structură în „silozuri” (control, colectare, trezorerie);

• Reducerea numărului de posturi de conducere și stabilirea de indicatori de performanță;

• Crearea unei unități centrale de prognoză bugetară, conectată la CNSP, INS și BNR;

• Înființarea unui centru național de răspuns fiscal, pentru tratarea unitară a solicitărilor mediului de afaceri.

Creșteri de taxe și accize

Pentru a corecta deficitul bugetar și a stabiliza economia, Guvernul propune:

• Creșterea impozitului pe dividende și profit de la 8% la 16%;

• Taxe suplimentare pe jocuri de noroc și pariuri, cu descentralizarea autorizării și colectării;

• Taxarea câștigurilor din criptomonede și bursă, a veniturilor de pe platforme social media (TikTok, YouTube, Facebook);

• Impunerea CASS pentru pensiile peste 4.000 lei;

• Creșterea accizelor cu 10% și a cotei reduse de TVA (de la 5% la 9%, pentru lemne de foc și alte bunuri);

• Eliminarea facilităților de TVA pentru tranzacții imobiliare;

• Majorarea taxelor pe proprietate, corelate cu valoarea reală a pieței – conform jalonului PNRR;

• Creșterea valorii pentru rovinietă;

• Taxarea închirierilor pe termen scurt (Airbnb, Booking) și sediu fiscal obligatoriu în România pentru firmele din e-commerce.

Lupta împotriva evaziunii și digitalizarea fiscală

Un capitol aparte este dedicat combaterii evaziunii fiscale:

• Criminalizarea evaziunii fiscale și înăsprirea procedurilor de executare silită;

• Parteneriat cu cetățenii: dezvoltarea de aplicații pentru raportarea evaziunii;

• Prioritate pentru controale în domenii vulnerabile: petrol, legume-fructe, importuri asiatice;

• Bodycam-uri pentru inspectorii antifraudă și vamali;

• Teste de integritate în rândul personalului ANAF.

Reformă administrativă: tăieri, depolitizare, eficiență

Guvernul își propune o restructurare severă a aparatului administrativ central:

• Reducerea cu 20% a angajaților din administrația publică;

• Eliminarea sporurilor și stimulentelor nejustificate;

• Salarizare unitară, prin eliminarea discrepanțelor excesive;

• Închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice;

• Listarea la bursă a companiilor de stat profitabile;

• Definirea clară a criteriilor de performanță.

Alte măsuri sociale și în muncă

• Reglementarea concediilor medicale și sancționarea medicilor care acordă ilegal aceste beneficii;

• Reducerea perioadei de șomaj;

• Stoparea creșterii artificiale a numărului de persoane cu certificat de handicap;

• Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani;

• Promovarea muncii în defavoarea dependenței de ajutoare sociale.

Un program de tranziție spre sustenabilitate

Programul de guvernare 2025–2028 nu ascunde caracterul său tehnocratic și impopular: este conceput mai degrabă ca un plan de stabilizare decât ca unul electoral. Guvernul Bolojan și-a asumat deschis că unele măsuri vor fi nepopulare, dar susține că fără acestea, România riscă derapaje majore, pierderea încrederii externe și incapacitatea de a-și îndeplini obligațiile europene.