Trăim într-o epocă paradoxală. Niciodată în istoria umanității oamenii nu au avut acces la atâta informație, libertate de exprimare și posibilitate de conectare. Și totuși, mediul online pare dominat de furie, sarcasm, ură, frustrare și neîncredere. Sub aproape orice articol, indiferent de subiect — fie că vorbim despre știință, artă, sport, tragedii sau realizări — comentariile negative par să fie regula, nu excepția.
Această realitate ridică o întrebare incomodă:
Asistăm la o formă de involuție umană? Nu biologică, ci psihologică, emoțională și socială?
Omul este, prin natura sa, o ființă socială. Timp de mii de ani, supraviețuirea a depins de cooperare, empatie și reguli comune. Comunitatea oferea identitate, sens și limită. Odată cu revoluția industrială și, mai târziu, cu cea digitală, aceste comunități s-au fragmentat. Relațiile au devenit mai rapide, mai superficiale, mai tranzacționale.
Internetul a apărut inițial ca un spațiu al schimbului de idei și cunoaștere. În timp însă, s-a transformat într-o oglindă mărită a frustrărilor umane. Diferența majoră față de trecut este lipsa consecințelor directe. În mediul online, individul poate ataca, jigni și disprețui fără să vadă durerea celuilalt.
De ce domină comentariile negative?
Pentru că frustrarea s-a acumulat. Mulți oameni trăiesc vieți pe care nu și le-au dorit: joburi fără sens, lipsă de recunoaștere, insecuritate financiară, relații disfuncționale, sentimentul persistent că „au ratat ceva”. Mediul online devine supapa perfectă: este gratuit, aparent anonim și oferă iluzia puterii.
Anonimatul duce inevitabil la dezumanizare. Când nu vezi chipul celui pe care îl ataci, empatia dispare. Celălalt devine un avatar, o idee, un inamic imaginar. Agresivitatea crește, iar autocontrolul scade.
La acest mecanism se adaugă algoritmii platformelor sociale, care nu sunt neutri. Ele promovează conținutul ce generează reacții intense — furie, indignare, scandal — pentru că acestea mențin atenția. Astfel, frustrarea a devenit monedă de schimb. Odată ce un articol este deja încărcat de comentarii negative, efectul de turmă își face apariția: critica devine normă, iar aprecierea sau opinia echilibrată ajung să fie privite ca slăbiciune sau naivitate.
Este aceasta o involuție umană?
Din perspectiva mea, nu asistăm la o degradare a inteligenței. Oamenii știu mai mult ca oricând. Asistăm însă la o atrofiere a maturității emoționale. Omul modern reacționează mai mult decât reflectează, acuză mai des decât analizează și proiectează vina în exterior în loc să și-o asume.
Nu este o involuție biologică, ci o involuție a responsabilității personale.
Această „nebunie” își are rădăcinile și în cultura comparației.
Rețelele sociale au transformat comparația într-un exercițiu zilnic. Oamenii nu se mai raportează la cine erau ieri, ci la versiuni filtrate ale altora. Rezultatul este frustrarea, invidia și sentimentul de inferioritate. Iar când viața își pierde sensul, omul caută vinovați.
Online-ul oferă ținte nelimitate.
La toate acestea se adaugă lipsa educației emoționale. Școala a învățat oamenii să memoreze, nu să își gestioneze emoțiile. Frustrarea neînțeleasă se transformă, inevitabil, în agresivitate.
Se poate trata acest fenomen? Parțial, da. La nivel individual, prin conștientizarea propriei frustrări, pauze reale de la mediul online, exersarea empatiei și asumarea responsabilității pentru propriile alegeri. Un comentariu negativ spune, de cele mai multe ori, mai multe despre cel care îl scrie decât despre subiect.
La nivel social, soluția stă în educație emoțională, promovarea dialogului și în modele publice care aleg echilibrul, nu scandalul. Iar la nivel digital, în algoritmi care să nu mai recompenseze ura și încurajarea comentariilor argumentate.
Mediul online nu a creat frustrarea. A scos-o la suprafață.
Nu asistăm la sfârșitul umanității, ci la un test de maturitate colectivă.
Tehnologia a avansat mai repede decât capacitatea emoțională a omului de a o gestiona.
Tiparul actual este clar: oamenii nu sunt răi, ci obosiți, pierduți și neauziți.
Tratamentul nu este cenzura, ci conștientizarea.
Evoluția umană nu va fi decisă de tehnologie, ci de capacitatea oamenilor de a rămâne oameni.
Alexandru Turcu
„Bacăul vorbește” este spațiul dedicat pe site-ul Deșteptarea unde vocea comunității prinde glas. Cititorii pot împărtăși opinii despre municipiul Bacău și întreg județul, contribuind la o dezbatere deschisă și relevantă.Ziarul Deșteptarea te ajută să fii auzit! Fă-ți cunoscute ideile, semnalează problemele, transmite așteptările sau bucură-te de succesele cotidiene alături de ceilalți cititori.
