Încercările de a reda Școala românească Elevului/ Studentului/ Societății seamănă cu niște gesturi de scamator decrepit rătăcit din trupa lui Iosefini. A ajuns un fel de ramură modernă a economiei: industria de fabricat diplome. Se încearcă revitalizarea ei cu găselnițe: reducerea numărului de ore, revenirea la manualele alternative. Atât.
Corpul profesoral are un puternic nucleu de cadre didactice foarte bine pregătite. Numai că această resursă umană vitală a națiunii este obligată, prin lege, să deservească programe școlare colbuite, idealuri educaționale care arareori au zone de intersecție cu interesele reale ale beneficiarului, un sistem politizat cu un deșănțat cult pentru memorare, birocratizare, festivism și lipsă de respect pentru pragmatism, concurență și valoare. Depășit, acest sistem este, în mare parte, un furnizor de gunoaie mentale. Vina este, repet, a sistemului, nu a cadrelor didactice.
Educația modernă își propune să-i învețe pe elevi să gândească singuri. Este important să știi ce au spus Aristotel, Einstein sau Goethe, însă, întrucât sursa supremă a sensului și a autorității se află în noi înșine, este mult mai important de știut ce crezi TU despre aceste subiecte. Gândește singur! Aceasta este deviza umanismului actual.
În curând, homo sapiens, în… formatul actual, va fi depășit. Independente, autoturismele vor ,,vorbi” între ele, frigiderul va anunța cotețul de păsări atunci când va simți nevoia unei noi livrări de ouă, copacii din junglă vor raporta condițiile meteo și nivelul dioxidului de carbon, computere sofisticate ne-ar putea alege partenerul de viață nimerit, peste 70 % din actualele slujbe vor deveni amintiri, nanoroboții vor fi medicii noștri, designerii de lumi virtuale vor ajunge vedete. Și noi ce facem în Școală? Transferăm copiilor/ adolescenților/ tinerilor gunoaiele mentale furnizate de un sistem nu doar boșorogit, ci și agresiv, care otrăvește (și) viitorul.
