Se spune că rata de vindecare în rândul pacienților români care au beneficiat de tratamentul fără interferon până acum a fost de 99%.

Sunt afon în materie de medicină, dar când e vorba de viață și de moarte zvâcnește inima în mine la asemenea vești. Mai ales dacă aud că se mai întâmplă și lucruri bune când e vorba de medicină în România, pentru că prea auzim numai de rău, numai de lipsuri, numai de șpagă și de malpraxis.

Acest fel de tratament este aplicat pentru cei infectați cu virusul hepatic C. Specialiștii spun că este vorba de o revoluție în domeniu și, iată, aflăm că acum se aplică și în Bacău. Câți oameni de la noi vor beneficia de un astfel de tratament și cum se va proceda nu discutăm aici, avem un articol în ziarul de astăzi, care aduce lămuriri.

Eu cred că cel mai important este că metoda se aplică și la noi. Iar dacă se aplică acum, poate va deveni o permanență și înfricoșătoarea hepatită C va fi pusă la colțul cuvenit.

Repet ori de câte ori am ocazia, chiar dacă la ale medicinii nu mă prea pricep, spun că sănătatea costă, dar face! De costat costă, dar de achitat cine achită? Numai cine poate. Sănătatea se împarte, deci, tot pe anume criterii, iar dacă programe precum cel al tratamentului fără interferon sunt susținute de comunitate, adică de stat, totul pare OK. Vorbim, deci, și despre oameni care fac bine semenilor, ceea ce nu poate să însemne decât că Dumnezeu s-a întors cu fața și către medicina băcăuană.