Un program pentru “marii producatori”
Agricultura si dezvoltarea satului românesc vor fi prioritare in urmatorii patru ani, cel putin asa reiese din programul Guvernului Ponta pentru 2013-2016, publicat la sfârsitul saptamânii trecute. Specialistii din MADR considera ca divizarea proprietatilor, lipsa utilajelor, distrugerea sistemelor de irigatii, desfiintarea retelelor de aprovizionare si distributie, precum si a depozitelor au facut mult rau agriculturii si, implicit, economiei. „Ne propunem ca sectorul agricol sa devina un motor de crestere economica si o sursa de locuri de munca pentru populatia din mediul rural, odata cu garantarea veniturilor agricultorilor”, se precizeaza in program. Reducerea decalajelor dintre satul românesc si localitatile rurale din Occident, bunastarea fermierilor, modernizarea agriculturii, cresterea exporturilor si incurajarea productiei autohtone, implicarea patronatelor sunt câteva dintre prioritatile Guvernului. „Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc” se mai arata in program, dar nu se arata cum se va realiza asta. Alte directii de actiune sunt revizuirea sistemului de impozitare si combaterea evaziunii, reducerea TVA la produsele agroalimentare de baza, cu conditia asigurarii spatiului fiscal necesar, incurajarea agriculturii de nisa, cum este cea ecologica sau cea axata pe produse traditionale, crearea platformelor de preluare, sortare, pastrare si ambalare a legumelor si fructelor, functionarea corecta a pietelor, stabilirea fondului de creditare agricola si a celui mutual.
Credite si legi pentru achizitia terenurilor
Se va urmari, intre altele, identificarea unor masuri care „sa duca la cresterea rolului organizatiilor asociative” si la „comasarea terenurilor”, ceea ce inseamna ca se doreste aparitia de mari fermierii si mari domenii agricole. Tot in acest scop, probabil, vor fi create „scheme de creditare pentru achizitia de terenuri”. Guvernul isi propune sa negocieze atent bugetul european si Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, astfel incât sa se asigure identificarea prioritatilor reale ale mediului rural românesc si concentrarea fondurilor pe proiectele prioritare. Se doreste, de asemenea, reformarea institutiilor din subordinea Ministerului Agriculturii, introducerea unui management modern, o mai buna informare a fermierilor, realizarea proiectiilor bugetare pe cel putin trei ani, comasarea „Agentiilor” si implicarea organizatiilor profesionale in derularea platilor. Camerele Agricole vor deveni furnizori de consultanta pentru fermieri si intreprinzatorii din mediul rural, astfel incât sa se poata autofinanta. Conform programului, asociatiile, patronatele, fermierii, intreprinzatorii nonagricoli din mediul rural, toti vor juca un rol important, mai putin MADR, care va fi „o structura administrativa functionala si depolitizata”, dar careia nu-i sunt rezervate, se pare, prea multe sarcini.
silvia Patrascanu
