Într-o perioadă în care informații despre orice subiect sunt la un click distanță, viața a început să se simtă ca o serie de acțiuni atent selecționate pentru a ne îmbunătăți și a fi cea mai bună versiune a noastră. Pare că o majoritate covârșitoare de oameni au aproximativ aceeași rutină pe care o respectă cu strictețe – trezit înainte de răsăritul soarelui pentru a face sport, mâncat sănătos, cel puțin 10.000 de pași pe zi și măcar 8 ore de somn pe noapte. Îți sună cunoscut?
În acest proces, inclusiv copilăria a devenit ceva ce „trebuie” optimizat. Observ din ce în ce mai mulți părinți care încearcă să găsească metodele cele mai potrivite prin care să-i stimuleze pe cei mici. Platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook sunt pline de activități și materiale menite să favorizeze dezvoltarea copiilor. Totuși, există mereu sentimentul că toate variantele acestea nu sunt suficiente.
Se folosesc cartonașe cu imagini pentru a-i învăța cât mai multe cuvinte. Dar nararea acțiunilor zilnice și conversațiile libere, ajută mult mai mult la apariția limbajului, oferind context.
Se caută soluții pentru a dezvolta motricitatea fină și coordonarea. Însă copiii nu sunt lăsați să participe la treburile casnice (curățenie, pregatirea mesei, lucrul prin curte etc.).
Sunt foarte populare activitățile senzoriale complexe. Totuși, se trece cu vederea peste multitudinea variantelor oferite chiar de natura însăși (sărit prin bălți, jucat prin iarbă, exploratul diferitelor flori și plante etc.).
Există o grijă privind creativitatea copiilor. Dar dacă le oferi timp și nu îi constrângi, își vor da frâu liber imaginației.
Se cumpără multe materiale educative concepute să stimuleze cogniția și abilitatea de a rezolva probleme. Însă copiii au nevoie de mai multe oportunități de joacă, nu de mai multe jucării.
Adevărul este că dezvoltarea nu se produce doar prin activități „perfecte”. Aceasta are nevoie de conexiune, mișcare, joacă, explorare, repetiție și cel mai important, timp.
Da, lucrul structurat este util și reprezintă de multe ori o necesitate pentru mulți copii cu întârzieri în dezvoltare și nu numai. Totuși, nu este singura metodă pe care o folosim în terapie și nici singura variantă pe care o pot aplica părinții.
Într-o perioadă în care informații despre orice subiect sunt la un click distanță, iar părinții simt presiunea de a face permanent „mai mult” pentru cei mici, este esențial să ne reamintim că, uneori, cele mai valoroase experiențe de învățare sunt adesea cele mai simple și mai firești. Copilăria nu are nevoie să fie optimizată, ci trăită.
Ionescu Daria-Elena
Psihopedagog – Logoped
