Volumul total al investițiilor realizate de agenții economici din eșantionul Direcției Județene de Statistică Bacău în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024 a cunoscut o scădere semnificativă, de 35,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Acest recul evidențiază o posibilă prudență a mediului de afaceri în fața contextului economic incert, dar și o schimbare în dinamica surselor de investiții și a destinației acestora.
Statul își face simțită prezența
Deși unitățile cu proprietate integral privată continuă să dețină cea mai mare pondere în volumul total de investiții – 60,2% – acestea și-au diminuat vizibil participarea față de anul anterior, când contribuția lor era de 68,9%. În oglindă, proprietatea publică de interes național și local și-a majorat cota la 30,6%, comparativ cu 24,6% în 2023. Este un semn că autoritățile publice au intervenit pentru a susține ritmul investițional într-un an în care capitalul privat a devenit mai reținut.
Și proprietatea integrală străină a înregistrat o ușoară creștere a ponderii în totalul investițiilor – 7,1%, față de 5,6% în 2023 – un indiciu că, deși timid, interesul investitorilor externi pentru județ rămâne activ.
De la construcții, la echipamente
O schimbare interesantă apare și în structura investițiilor. Dacă în 2023 lucrările de construcții reprezentau aproape jumătate din total (47,5%), în 2024 acestea au scăzut la 32,6%, semnalând o temperare a ritmului în dezvoltarea infrastructurii fizice.
În schimb, crește puternic segmentul de utilaje (cu sau fără montaj), care ajunge la 43,9%, față de doar 28,3% în anul anterior. Această mutare sugerează o posibilă orientare a firmelor spre modernizarea capacităților de producție sau spre automatizare, în detrimentul extinderii fizice.
Mijloacele de transport și-au menținut o pondere relativ constantă – 16,2% în 2024, comparativ cu 17,4% în 2023 – în timp ce categoria de „alte cheltuieli de investiții” (precum software, licențe sau studii) a crescut ușor, de la 6,8% la 7,3%.
Ce reflectă aceste cifre?
Scăderea bruscă a investițiilor poate avea mai multe cauze: creșterea costurilor de finanțare, incertitudinile geopolitice, schimbările fiscale sau o strategie deliberată de consolidare în loc de expansiune. Pe de altă parte, faptul că statul și-a majorat rolul în peisajul investițional poate indica inițiative publice pentru menținerea activității economice în județ.
Creșterea ponderii utilajelor ar putea fi o veste bună pe termen lung: investițiile în echipamente sunt esențiale pentru productivitate și competitivitate, mai ales într-o economie care trebuie să se adapteze noilor tehnologii și presiunilor de pe piața muncii.
Rămâne de văzut dacă 2024 a fost un an de tranziție sau de stagnare. Un lucru e sigur: reconfigurarea surselor și destinației investițiilor arată că economia locală nu bate pasul pe loc, ci caută noi formule de adaptare.
