In vara aceasta, 32 de tineri ocrotiti de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) care au peste 18 ani, au absolvit diverse scoli si ar trebui sa paraseasca sistemul. Unii dintre acesti tineri isi vor continua studiile, fiind admisi la facultate sau la masterat, unii se vor angaja in Bacau, altii se vor intoarce in familie.
Exista si tineri care nu vor sa faca nimic. Dificultatile cu care se confrunta aceasta mica echipa formata din seful serviciului de integrare, asistentul social, tânarul absolvent si asistentul maternal care i-a fost parinte 10-20 de ani nu sunt putine. Integrarea este „o cursa cu obstacole”, afirma un asistent social, iar una dintre problemele cele mai frecvente este slaba pregatire a tinerilor, mai ales in cazul in care absolventul este un tânar cu dizabilitati.
„Nivelul de pregatire este scazut. Gasim intelegere la angajatori, in sensul ca sunt de acord sa sara peste proba de lucru si accepta integrarea lui intr-o echipa de lucru, astel incât sa invete la locul de munca ce are de facut”, arata Doru Ionica, seful serviciului de integrare. Dinu C., care a terminat o scoala de mecanici auto nu a reusit sa se angajeze deoarece nu avea experienta.
„I-am gasit un loc de munca la Electric Plus, in Sarata, o firma de confectii aluminiu. Acum, se fac fac formalitatile de angajare, iar saptamâna viitoare va incepe lucrul.” Tânarul nu se poate intoarce in familie, dar va fi ajutat de Asociatia „Favor”, care il va primi intr-un apartament din „Casa Tranzitionala”.
„Exista si exemple de succes, si cazuri in care incercarea de a-i integra a fost un esec, la fel ca intr-o familie. Noi ii tratam pe toti la fel, facem eforturi zi de zi sa-i ajutam si sa le oferim alternative. Avem un serviciu specializat in integrare, spre deosebire de alte judete, serviciu care ii pregateste de la 14 ani pentru viata independenta.”
Sorin Brasoveanu, director general DGASPC Bacau
Angajatorii au devenit reticenti
O alta problema este dificultatea de a se adapta la cerintele agentului economic, la munca in echipa, relationarea cu colegii si disciplina muncii, unii având o rezistenta scazuta la stres. Doi dintre absolventi nu au facut fata conditiilor impuse de angajatori, arata Doru Ionica.
„Unul a fost angajat la o firma care facea imprimeuri pe materiale textile sau plastice, altul ca zilier ca Dumirom. Primul a fost angajat, apoi, la o firma de termopane de pe Calea Bârladului, care e foarte multumita de el, insa cel din urma a mai schimbat câteva locuri de munca din cauza ca a intrat in conflict cu patronii.” Pâna la urma, Toader G. a decis sa se intoarca in Dej, la familia naturala, urmând sa se ocupe, alaturi de parinti, de colectarea fierului vechi.
Un alt obstacol in calea integrarii acestor tineri e modificarea Legii 116/2003, care stimula firmele care ii angajau in sensul ca statul acoperea 75 la suta din salariu. Noua lege acorda niste facilitati, dar mai putine si mai greu de accesat. Exista insa si cazuri de succes, nu putine, in care tinerii au reusit sa se angajaeze, sa câstige increderea patronilor si chiar sa promoveze in functie. „Avem si doi tineri care sunt angajati la Pambac pe perioada determinata, angajatorii fiind mult mai atenti la conduita salariatilor. Daca vor demonstra ca sunt seriosi vor ramâne”, arata Doru Ionica.
„Deschizator de drumuri”
Un alt exemplu de succes este Gelu R., care va pleca in curând in Olanda. „Avem o baza de date destul de mare cu angajatorii de insertie, iar de curând am descoperit o companie din Olanda care, printr-o firma de recrutare, vrea sa faca angajari in constructii, agricultura de sera si panificatie.” Primul selectat de Good Morning Recruitement a fost Gelu R., 19 ani. Tânarul a absolvit un colegiu tehnic si are permis de conducator auto.
„Am lucrat in timpul liber la o firma de termopane, in constructii sau ca manipulant si am strâns peste 1300 de lei, ca sa fac scoala de soferi”, marturiseste Gelu. „M-am gândit ca imi va prinde bine la angajare, ca e o portita pentru mine!” Bineinteles, viseaza ca intr-o zi va avea o masina a lui, poate chiar una de lux.
„A avut noroc ca a primit o educatie foarte buna din partea asistentului maternal care l-a crescut.” Presedintele companiei, John Vanderlist, i-a aratat pe tableta cum este sera de rosii in care va munci si casa in care va locui.
„Mi-a placut foarte mult, era foarte curat, foarte ordonat si avea toate utilitatile”, povesteste Gelu. Va fi platit cu 7-9 euro/ora, in functie de dificultatea muncii. Tânarul spera ca daca va fi constiincios va promova si va fi platit mai bine, apoi se va intoarce in tara. „Voi strânge bani si imi voi cumpara o garsoniera, ca sa am, si eu, un loc al meu si sa-mi pot intemeia o familie”, spune Gelu, timid, ca si cum s-ar teme ca visul e prea indraznet.
Fiind primul care pleaca in Olanda, ar putea deveni „un deschizator de drum”, caci de seriozitatea lui depinde angajarea altor tineri din sistem de catre firma olandeza. Nu e povara? „Nu, voi fi serios”, spune el, optimist, si din voce razbate nerabdarea de a pleca, de a incepe munca, de a demonstra.
