Nu s-a implinit un an de la infiintarea Camerei Agricole Bacau, organism aflat in subordinea Consiliului Judetean (CJ), ca se pregateste dizolvarea acesteia, de fapt, a tuturor camerelor agricole din tara. “Legea privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala” urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial si aplicata din primavara. Diferentele dintre actualele si viitoarele “camere” tin de structura. Primele s-au nascut din oficiile de consultanta si au preluat in intregime personalul acestora, pastrând si obiectivele. Noutatea absoluta e ca viitoarele camere vor fi conduse de un colegiu ai carui membri vor fi alesi, nu desemnati. Va exista si un aparat tehnic, format din specialisti, care va lucra pentru fermieri. Candidatii pentru un post in colegiu sunt propusi de sindicate, patronate, cooperative, colegiul medicilor veterinari, fermieri inscrisi la APIA. Conform Art. 1, al. 3, “infiintarea camerelor agricole are ca scop infaptuirea obiectivelor fundamentale din zonele rurale inscrise in Agenda Lisabona: competitivitate, ameliorarea terenurilor agricole sI forestiere, rolul primoridial al agromediului in dezvoltarea durabila a zonelor rurale, cresterea calitatii vietii in zonele rurale.”
Judetul Bacau va avea 19 “camere”
In termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a legii, se va infiinta Comitetul National de Initiativa (CNI), al carui presedinte va fi Mihai Banu, deputat PD-L. In componenta comitetului vor intra 7 reprezentanti ai formelor asociative (patronate, sindicate, ligi etc.), 4 reprezentanti ai MADR, unul al MAI, unul al MMP si opt parlamentari. Comitetele judetene vor avea 7 membri. “Presedintele CNI va fi Mihai Banu, care este autorul acestui proiect de lege, arata Ioan Chiriac, directorul executiv al Directiei Agricole. Comitetul National solicita propuneri pentru camerele teritoriale, plecând de la criterii cum sunt suprafata si numarul exploatatiilor.” Dupa ce vor fi organizate Camera Nationala si cele zonale, judetene si regionale, CNI isi va inceta activitatea. Pentru judetul Bacau sunt propuse 19 camere agricole zonale, subordonate CAJ. Acestea vor functiona cu bani de la Guvern, finantarea fiind asigurata prin Directia Agricola, din prestatii, dividente, donatii, cotizatiile platite de membri. Când legea va intra in vigoare, vechile “camere”, cele din subordinea CJ, vor fi dizolvate. Legea mai prevede restructurarea Oficiului Judetean de Imbunatatiri Funciare (OJIF) si a Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), insa ultima a fost reorganizata si transformata in Directie Agricola, in 2010. Atributia privind “dezvoltarea rurala” va fi in sarcina CAJ. “Directia Agricola va fi interfata dintre Ministerul Agriculturii si CAJ, arata Ioan Chiriac. Camera ii va reprezenta pe micii producatori, iar DA va aplica politica Guvernului in teritoriu.”
Cadastru cu banii Guvernului!
Mihai Banu, director al DADR in 2006 si initiator al actului normative in aceasta calitate, arata ca, dupa corectiile facute in Parlament, “a iesit o lege care rezolva problema economiei rurale.” S-a urmarit ca un anumit teritoriu sa fie gestionat de un grup de specialisti sub supravegherea fermierilor. “Principiul de functionare al camerelor zonale va fi asemanator celui dupa care functioneaza medicul de familie: la 400 de gospodarii vom avea un specialist, dar acesta va fi obligat sa le cunoasca bine pe toate”, sustine deputatul PD-L Camerele Agricole se adreseaza micilor producatori, “cei care au nevoie de specialisti, nu marilor fermieri”, care se descurca singuri. Nu doar taranii vor avea de câstigat prin existenta CAJ, ci si Guvernul, care, prin intermediul institutiilor si al specialistilor, gestioneaza informatii, decizii, fonduri. De la aceasta lege, “astept sa stiu ce se va intâmpla cu agricultura judetului Bacau, care are in acest moment 40.000 de fermieri, desi 10.000 ar fi suficienti”, arata Mihai Banu. MADR ii va sprijini pe proprietarii care fac agricultura si se hranesc din agricultura, nu pe cei care isi completeaza veniturile lucrând pamântul. Se va incepe cu organizarea terenului agricol din extravilan si realizarea schitelor cadastrale: “Primul obiectiv e sa facem ordine in teritoriu, arata Mihai Banu. Avem mai multi mostenitori decât proprietari, iar acestia nu au dezbatut mostenirea. Trebuie sa facem cadastru individual si dezbateri succesorale cu banii Guvernului.”
Silvia Patrascanu
