„Grantul total depaseste trei sute de milioane”
Fie ca este vorba de reabilitarea drumurilor judetene sau modernizarea retelelor de apa-canal, ori in ceea ce priveste serviciile sociale, dar si pentru sprijinirea agriculturii, judetul Bacau a atras fonduri nerambursabile de zeci de milioane de euro. Totusi, pentru nivelul investitiilor, care putea fi mult mai mare, autoritatile dau vina pe legislatia stufoasa si extrem de interpretabila, precum si pe birocratia din ministere.
Diferite studii, unele realizate de organizatii neguvernamentale, altele de institutii publice, fac clasamente pe criteriul gradului de absorbtie al fondurilor europene. Informatiile si concluziile difera, nefiind deloc sigure. De altfel, nimeni nu a centralizat toate tipurile de proiecte din toate domeniile, pe fiecare judet in parte si pentru acelasi interval. Cel mai sigur e direct de la sursa. Am aflat, asadar, de la CJ Bacau in ce faza se afla proiectele depuse pe POR: "Proiectul de reabilitare a DJ 252 e in executie si in maximum o luna va fi gata, urmeaza sa fie semnat contractul pentru modernizarea Ambulatoriului din SJU, iar la proiectul derulat de Euronest, prin care s-au achizitionat autospeciale pentru interventia in situatii de urgenta, stam foarte bine la gradul de absorbtie, sustine Dragos Benea, presedintele CJ. Pentru partia de schi, pe 7 august va avea loc licitatia." Pe POS MEDIU, in schimb, situatia e mai putin roz. In cadrul acestui program, CJ Bacau deruleaza proiectul "Managementul integrat al deseurilor solide", in valoare de 36 de milioane de euro, si un proiect de modernizare a retelelor de apa-canal, in valoare de 117 milioane de euro. "Pe «Managementul Deseurilor», toate contractele sunt in executie, dar la reabilitarea retelelor de apa si apa uzata, lucrurile merg foarte greu, desi cadrul institutional a fost rezolvat, arata presedintele CJ Bacau. Toate lucrarile sunt blocate in procedura de licitatie. De vina e legislatia proasta, stufoasa si extrem de interpretabila, care incurajeaza contestatarii de profesie, dar si birocratia din ministere."
„Avem, si noi, limitele noastre!”
In privinta programului de modernizare a retelelor de utilitati ale localitatilor din ADIB, lucrurile stau asa: pentru Statia de Epurare Ape Uzate Bacau, procedura de atribuire a fost anulata, pentru extinderea retelei de canalizare din Buhusi si Moinesti, se afla desfasurare, la retelele de apa din Buhusi, Moinesti si cele de canalizare din Darmanesti, Bacau si Tg. Ocna, se revizuieste SF-ul, pentru statia de tratare din Caraboiaia, procedura e in derulare, iar pentru statiile de epurare din Moinesti si Buhusi, contractul e inca neatribuit. Construirea statiilor de epurare din Darmanesti si Tg. Ocna urmeaza sa fie lansate pe SEAP. "Ce putem sa facem? Avem, si noi, limitele noastre! Nu putem sa cerem SEAP sa grabeasca procedura, nici sa indicam pe cine sa desemneze castigator", afirma Dragos Benea. Exceptand stadiul programului de reabilitare a infrastructurii de apa-canal, presedintele CJ Bacau e multumit: "Pe POR, Consiliul Judetean are toate contractele in derulare. Pe POS MEDIU, s-a semnat contractul pentru managementul deseurilor in luna aprilie 2011, iar in iunie 2013 va fi incheiat proiectul. La apa si apa uzata, chiar daca merge mai greu, sper ca, in 2013, pe vremea asta, sa avem toate cele 7 pachete in executie." Dragos Benea nu are date privind clasamentul pe Moldova, dar e sigur ca "nu sunt judete care stau vadit mai bine!"
Milioane de euro inghitite de serviciile sociale
Exista si o multime de organizatii neguvernamentale bacauane care au atras, de-a lungul timpului, finantari cu care au derulat sau deruleaza proiecte. De altfel, ONG-urile sunt pionierii acestui domeniu, fiind primele entitati care au adus fonduri externe in judet. Asociatia Betania, de exemplu, a adus milioane de euro din Olanda pentru investitii in sanatate, educatie, asistenta sociala. In 15 ani de activitate, a investit 5,4 milioane de euro in patru centre de asistenta, 1,7 milioane in ajutoare de urgenta (operatii, medicatie etc.), 900.000 euro pentru familiile aflate in dificultate, 300.000 in sprijinul altor ONG, 1,26 milioane de euro in preventii si alte actiuni, 2,735 milioane de euro in sanatate – dispensare, sectii, aparatura – si inca 2,815 milioane de euro in invatamant, pentru infiintarea a 40 de laboratore, renovari de scoli, dotari, sprijin pentru elevi si studenti. FSC a atras 50.793 dolari in 2007 si 2008, pentru Centrul "Speranta", 14.800 de euro pentru "Cluburile cu Lipici" in 2008, 58.310 de euro pentru proiectul "Impreuna" si reteaua nationala de arte, alti 58.310 de euro pentru "Impreuna" in 2009, 1.025.450 euro pentru "Servicii integrate si inovatoare in Romania rurala", 390.480 euro pentru copiii dezavantajati din estul judetului si 66.450 euro in proiectul "Copii pregatiti pentru a schimba viitorul satelor romanesti". Fonduri externe au atras si ASCHN – Centrul "Daniel", in domeniul sprijinirii copiilor cu handicap, Asociatia Sindron Down, cu proiecte de incluziune, dar si multe organizatii din sanatate, protectia mediului, asociatiile infiintate de studenti, elevi si profesori, cluburile sportive, cele care promoveaza traditiile etc. Din pacate, nimeni nu are o baza de date completa si nu exista o institutie care sa se ocupe in mod expres de consilierea, informarea si monitorizarea ONG-urilor.
Agricultorii, pe locul I in Moldova
O alta categorie de fonduri europene se adreseaza sprijinirii agriculturii si dezvoltarii rurale. Iar judetul Bacau a evoluat foarte rapid in ultimii ani, asa incat, in prima jumatate a anului 2012, se afla in fruntea judetelor Regiunii Nord-Est. "Am fost, mereu, in frunte, in privinta platilor. Pe locul I sau pe locul II, cand noi, cand judetul Suceava, in functie de luna, dar niciodata mai jos", arata Codrina Pascaru, directorul OJPDRP Bacau. La 30 iunie, erau semnate contracte pentru proiecte care valoreaza in total 91,5 de milioane de euro, din care jumatate sunt deja achitate. Mai exact, “s-au facut plati in valoare de 40 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 44 la suta din valoarea totala contractata.” Cel mai mare interes l-a trezit Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, prin care au fost derulate, in primele sase luni, 64 de proiecte cu 1,23 milioane de euro contractate, apoi Masura 312, destinata microintreprinderilor, in cadrul careia 35 de fermieri au obtinut, impreuna, 6,27 milioane de euro si au incasat deja 2,7 milioane.
Grantul total depaseste 300 de milioane
Alti 30 de agricultori au contractat, in total, 5,68 milioane de euro si au primit 2,57 pana acum, pe Masura 121. Urmeaza, ca numar de proiecte, cele pentru 322, 123, 313. Acesta e clasamentul din perspectiva numarului de solicitari. Ca valoare, insa, pe primul loc se afla Masura 322 – Renovarea si dezvoltarea satelor, 17 proiecte obtinand 40,9 milioane de euro, din care 26,2 milioane au fost deja platite. Ca suma/proiect, pe primul loc se afla Masura 141, pentru aplicarea careia 3 solicitanti au contractat 6 milioane de euro. Exista si un domeniu in care a fost depus un singur proiect in valoare de 2,74 milioane de euro, din care 1,56 milioane e finantarea europeana: Masura 123 XS 28 – Cresterea valorii adaugate in domeniul agricol si forestier. Numarul proiectelor depuse in intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2012 este de 186. “Grantul total trece de 301 milioane de euro”, suma din care o treime reprezinta fonduri europene nerambursabile. Codrina Pascaru, directorul OJPDRP Bacau, apreciaza ca “e meritul specialistilor nostri, care ii informeaza pe beneficiari cu privire la documentatie, al ANPDRP, care realizeaza materiale de promovare, dar si al fermierilor, care sunt perseverenti si merg pana in panzele albe ca sa obtina finantare.”
Silvia Patrascanu
