Niste europarlamenturese si euruopalementarasi au organizat, de Ziua Tineretului, tot felul de intâlniri in care si-au aratat marea lor preocupare fata de soarta vitrega a tinerilor nostri. Preocupare, am zis? Dragoste, oameni buni, dragoste! Doar vin acusica „europarlamentarele”… Nu m-ar fi deranjat prea mult acest festivism manipulator de duzina, daca n-ar fi continuat, chiar si in zilele din urma, cu „diseminarea” puseurilor lor de umanism ipocrit. In fapt, care este respectul nostru fata de tineri, fata de copiii nostri?…

Din Germania, o fosta grozava absolventa de liceu, ajunsa menajera/femeie de serviciu la o scoala a fritzilor, imi spune ca, intrucât o profesoara de la clasele primare n-a putut veni la slujba, auzind zarva la clasa gestionata de aceasta, a intrat la copii si, furata de mirajul didactic, a inceput sa joace rolul educatorului. Când managerul scolii a intrat in clasa, sesizând ineditul, i-a facut semn sa-si continue rolul. A ramas uimit de ceea ce putea sa ofere menajera din punct de vedere stiintifico – didactic si a intrebat-o: „Cum ai ajuns menajera?” România m-a aruncat aici, i-a raspuns ea…

In Spania, un patron a sesizat ca unul dintre capsunarii sai are o… problema: stie multe limbi straine si este un virtuos al computerului. In consecinta, i-a solicitat sa-i descâlceasca nu stiu ce programe pe care spaniolii din slujba acestuia nu reusisera sa le dea de rost. Unul dintre partenerii spaniolului a reactionat: „Omule, esti nebun? Iti dai baza de date a firmei pe mâna unui capsunar?” Am fost nebun atunci când am dat baza de date pe mâna spaniolilor specialisti, a spus acesta, sincer… Ce cauti, tinere, aici, cu mintea asta a ta?, l-a intrebat intreprinzatorul spaniol pe tânarul român (pe care, intâmplator, il cunosc)? Nu i-am raspuns nimic, mi-a spus tânarul. Nu-mi place sa vorbesc urât despre tara care m-a izgonit…

O tânara fara posibilitati materiale ajunge bona intr-o familie din Anglia. Cu bun simt, dar si cu simtul valorii, englezii (care, in general, au reputatia de haituitori de români) o sfatuiesc sa revina in România, ca sa urmeze cursurile universitare. Dupa ce economiseste niste bani, tânara urmeaza sfatul, finalizeaza cursurile academice, urmeaza un masterat in Occident, se inscrie la doctorat si devine cadru didactic la o institutie de invatamânt superior dintr-o capitala occidentala cu staif. Timid, imi spune: „Sa nu ma intrebati nimic despre România, tara in care m-am nascut. Nu voi spune nimic de rau despre tara care pur si simplu ii avorteaza pe tineri. Nu e vina tarii. Politicienii sunt cei care manipuleaza sadic un fel de forceps al expulzarii tinerilor”.

Exista, desigur, mii si mii de cazuri de acest gen. Tocmai de aceea, tinerii ar trebui sa evite transformarea lor intr-o masa manipulata mizerabil de politicieni. Macar tinerii…