Canicula din ultima perioada i-a tintuit la pat pe majoritatea batranilor de la Centru de Ingrijire si Asistenta. Imbracati sumar, batranii suporta cu greu caldura. Respira sacadat, au ochii scosi din orbite si buzele uscate, dandu-ti impresia ca, in orice clipa, se duc pe lumea cealalta. Le este foarte cald, iar varsta si afectiunile de care sufera nu fac altceva decat sa ii chinuie si mai mult. Abia reusesc sa scoata un cuvant si, cu greu, reusim sa stam de vorba cu ei. Insa, problema cea mai grava o reprezinta faptul ca toti cei 202 de asistati din centru sunt hidratati cu apa de la robinet. S-a intamplat si pe perioada inundatiilor, cand toata mass-media informa pe prima pagina ca apa de la robinet nu este potabila. Batranii au baut apa murdara, neagra.

Pentru inceput, urcam la etajul patru, unde 51 de batrani, toti bolnavi cronic, se lupta cu vremea caniculara. Sunt asistatii cu cele mai grave probleme de sanatate. Bolnavi de inima, diabet sau cu pareze, stau fiecare in camera lor, asteptand sa li se aduca apa de catre infirmiere, pentru a se mai racori putin si a-si potoli setea. “Eu si sotia mea nu am iesit de foarte mult timp din camera. Este cumplit acum pentru ca aceasta caldura ne poate ucide&#8221, ne-a declarat Nicolae Moise, un pensionar in varsta de 79 ani. Nu termina bine de vorbit ca se si ridica din pat pentru a-si inveli sotia cu un pled. “Ne scuzati, este foarte cald, iar sotia mea doarme mai dezbracata. Trebuie sa facem fata caldurii pentru ca nu avem incotro. Avem noroc ca baiatul nostru mai vine din cand in cand si ne mai aduce cate un bidon cu apa minerala. In rest, bem apa de la robinetul de la baie. Cand a fost neagra apa de la robinet o lasam sa curga mai mult si apoi beam. Trebuia sa bem pentru ca ne era sete. Apa plata este buna, dar scumpa&#8221, povesteste, respirand din greu, batranul. Sotii Moise par sa se fi resemnat in fata situatiei. Chiar daca femeia a facut diaree, ei nu se plang si nu reproseaza nimanui. Directia de Sanatate Publica (DSP) a avertizat toata populatia, in special pe perioada inundatiilor, ca apa de la robinet nu este potabila. “Era o apa cu pamant, iar cei care au baut risca sa faca piatra la rinichi. Dar nu cred ca exista oameni care sa fi baut apa aceea neagra&#8221, sustine dr.Marin Bustuc, director adjunct la DSP. Intram intr-o alta camera, cu nr.13. Trei femei stau molesite in pat si gem din cauza caldurii. Ne fac semn cu mana in sens de bun venit. “Vai, tare este cald. Va multumim ca ne vizitati, ca poate ne ajutati cu ceva. Nu stim cum o sa mai suportam aceasta caldura. Suntem si bolnave. Avem noroc si de faptul ca infirmierele ne mai aduc cate o cana cu apa, ca noi abia ne deplasam&#8221, a tinut sa precizeze, Ecaterina Gavrila, in varsta de 87 ani. Colegele ei de suferinta, Tatiana Barcaru si Valeria Stanga, in varsta de 91, respectiv 70 de ani, o aproba din cap, insa fara sa scoata nici un cuvant. Directorul Victor Salomia trateaza situatia destul de detasat, ridicand mai mult din umeri. “Cand au fost inundatiile, noi am primit o donatie de 450 litri apa plata. Nu a ajuns la 202 asistati decat vreme de cateva zile. Iar sa le las cate un bidon in fiecare camera nici nu s-a pus problema. De unde? Este cald, dar ventilatoare in camere nu pot sa le pun pentru le agravez starea de sanatate, sa ii mut in alt loc nici atat&#8221, explica Salomia. Mai mult, el spune ca bugetul pe anul in curs este de doar 12 miliarde de lei, mult prea mic fata de nevoile centrului. “Sapte miliarde de lei se duc pe salariile personalului, iar cu restul trebuie sa ne descurcam pentru plata utilitatilor si alimentelor. Nu sunt bani pentru apa plata. Ce, doar la mancare se foloseste apa de la robinet&#8221, vine, din nou, replica lui Salomia. De la Primarie, directorul Constantin Giosanu nu stia nimic despre necazul batranilor de la centru. Ne-a rugat sa-i lasam ceva ragaz pentru a se informa. Contactat din nou, el a promis ca va rezolva in cel mai scurt timp problema. “Noi am dat apa plata la sinistrati si nu prea ne-am gandit la Caminul de Batrani. Asta este&#8221, a explicat Giosanu.Scris de Carmen SERBAN



PUBLICITATE