Zecile de observații formulate de Comisia Europeană față de “noul” PNRR pun în lumină urechismul flagrant al guvernării PNL/USR şi pripa în care a fost redactat acest plan, tratat cu superficialitate de executivul de la Bucureşti.
Comisia nu avea cum să nu surprindă lipsa de consistență a PNRR, cele mai multe dintre critici referindu-se la costuri, semn că sumele puse din pix în plan sunt foarte slab justificate şi nu conving deloc Bruxellesul, susține europarlamentarul Dragoș Benea.
Supraestimarea de costuri, diferențele foarte mari între sumele cerute pe acelaşi proiect – de exemplu, pentru un spital nou se solicită 570 mil. euro, iar în descrierea investiției apar menționate 517 mil. euro – dar şi neconcordanțele privitoare la maturitatea/fezabilitatea unora dintre proiectele propuse spre finanțare denotă neseriozitatea deplină a PNRR, un plan în conceperea căruia cuvintele de ordine au fost politizare și clientelism.
“Atât eu, cât și colegii mei din PSD am semnalat – în repetate rânduri – carențele de fond ale planului, dar mai ales lipsa unei viziuni privind redresarea și reziliența bazate pe coeziune teritorială și combaterea inegalităților & disparităților între regiuni”, a declarat europarlamentarul.
“Din PNRR-ul lui Ghinea & co. rezultă că pandemia Covid19 a afectat doar Bucureștiul și Ardealul, zone spre care sunt canalizate cu preponderență investițiile. Ca o ironie a sorții, în plenara Parlamentului European desfășurată în aceste zile, la Strasbourg, am aprobat o Rezoluție referitoare la activitatea Comisiei și Consiliului de evaluare a planurilor naționale de redresare și reziliență. Rezoluția precizează că «fondurile trebuie distribuite echitabil între sectoare (…) pentru a garanta un impact maxim asupra convergenței economice (…) și a convergenței teritoriale» și invită Comisia să «evalueze cu atenție dacă resursele Mecanismului de redresare și reziliență contribuie la obiectivul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență de a promova coeziunea economică, socială și teritorială în statele membre»”, mai precizează acesta.
Totodată, Rezoluția subliniază că „implicarea adecvată a părților interesate de la nivel național, cum ar fi parlamentele naționale, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, ONG-urile și societatea civilă, în pregătirea și implementarea planurilor de redresare și reziliență este decisivă pentru succesul planurilor naționale și al MRR în ansamblu”.
“Cred că, acum, e clar pentru toată lumea că guvernul Cîțu se află la ani lumină de principiile care consacră redresarea și reziliența la nivel european, tratând superficial procesul de elaborare a PNRR și ocolind, cu bună știință, atât Parlamentul de la București, cât și autoritățile locale & regionale care, sunt convins, ar fi avut un aport incontestabil în conceperea planului. PNRR a sfârșit prin a fi confiscat de incompetența isterică a unor miniștri USR/PLUS, care au crezut – și, probabil, încă mai cred – că pot regla din PR atât lamentabilul insucces al redresării și rezilienței în România, cât și superficialitatea plină de aroganță cu care s-a tratat acest subiect de o importanță covârșitoare”, a mai spus Dragoș Benea.
Acesta precizează că, din punctul său de vedere, 2021 va fi un an mort în materie de accesare a fondurilor europene, iar singurii vinovați de acest eșec se află la Palatul Victoria și în ministerele de resort controlate de USR/PLUS (Transporturi, Fonduri Europene, Sănătate etc).
“Dacă pentru Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență este un „instrument istoric al UE, care promovează coeziunea economică, socială și teritorială”, pentru guvernul de dreapta de la București totul s-a rezumat la o joacă de imagine, în care a „plouat” propagandistic cu zeci de miliarde de euro fictive. Pentru România, trenul redresării și rezilienței a plecat demult din gară, dar noi am rămas abandonați pe peron, ratând și această șansă fără doar și poate istorică”.
Dragoș Benea – europarlamentar
